2,398 matches
-
Bartholdy pentru că acesta fusese evreu. Și în România, după 6 martie 1945 (formarea guvernului autointitulat "de largă concentrare democratică" Dr. Petru Groza), regele Mihai, de teamă să nu-și piardă tronul deja șubred, a întrerupt orice relații cu mătușa lui, principesa Ileana, întrucît aceasta era căsătorită cu prințul Anton de Habsburg, simpatizant nazist. Ilenei nu i s-a permis nici măcar să participe la parastasul de 7 ani pentru regina Maria, mama ei (v. Ioan Scurtu, Dosarele Istoriei nr. 5/2006). 52
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de război HMS Marlborough. Cît privește asasinarea familiei imperiale, sursele se contrazic. Potrivit unui raport publicat de New York Times în decembrie 1918, primul om al legii care a investigat cazul, judecătorul Sergheiev, a afirmat că țarina, țareviciul și cele patru principese nu ar fi fost împușcate în casa Ipatiev. Aceeași ipoteză este susținută și de Sir Charles Eliot (care se afla în Rusia în acele zile) într-un raport înaintat guvernului britanic. Eliot însă deținea informația de la Sergheiev, care l-a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
silure à la Mirabeau, consommé Celestine, dinde Talleyrand, gelée de mandarines à la crème. Unele tușe românești își fac apariția sporadic, mai ales în meniurile anilor ’30, încadrate bineînțeles de feluri de mâncare franțuzești: la dejunul de gală de la nunta principesei Ileana cu arhiducele Anton de Habsburg (26 iulie 1931) s au servit „sărmăluțe de noces roumaines“ („sărmăluțe românești de nuntă“). Cele aproape cinci decenii ce au urmat anului 1945 au șters aproape toate urmele luxului și rafinamentului francez din alimentația
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în căutare de suprarealități. Fuga de gîndul izgonit în adînc, moartea copilei îi organizau în afară spectacolul fanstasmagoric al supraviețuirii, care trecea în ochii ei ca fiind viață. Lua astfel salvarea drept elementul salvat. În jocul acesta a intrat și principesa Bibescu. O ajuta o sensibilitate excesivă - să ne amintim că, uneori, după interpretarea celui de-al doilea concert pentru pian al lui Chopin, se prăbușea într-o confuzie a simțurilor. O ajuta și un grad oarecare de hipertiroidism (conduită febrilă
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
special pentru a da valoare înaltă acelei întîmplări. E marele eveniment al vieții, e clipa care creează; celelalte clipe cad ca frunzele toamna, după ce ele au făcut peste vară să crească lăstarul înflorit al clipei unice de care vorbim. Pentru principesa Bibescu, această clipă este debutul componistic al lui George Enescu, la Paris, în 1898, cu Poema română." (p. 15). Din păcate, memoria posterității s-a dovedit ingrată cu numele pianistei. Elena Bibescu a fost uitată aproape de tot, la ștergerea amintirii
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
suprarealități. Așa stînd lucrurile, diplomatul român era firesc să se apropie de stînga comunistă a Europei de Vest. Aceasta e principala rațiune a aversiunii prințului față de el. (p. 355)" C. D. Zeletin a muncit 27 de ani la elaborarea monografiei Principesa Elena Bibescu. }inînd seama de sărăcia de documente pe care le-a avut la îndemînă, este uimitor să vezi cîtă informație, de un detaliu mergînd pînă la acribia ultimă, a putut strînge rafinatul nostru autor. Contemplînd edificiul celor peste 800
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
publicistica franceză și română a vremii, din corespondența Elenei Bibescu, din fotografii găsite după decenii de căutare și din descifrarea unor epitafe descoperite în cimiterele Franței - cum a putut să refacă atmosfera unei epoci și viața unei pianiste. "Odată devenită principesă Bibescu și fixată la Paris, fiica lui Manolache Kostaki Epureanu se producea rar în concertele publice care se bucură de abundența cronicarilor. Concertele ei aveau loc, din motive lesne de înțeles, în propriul salon artistic sau în cele alte cîteva
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
trecut de anii în care polemica dintre monarhiști și republicani tulbura opinia publică. Interesul față de potențialul politic al Casei Regale a scăzut considerabil în ultimii ani, după faimoasa înțelegere dintre Ion Iliescu și Regele Mihai și mai ales în urma căsătoriei principesei Margareta cu actorul Radu Duda. A resuscitat prințul Nicolae interesul față de monarhie? Cred că mai degrabă acest tînăr care stă pe picioarele sale a devenit un personaj interesant, ca reprezentant misterios al Casei Regale și care, departe de jocurile politice
Prințul și speranțele conului Alecu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8716_a_10041]
-
la monarhie, pentru a-i deschide calea spre tron a tînărului prinț, dacă se întîmplă una ca asta în viitorul apropiat, în urma unui referendum, pe care eu unul nu-l văd posibil, atunci pe tronul României și-ar face apariția principesa Margareta. Ce rămîne, așadar, din oferta prințului Nicolae? În anul cînd osemintele Regelui Carol al II-lea au fost aduse în România din Portugalia i-am luat un interviu lui Alexandru Paleologu pentru Europa liberă. Senatorul liberal, republican de nevoie
Prințul și speranțele conului Alecu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8716_a_10041]
-
plac Matildei și acestui Mircea, căruia i se pare că a întemeiat o dinastie și n-ar vrea să figureze în arborele ei genealogic numele unui oarecare individ, contabil de meserie, fost soț al alteței-sale Matilda și tată bun al principesei Silvia. Adică cum? Ai divorțat-o pe alteța-sa Matilda de un contabil? Chiar așa? A fost măritată și a făcut copil cu un contabil de la Oraca? Hm! Hm! Hm! Nu e bine! A, profesor universitar?! Da! Uitând că atunci când
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
1912 până în iunie 1916. Directoare: Adela Xenopol. Revista, care își propune să apere „dreptul și emanciparea femeii”, este destinată femeilor și e scrisă de femei. Într-o rubrică specială sunt evocate personalități feminine ale timpului, unele fiind și colaboratoare fidele: principesa Maria Obrenovici, principesa Olga Sturdza, Elena Cuza, Elena Pherechyde, Maria Baiulescu, Smara, Vera Myller, Caterina Bercea, Virginia Tomescu-Scrocco, Maria Cunțan, Hortensia Papadat-Bengescu. Poeziile sunt semnate de Riria (Coralia Xenopol), Virginia Micle-Gruber, Maria Gavrilescu, Cornelia din Moldova (Cornelia Kernbach), Smara, Maria
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
1916. Directoare: Adela Xenopol. Revista, care își propune să apere „dreptul și emanciparea femeii”, este destinată femeilor și e scrisă de femei. Într-o rubrică specială sunt evocate personalități feminine ale timpului, unele fiind și colaboratoare fidele: principesa Maria Obrenovici, principesa Olga Sturdza, Elena Cuza, Elena Pherechyde, Maria Baiulescu, Smara, Vera Myller, Caterina Bercea, Virginia Tomescu-Scrocco, Maria Cunțan, Hortensia Papadat-Bengescu. Poeziile sunt semnate de Riria (Coralia Xenopol), Virginia Micle-Gruber, Maria Gavrilescu, Cornelia din Moldova (Cornelia Kernbach), Smara, Maria Cunțan, Maria Baiulescu
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
Ghica" , apare și un „Sturdza Mihály”, principe al Țării Românești. Fiica acestuia, Maria, căsătorită cu domnitorul moldovean, este nevoită să-și părăsească țara pentru a scăpa de răzbunarea turcilor, datorată „trădării” soțului ei. Ea va primi un sprijin generos din partea principesei Apafi a Ardealului. Este evident efortul lui Jókai de a sublinia prin asemenea episoade necesitatea alianței și a sprijinului reciproc Între micile popoare din zonă, confruntate În comun cu agresiunea unor vecini de temut. Izbucnirea Războiului Crimeii, În 1853, aduce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de asemenea precizări într-o lucrare normativă precum GALR deoarece vorbitorii adeseori utilizează inadecvat onorificele. Într-o formă de guvernământ precum cea actuală, rigiditatea sistemului poate părea absurdă. Este părerea unui utilizator de forum, care povestește ironic cum, înaintea vizitei Principesei Margareta și a Principelui Radu într-o comună, un fax a ajuns la prefectură pentru a indica normele de conduită și de adresare: Pentru Principese și Principe trebuie evitată formula dumneavoastră și folosite Alteța Voastră Regală, Alteța Voastră sau Alteță Regală, Alteță
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
poate părea absurdă. Este părerea unui utilizator de forum, care povestește ironic cum, înaintea vizitei Principesei Margareta și a Principelui Radu într-o comună, un fax a ajuns la prefectură pentru a indica normele de conduită și de adresare: Pentru Principese și Principe trebuie evitată formula dumneavoastră și folosite Alteța Voastră Regală, Alteța Voastră sau Alteță Regală, Alteță. (Internet, 2005). Adresarea deferentă trebuia însoțită, precizează autorul mesajului, de reverențe pe care femeile din respectiva zonă rurală nu le puteau executa. Mai general este
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
Îndrăgostiții din Marona, București, 1972, în Povestiri muzicale, București, 1979; Michal Walicki, Vermeer, pref. Vasile Drăguț, București, 1972; Julian Kawalec, Dansul eretelui. Caut casă, București, 1973; Maria Krüger, Mărgica albastră, București, 1973; Maria Kuncewiczowa, Străina, București, 1974; Witold Gombrowicz, Ivona, principesa Burgundiei, București, 1975, Jurnal. Teatru, îngr. și postfața trad., pref. Romul Munteanu, București, 1988, Jurnal, îngr. trad., pref. K. Jurczak, București, 1998; Banchetul. Nuvele polone contemporane, îngr. și pref. trad., București, 1976; Roman Ingarden, Studii de estetică, introd. Nicolae Vanina
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
iunie, de la ora 11.00, la Palatul Elisabeta din București va avea loc lansarea cărții Jurnal. Volumul I: 1881-1887 de Carol I al României. Participă Majestatea Sa Regele Mihai, Majestatea Sa Regina Ana, Alteța Sa Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, Alteța Sa Regală Principesa Margareta, istoricul Vasile Docea, îngrijitorul ediției și Silviu Lupescu, director general al Editurii Polirom. Concurs Astra Film pentru fotografi Ediția specială a Festivalului Astra Film Sibiu 2007 lansează o competiție destinată fotografilor. Aceștia sunt invitați să trimită o selecție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Papagnasse, a cărei pietricică e o stâncă“. DINȚI DE LAPTE: „Ținuți cu grijă și sub lacăt, deoarece un șoarece în treacăt ți-i șterpelește de sub nas. Dinții de lapte ai prințesei Papagnase pot fi văzuți până la 7 seara,-n muzeul principeselor din Rennes. Sunt vizitați de multă lume. Urcați-vă în autocar sau tren și-o să pricepeți pentru ce anume“. UMBRELE: „Se știu o ploaie de umbrele; cea mai frumoasă dintre ele, cu aurii petale,-a fost cel mai râvnit mic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ce anume“. UMBRELE: „Se știu o ploaie de umbrele; cea mai frumoasă dintre ele, cu aurii petale,-a fost cel mai râvnit mic adăpost. Poți, astăzi, s-o admiri la Rennes, unde-admirat-o-am și eu, în cel mai cunoscut muzeu al principeselor... Alt gen ar fi Tornada de Manilla, care aduce cu cochilia de melc, - ca și, din nacru roșu cu perle veșnice, cocoșu’ de la Bangkok. Și,-așijderi, cam ca un balon din chewing-gum de străvezie (iar nu ca la balet, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
și multe altele, cum ar fi Nana Sofica sau Lenuța Ilie. Zorica Lațcu s-a născut într-o familie de creștini din Ardeal, la 17 martie 1917, tatăl său fiind avocatul Ion Lațcu. Urmează atât școala primară, cât și liceul „Principesa Elena” în Brașov, între 1924 și 1936. Talentul literar și încurajările familiei o fac să urmeze cursurile Facultății de Filologie (limbi clasice și limba franceză) la Universitatea din Cluj. După terminarea studiilor, lucrează ca preparator principal la Institutul Român de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
är mit borg", adică, în traducere liberă "casa mea este împărăția, iatacul, oaza liniștii mele". Aceași grijă și pentru unii pensionari, care, îmbolnăvindu-se, doresc să rămână în locuința lor proprie. Am văzut, de pildă, o doamnă, Paula Nilsson, o principesă învățată și bogată, în apartament propriu, elegant și cu un înalt nivel de confort care, îmbolnăvindu-se de scleroză în plăci și fiind silită să se miște într-un scaun cu rotile avea în preajma sa o salariată de stat care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Și, ca să se vadă clar că avem și rege, o lume pestriță de la „madam capot” până la scriitori și filosofi, se adresează ex-ului cu maiestate, sire, vorbesc de regele Mihai al României, de alteța sa, prinț de România, un oarecare Duda, de principesa de România, Margareta, care a primit, la un 30 decembrie (1996 sau 1997?), întro ceremonie de aniversare a abdicării, unde a fost prezent și Petre Roman, succesiunea la tron și toate drepturile regale din mâna neînsemnatului ei tată. Supremă umilință
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Măi șarpe, strig la tine de mă doare diagnosticul plămânilor. Avea el, ale lui... Și era crud, era sadic... Dar mă întreb, de fapt, care nu era. Și mai era al doilea, unu mic, la care i-am zis „Lindicul principesei” pentru că era foarte mic, cârn, o piticanie de om... Restul erau soldați în termen. Acolo a fost prima dată când am aflat că un soldat în termen poate împușca un deținut politic și pentru asta primește o tresă și 15
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din cordon... De obicei erau 2-3 soldați cu noi și aveau și un câine lup, foarte rău, pe care îl țineau în lesă, dar pe care l-au slobozit odată împotriva noastră. Era o cățea lup a plutonierului ăsta „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând, și nu ne-am dus spre ei... Am zis: Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă în toți! Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
1 Gardă, Husarii de Gardă, Ulanii nr. 1. Vine și împăratul. Paradă, defilare. Ora 10½ înapoi. Enorm de cald. Răcit. Făcut vizite. Ora 4 dineu în familie la castel. Înainte de aceasta la împărăteasă și la Pauline, unde o găsesc pe principesa Waldeck. Marele duce Mihail e aici, vine seara la mine. Ora 9 ceai la împărăteasă, în castelul din oraș. Ora 10½ gata. Foarte răcit. Marți, 9/21 august Enorm de cald. Ora 8 plecat la Berlin. La Charlottenburg, vizitat Fundația
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]