1,340 matches
-
care îl va înghiți fără nici un scrupul. • În modelul cibernetic, nefiind implicată în nici un fel decizia, incertitudinea nu există ca stare a sistemului. Mecanismele spontane nu sunt caracterizate prin incertitudine, spre deosebire de cele decizionale. • Modelul decizional prezintă o serie de avantaje principiale decisive în raport cu modelul cibernetic. În primul rând, el caută să identifice activ soluțiile posibile, nerezumându-se la posibilitățile ce apar mai mult sau mai puțin întâmplător. În al doilea rând, prin decizie se realizează o preselecție a soluțiilor: soluțiile nesatisfăcătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ne putem aștepta ca balanța, cel puțin provizoriu, să încline în favoarea unei soluții sau a alteia. Doar în mod excepțional balanța argumentelor pro și contra ar prezenta o stare perfectă de echilibru. În realitate, nu acesta este cazul. În incertitudine, principial, ierarhizarea tinde să fie instabilă. După cum am văzut mai înainte, această instabilitate provine din două surse. În primul rând, din dificultățile de ierarhizare a criteriilor de evaluare, cel puțin la nivelul cunoașterii comune, dacă nu chiar în mod principial, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incertitudine, principial, ierarhizarea tinde să fie instabilă. După cum am văzut mai înainte, această instabilitate provine din două surse. În primul rând, din dificultățile de ierarhizare a criteriilor de evaluare, cel puțin la nivelul cunoașterii comune, dacă nu chiar în mod principial, după cum sugerează o serie de teorii (Păun, 1980). Dacă criteriile de evaluare nu pot fi agregate într-o ierarhie clară, decidentul, chiar dacă ar deține cunoștințe complete despre alternative, nu ar putea să le ierarhizeze cu claritate. În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
claritate. În al doilea rând, instabilizarea ierarhizărilor alternativelor provine din lipsa de coerență a cunoștințelor incerte. În consecință, imaginea cognitivă tinde să ia forma unei mulțimi nestructurate de argumente pro și contra asociate cu soluțiile concurente, argumente care nu duc principial, fie chiar și provizoriu, la o ierarhie a preferințelor. În cazul în care considerăm lucrurile dintr-o perspectivă, soluția a pare a fi cea mai bună; privind însă dintr-o altă perspectivă, soluția b pare preferabilă. Dar careperspectivă este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiscalității, respectiv a structurării și funcționării sistemului fiscal, conceput și ca un cadru normativ-reglementativ al practicării impozitelor și taxelor destinate finanțării activităților ale căror costuri sunt nerecuperabile de la utilizatori și nici din venituri obtenabile În aceste activități, considerate a fi, principial, necreatoare de valoare. În acest context, poate fi remarcat faptul că Într-o accepție largă, uzuală, În dicționarul „Le petit Larousse” fiscalitatea este explicată ca un sistem de percepere a impozitelor, dar și ca ansamblul legilor la care se raportează
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
prin intermediul impozitelor (T), transferurilor sociale (R) și cheltuielilor publice (G). Acționând asupra veniturilor sectorului privat, politica impozitelor asociată cu cea a cheltuielilor și transferurilor publice influențează consumul, care la rândul său influențează investițiile și producția. Asemenea influențe se pot exercita, principial, pornind de la conexiunile dintre variabilele incluse În ecuațiile expuse, În ambele sensuri și cu intensități diferite pe baza deciziilor luate de autoritățile fiscale, În funcție de condițiile specifice cu care se confruntă economia țării Într-o perioadă sau alta. De regulă, Însă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
D612). Prima grupă include În structura sa, atât contribuțiile sociale obligatorii, cât și pe cele voluntare către fondurile asigurărilor sociale sau la alte fonduri financiare (private). În privința contribuțiilor voluntare pentru asigurări sociale, este semnificativ și faptul că aceste resurse sunt, principial, administrate În cadrul unor fonduri private, iar prin specificitatea lor nu confirmă 437 caracterul fiscal și, prin urmare, nu este justificată includerea lor În stabilirea nivelului fiscalității, respectiv a presiunii fiscale, la nivelul fiecărui stat265. Pe de altă parte, includerea contribuțiilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
gândire al acestor grupuri. Aceasta Înseamnă determinarea contextului care a făcut ca o asociație intelectuală extrauniversitară să dezvolte o rețea ce a Înrâurit multe fațete ale realității interbelice. Așezarea Școlii gustiene În context social concret nu Înseamnă doar un gest principial, ci și stabilirea precisă a relațiilor formale și mai ales a celor informale cu membrii altor instituții sau organizații. Fără a Înțelege comportamentul organizațiilor din context, nu vom Înțelege nici comportamentul Școlii gustiene. Legăturile de diferite grade de intensitate dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la redacție: octombrie 2004 Atitudinile cetățenilor Republicii Moldova față de modul de funcționare a democrației În societatea moldovenească Sințov Ruslan Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, Chișinău Articolul analizează opiniile cetățenilor din Republica Moldova În ceea ce privește democrația, atât la nivel principial, cât și În contextul social particular al Republicii. Datele empirice sunt furnizate de sondaje de opinie realizate În perioada 2001-2004. Datele indică o satisfacție și o interiorizare scăzute ale populației În ceea ce privește regimul politic din Republica Moldova: aproape jumătate din populație crede
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca față a abisului divin. Dacă efortul spiritual al ascetului constă în lupta cu voința individuală pentru a o reinsera în Voința divină, efortul contemplativului constă mai cu seamă în lupta cu expresia, cu conceptul, cu imaginea, fie ea chiar principială (eidos), pentru a le reconduce și a fi condus, cu ajutorul lor, spre Adevărul incircumscriptibil. Cei care nu sînt în stare să facă saltul interpretativ de pe un nivel de realitate pe altul, cei incapabili de transmutație verticală riscă să simtă confuzia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dumnezeu, pros ton theon : înspre Dumnezeu, intens convergent spre Cel de care nu era despărțit. Omul universal fie el Adam Qadmon al Cabalei, al-Ins‡n al-k‡mil în ezoterismul musulman, Vaiïv‡nara în hinduism, Wang, Regele, în taoism constituie nucleul principial al întregii manifestări sau creații tocmai fiindcă depinde de un Altul și trimite la El, tocmai fiindcă e manifestarea absolutului, cel care dă existenței universale realitatea ei relativă. în varianta lui exemplară, Omul universal este Relația ca persoană, Mediatorul în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vede realul observat din centrul terestru al cosmosului, cu ochii creaturii, și cum se vede același real din centrul lui transcendent. în formularea lui Andrei Pleșu, schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tot ce există și încununarea operei divine. De aceea, de altfel, a fost creat ultimul. Tot astfel cum ne rezumăm discursurile prin concluzii înalte. Această schemă a inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării Ch‡ndogya-UpaniÌad : Căci ‡tma, care rezidă în inimă (‡tma, sinele, fiind echivalent cu Tema analogiei inverse a fost reamintită publicului român de Andrei Pleșu în cartea Despre îngeri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a ființei, depășind orice distincție. Densitatea Unului unu nu lasă loc ființei, așa cum nu lasă loc identicului și diferitului. Unul sau Binele întrece în demnitate ființa, e Supra-Ființa, Principiul suprem. Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa, cînd tautologia principială Unul care este Unu se deschide către predicația Unul este, abia atunci apare în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-un articol că este unul din directori, iar în septembrie anunță că a devenit singurul proprietar și director al ziarului. Macedonski a publicat în V. articole de atitudine, în care își delimita poziția politică în raport cu liberalii, dezamăgit nu atât principial, cât în ceea ce privește recunoașterea și răsplătirea meritelor sale. Combătând-i din ce în ce mai violent pe „roșii”, își atrage fulgerele presei liberale oficioase, fiind atacat chiar de „Telegraful”, la care colabora. Macedonski dă pentru partea literară a ziarului tălmăciri din Gottfried August Bürger și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
digitale, administratori de platforme de lucru virtuale, ingineri de cunoștințe, formatori de competențe etc.). Planul culturii organizaționale: − asumarea, de către membrii organizației, a unei etici a legitimității responsabile în raporturile și acțiunile lor referitoare la cunoaștere; o asemenea etică se opune, principial, exclusivismului individualist și este deschisă interactivității parteneriale; la scara unor asemenea organizații, ca și a ansamblului societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aibă ca destinații exclusiv investiții de anvergură sau urgențe sociale. Reformele din politica fiscal-bugetară presupun instituirea fermă a regulii conform căreia guvernul trebuie să respecte legea angajamentelor sale, ca o primă condiție a statutului de drept. Reformele din domeniu, legate principial de sustenabilitatea politicilor de venituri și cheltuieli publice, trebuie să nu mai creeze condițiile anulării unor obligații anterioare ale statului față de cetățean, sau amânării acestora pentru un viitor incert. Reforma statului se referă și la companiile și agențiile așa zise
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției soldului bugetar structural și a soldului bugetar structural corectat cu absorbția, detaliez implementarea noului indicator propus asupra deciziilor de politici macroeconomice. La sfârșitul capitolului, propun analiza de oportunitate a indicatorului core deficit (la modul principial, deocamdată, urmând a fi fundamentată o metodologie specifică) care să ia în calcul problema arieratelor, anumite impozite introduse temporar ș.a. Capitolul trei furnizează analiza modului în care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să ofere asistență acolo unde este nevoie pentru ca acest model să se refacă, dacă este cazul, sau să lase loc altui model mai potrivit. Politicul trebuie astfel să înțeleagă că fundamentarea acțiunilor pe care le întreprinde stă în servirea motivațiilor principiale: democrația și nivelul de trai al populației pe care o reprezintă, aspecte care implică astăzi nuanța interculturală și interreligioasă mai mult ca oricând. 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană Uniunea Europeana, intră într-un proces de extindere, dar în același
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nou, susținerea georgiștilor pentru o monarhie paternalistă. Cu același prilej, istoricul C.C. Giurescu aborda, la nivel teoretic, problema programului unui partid politic. El pornea de la precizarea că, de obicei, programul unui partid politic este alcătuit din două părți: o parte principială, care fixează normele sau principiile generale ce determină organizarea lui, constituind baza sa doctrinară și o a doua parte care înfățișează soluțiile propuse pentru diferitele probleme materiale sau spirituale ale societății 327. În acest context, C.C. Giurescu enunța cinci principii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
guvernează acțiunea politică în probleme urbane nu epuizează ocaziile de negociere între ales și funcționar. Alesul putea să-și exercite însă influența asupra dezvoltării urbane numai în stadiul realizării, și aproape niciodată în acela al studiilor pregătitoare și al deciziilor principiale. Aceasta depindea de relațiile pe care le întreținea cu organismele care realizau amenajarea și cu grupurile bancare. Marjă de manevră între ales și funcționar, trebuie să constatăm că după cum ne propune Jean-Pierre Gaudin "negocierea desfășurată în timpul acestei perioade rămâne o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cititorul - ca o carte care suferă de asemenea grave deficiențe de conținut să fie decretată drept «o creație autentică» și lăudată pe 7 pagini? Adevărul este că aceste deficiențe de conținut, care ar fi trebuit să atragă o critică severă, principială, nu-l stingheresc prea mult pe criticul de la Viața românească. Dimpotrivă. El laudă chiar laturile negative, formaliste ale romanului, cu satisfacția omului care a găsit ceva ce-i merge la inimă (...). Tendințele formaliste duc pe scriitor la «imagini» care contrariază
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Lascăr Sebastian, regizorul spectacolului de la Reșița) - situându-se pe poziții critice burgheze, să ajungă să vorbească despre «melodramă», sau să încerce o asemănare între oameni și fapte din Cetatea de foc și eroi sau conflicte ale pieselor antice. Critica justă, principială, în această problemă a făcut-o tov. Ioan P. Ioan spunând: «Nu mi-e plăcut că peste tot la furnale, la cuptor, în birou, la normarea producției, există un familiarism care trebuie combătut» (...). O analiză ideologică și politică mai adâncă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
O altă deficiență serioasă în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din absența criticii dramatice. Presa nu-i ajută suficient pe dramaturgi și nu ajută nici teatrele în promovarea repertoriului original. Dacă în presă s-ar fi găsit două rânduri clare, principiale, despre piesa mea Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care sunt lucrurile bune, valoroase, pe care trebuie să le dezvolt în viitoarele lucrări și care sunt slăbiciunile piesei mele, e neîndoielnic că aș fi avut de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]