2,775 matches
-
este un ,,pântec al Pământului". Unul mare, diform, sterp și crăpat. Este excrescența maladivă, pe deplin vizibilă, a unui sterp și imens deal interior. Un relief straniu al pustiului spiritual în care rătăcim cu toții. Existența prenatală htonică ce ființa a priori de magică atingere invocată de Eliade este reactivată de scriitorul Aurel Brumă cel puțin într-un dublu sens. Mai întâi prin Copilul Arșiței 58, un arhetip din prima noastră specie cosmică, telurică. Apoi prin acel misterios- ,,țipăt subțire al Dealului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sau se angajase prin titlu să facă. Altfel spus, introducerea are, deopotrivă, un rol profilactic și terapeutic, vrând să arate că autorul este conștient de neîmplinirile textului său, evitând, astfel, o identificare completă cu propria „operă" și distanțându-se a priori, pe cât posibil, de neajunsurile și incoerențele propriei lucrări. Vine, apoi, rândul invocării neliniștilor, dificultății, ezitării încercate pe parcursul studiului, compunând un soi de mică „istorie" a cercetării sale, care toate, adunate laolaltă, toate acele considerații referitoare la izvoare și bibliografie, la
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Opera lui Galen, în ediția lui Kühn, scrisă în greacă și tradusă în latină și arabă, are 20.000 pagini. Galen din Pergam Galen atribuia mare parte din erorile medicale tendinței medicilor de a transforma medicina într-o știință "a priori", în defavoarea observației empirice și a realităților anatomice, cărora le acorda o importanță majoră. El socotește cauzele naturale drept un factor important în apariția bolilor, fapt neacceptat de filosofia acelor timpuri. Introducând empirismul în medicină, Galen aplică metoda studiului manifestărilor individului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pure, spune Kant, sunt Dumnezeu, sufletul și libertatea. "Ce trebuie să fac?" este o întrebare morală izvorâtă din rațiunea intereselor noastre. Fundamentarea filosofiei critice este considerată de Kant o demonstrație a practicii raționale ca substrat al moralei. Existența condițiilor a priori pentru derularea unei experiențe și imposibilitatea de a cunoaște lucrurile în sine, ele fiind noumenale, este cea mai corectă formă de gândire și exprimă non-empirismul lui Kant. Din această formă de gândire s-a născut Fenomenologia lui Edmund Husserl. Kant
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
credința despre existența ca substanță a sufletului, care, în timpul vieții, este rațiunea, și care continuă să existe după moartea corporală, permițând reînvierea. Bertrand Russell îl critică sever pe Toma dinAquino, deoarece toate argumentele sale sunt bazate pe o concluzie a priori, axiomatică. 7 Angelus Silesius sau Johann Angelus Silesius (1624-1677), preot catolic german, medic și poet. Născut luteran, se convertește la catolicism și-și schimbă numele în Angelus (în greacă "mesager"). Trăiește cea mai mare parte a vieții sale retras ca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
majore în ameliorarea socială. Pentru el, moralitatea nu stă în Scriptură, ci în fericire (capitolul 15, partea I), concepție spinozistă. Virtutea nu poate exista fără fericire. El neagă existența spiritelor superioare și a lui Dumnezeu, deci și a argumentelor a priori. El vede în Univers materia în mișcare, acesta fiind condus de legi naturale implacabile, cu cauze și efecte. Nu este nevoie de a recurge la forțe supranaturale pentru a a înțelege lucrurile. Sistemul naturii este o viziune naturală a naturii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
formularea cea mai clară punctului de vedere empirist asupra cunoașterii. Distincția lui între relații între idei și fapte este privită ca o prefigurare a distincției între adevăruri analitice și cele sintetice și ca o respingere anticipată a conceptului sintezei a priori, pe care se sprijină filosofia kantiană a cunoașterii. Disputa raționalism-empirism, în cele din urmă, se referă la faptul dacă există cunoaștere a priori sau prin rațiune pură. Raționalismul susține că prin cugetare pură dobândim o cunoaștere absolută, care nu-i
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a distincției între adevăruri analitice și cele sintetice și ca o respingere anticipată a conceptului sintezei a priori, pe care se sprijină filosofia kantiană a cunoașterii. Disputa raționalism-empirism, în cele din urmă, se referă la faptul dacă există cunoaștere a priori sau prin rațiune pură. Raționalismul susține că prin cugetare pură dobândim o cunoaștere absolută, care nu-i posibilă prin simțuri. Răspunsul empirismului era unul negativ: cunoștințele le dobândim numai prin percepții, de unde rezultă că nu putem obține o cunoștință absolută
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
aceea, că el ia din fiecare din cele două teorii, opuse, jumătatea adevărată după părerea sa și îmbină aceste două jumătăți dând naștere la o teorie nouă: față de empirismul lui Hume el restabilește vechea dogmă a raționalismului: există cunoaștere a priori despre lucruri; față de raționalismul sistemului lui Leibniz și Wolff, adaugă: dar cunoașterea despre lucruri numai cum apar, nu cum sunt în sine. Îmbinarea fenomenalismului sau idealismului cu raționalismul este trăsătura caracteristică a teoriei cunoașterii lui Kant; până acum raționalismul fusese
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
o influență a lucrurilor exercitată asupra intelectului; Kant, dimpotrivă, explică cunoașterea admițând, într-un mod oarecum paradoxal, că lucrurile se dau după ideile noastre: cugetarea produce mai întâi de toate forma obiectelor. Tocmai de aceea le și poate cunoaște a priori. Gândirea reușește, astfel, să-și formuleze cunoașterea în principii generale și necesare. Axiomele geometriei, legea cauzală sunt necesare și îndeobște valabile pentru toate experiențele noastre. Rezultă, apoi, că nu poate exista cunoaștere generală, unde să nu se producă o asemenea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sunt insuficiente, și nu numai, dar deopotrivă fizica pură, metafizica denotă și ele acest lucru. Problematizarea va fi, în acest context, cum sunt posibile matematica pură, fizica pură, metafizica, sau, într-o formulă generală: cum sunt posibile judecățile sintetice a priori? Se are în vedere posibilitatea acestora sub aspect epistemologic, nu psihologic. Sau, într-o formulare diferită, cum pot căpăta niște judecăți, care nu-și au izvorul în experiență, adică apriori și care nu sunt nici deducții logice, deci propoziții analitice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în experiență, adică apriori și care nu sunt nici deducții logice, deci propoziții analitice, dreptul de valoare de cunoaștere obiectivă, respectiv judecăți sau propoziții sintetice. În această problemă, fundamentală a gnoseologiei kantiene, sunt implicate distincțiile dintre analitic și sintetic, a priori și a posteriori. Prima distincție are o natură logică, iar cea de a doua este o disociere epistemologică. Distincția analitic-sintetic are o natură logică, deoarece în propozițiile analitice adevărul sau falsitatea derivă din semnificația termenilor propoziției, în timp ce propozițiile sintetice au
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cea de a doua este o disociere epistemologică. Distincția analitic-sintetic are o natură logică, deoarece în propozițiile analitice adevărul sau falsitatea derivă din semnificația termenilor propoziției, în timp ce propozițiile sintetice au un conținut factual. Pe de altă parte deosebirea dintre a priori și a posteriori este una epistemologică, între două tipuri de cunoaștere. Prin a priori Kant a avut în vedere cunoașterea independentă de experiență, dar nu sub aspectul genezei. El considera cunoașterea ca fiind dependentă, în ce privește originea, în totalitate de experiență
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
deoarece în propozițiile analitice adevărul sau falsitatea derivă din semnificația termenilor propoziției, în timp ce propozițiile sintetice au un conținut factual. Pe de altă parte deosebirea dintre a priori și a posteriori este una epistemologică, între două tipuri de cunoaștere. Prin a priori Kant a avut în vedere cunoașterea independentă de experiență, dar nu sub aspectul genezei. El considera cunoașterea ca fiind dependentă, în ce privește originea, în totalitate de experiență. Numai că există un tip de cunoștințe care se întemeiază experiența într-un mod
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
că există un tip de cunoștințe care se întemeiază experiența într-un mod specific, astfel că nu este necesar să apelăm la experiență pentru a le justifica, pentru a le proba valabilitatea. În acest sens toate propozițiile analitice sunt a priori. De exemplu, în propoziția: Toate corpurile sunt întinse, înțelesul termenilor corp și întins implică adevărul propoziției fără a mai fi necesară punerea la probă prin experiment. Dimpotrivă, propozițiile a posteriori nu mai pot fi justificate fără referire la experiență. Adevărul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
conceptul de subiect, încă ceva pe care să se sprijine intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține, totuși. Linia de demarcație dintre analitic și sintetic nu coincide cu granița dintre a priori și a posteriori. Există un domeniu al cunoașterii care este concomitent sintetic și a priori. Propozițiile sintetico - a priori au caracteristica de a spune ceva despre natura lumii fără o bază experimentală. Geometria, de exemplu, ne oferă adevăruri certe prin
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține, totuși. Linia de demarcație dintre analitic și sintetic nu coincide cu granița dintre a priori și a posteriori. Există un domeniu al cunoașterii care este concomitent sintetic și a priori. Propozițiile sintetico - a priori au caracteristica de a spune ceva despre natura lumii fără o bază experimentală. Geometria, de exemplu, ne oferă adevăruri certe prin axiomele sale și derivarea logică a teoremelor din axiome, fără să apelăm la experiență. Ea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
se află în acest concept, îi aparține, totuși. Linia de demarcație dintre analitic și sintetic nu coincide cu granița dintre a priori și a posteriori. Există un domeniu al cunoașterii care este concomitent sintetic și a priori. Propozițiile sintetico - a priori au caracteristica de a spune ceva despre natura lumii fără o bază experimentală. Geometria, de exemplu, ne oferă adevăruri certe prin axiomele sale și derivarea logică a teoremelor din axiome, fără să apelăm la experiență. Ea este în totalitate a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
au caracteristica de a spune ceva despre natura lumii fără o bază experimentală. Geometria, de exemplu, ne oferă adevăruri certe prin axiomele sale și derivarea logică a teoremelor din axiome, fără să apelăm la experiență. Ea este în totalitate a priori. Întrucât se referă, însă, la structura reală a lumii, teoremele geometriei sunt, totodată, și sintetice. Geometria euclidiană este intuitiv certă, independentă de experiență, și Kant o consideră paradigma cunoașterii sintetice a priori. Propozițiile sintetice a priori au o valoare obiectivă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
apelăm la experiență. Ea este în totalitate a priori. Întrucât se referă, însă, la structura reală a lumii, teoremele geometriei sunt, totodată, și sintetice. Geometria euclidiană este intuitiv certă, independentă de experiență, și Kant o consideră paradigma cunoașterii sintetice a priori. Propozițiile sintetice a priori au o valoare obiectivă numai prin faptul că inteligența produce ea însăși obiectele, cu privire la care emite apoi judecățile respective; ea cunoaște a priori obiectele pentru că ea însăși le și produce. Deci, propozițiile sintetice a priori sunt
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
este în totalitate a priori. Întrucât se referă, însă, la structura reală a lumii, teoremele geometriei sunt, totodată, și sintetice. Geometria euclidiană este intuitiv certă, independentă de experiență, și Kant o consideră paradigma cunoașterii sintetice a priori. Propozițiile sintetice a priori au o valoare obiectivă numai prin faptul că inteligența produce ea însăși obiectele, cu privire la care emite apoi judecățile respective; ea cunoaște a priori obiectele pentru că ea însăși le și produce. Deci, propozițiile sintetice a priori sunt posibile datorită naturii facultăților
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
intuitiv certă, independentă de experiență, și Kant o consideră paradigma cunoașterii sintetice a priori. Propozițiile sintetice a priori au o valoare obiectivă numai prin faptul că inteligența produce ea însăși obiectele, cu privire la care emite apoi judecățile respective; ea cunoaște a priori obiectele pentru că ea însăși le și produce. Deci, propozițiile sintetice a priori sunt posibile datorită naturii facultăților noastre de cunoaștere, grație formelor a priori ale sensibilității - spațiul și timpul - și formelor a priori ale intelectului, respectiv categoriile: substanță, cauzalitate, cantitate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a priori. Propozițiile sintetice a priori au o valoare obiectivă numai prin faptul că inteligența produce ea însăși obiectele, cu privire la care emite apoi judecățile respective; ea cunoaște a priori obiectele pentru că ea însăși le și produce. Deci, propozițiile sintetice a priori sunt posibile datorită naturii facultăților noastre de cunoaștere, grație formelor a priori ale sensibilității - spațiul și timpul - și formelor a priori ale intelectului, respectiv categoriile: substanță, cauzalitate, cantitate, calitate etc. Cunoașterea apare, astfel, ca dependență de formele a priori ale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
faptul că inteligența produce ea însăși obiectele, cu privire la care emite apoi judecățile respective; ea cunoaște a priori obiectele pentru că ea însăși le și produce. Deci, propozițiile sintetice a priori sunt posibile datorită naturii facultăților noastre de cunoaștere, grație formelor a priori ale sensibilității - spațiul și timpul - și formelor a priori ale intelectului, respectiv categoriile: substanță, cauzalitate, cantitate, calitate etc. Cunoașterea apare, astfel, ca dependență de formele a priori ale subiectului. Din apriorismul sensibilității și rațiunii rezultă, potrivit filosofiei kantiene un adaos
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
emite apoi judecățile respective; ea cunoaște a priori obiectele pentru că ea însăși le și produce. Deci, propozițiile sintetice a priori sunt posibile datorită naturii facultăților noastre de cunoaștere, grație formelor a priori ale sensibilității - spațiul și timpul - și formelor a priori ale intelectului, respectiv categoriile: substanță, cauzalitate, cantitate, calitate etc. Cunoașterea apare, astfel, ca dependență de formele a priori ale subiectului. Din apriorismul sensibilității și rațiunii rezultă, potrivit filosofiei kantiene un adaos subiectiv la cunoașterea obiectului. Problema originii cunoașterii, axată în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]