22,275 matches
-
A372 Pyrrhula pyrrhula Mugurar LC (B) 17170 A373 Coccothraustes coccothraustes Botgros LC (B) X Populația din România reprezintă peste 33% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară. 18570 A376 Emberiza citrinella Presura galbenă LC (B) 18580 A377 Emberiza cirlus Presură bărboasă LC (B) 28 Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp. Justificare prioritate și responsabilitate 18600 A378 Emberiza cia Presura
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
parcare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu - Constanța“, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri europene nerambursabile, în cadrul Programului operațional Infrastructură mare, axa prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient“, obiectivul specific 2.3 „Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor“, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această
HOTĂRÂRE nr. 359 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267336]
-
propusă clădire rezultată: 15.983 mp Factori de risc Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P100/2013, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea investiției Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri europene nerambursabile, în cadrul Programului operațional Infrastructură mare, axa prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient“, obiectivul specific 2.3 „Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor“, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor prevăzute anual cu această
HOTĂRÂRE nr. 359 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267336]
-
cadrul unităților administrativ-teritoriale: a) elaborarea și aprobarea strategiei Asociației privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare și privind serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate din cadrul unităților administrativ-teritoriale, care conține planul de investiții și lista investițiilor prioritare, elaborată potrivit master- planului județean/zonal, aprobat potrivit art. 129 alin. (4) lit. e) și art. 173 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare; ... ... 39. În anexa nr. 4, la articolul
HOTĂRÂRE nr. 293 din 29 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266759]
-
notificării de dare în plată, prevăzute la alin. (1) lit. a)-d). [...] (3) Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau art. 8 alin. (5). (4) Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale. ... – Art. 8 alin. (5): „(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016 poate parcurge 4 faze (2 extrajudiciare și 2 judiciare), iar în cadrul acestei proceduri se interpune art. 4 alin. (4) din lege, care stabilește că „Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale“. Curtea a reținut că întreaga procedură reglementată de Legea nr. 77/2016 include ideea de adaptare a contractului, astfel că fiecare fază a acestei proceduri
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
din lege este o reglementare de principiu care privește relația dintre debitor și creditor, atrăgându-le atenția asupra necesității menținerii utilității sociale a contractului de credit, teza a doua aduce în discuție obligația instanței judecătorești de a aplica - în mod prioritar - soluția adaptării contractului. ... 26. Curtea a stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
vedere cele expuse, Curtea a constatat că art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă cerințele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât stabilește în mod clar că soluția adaptării contractului este prioritară încetării acestuia prin darea în plată a imobilului ipotecat, iar pentru a dispune una dintre cele două soluții, oferă instanței judecătorești un criteriu rațional, și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 353 din 26 aprilie 2023 Având în vedere Referatul de aprobare nr. DGB/121.355 din 16.02.2023 al Direcției generale biodiversitate, ținând cont de prevederile: – Ghidului solicitantului aferent Programului operațional Capacitate administrativă 2014-2020, axa prioritară Administrație publică și sistem judiciar eficient, componenta 1 IP12/2018 - Sprijin pentru acțiuni de consolidare a capacității autorităților și instituțiilor publice centrale; ... – Contractului de finanțare nr. 455 din 18.12.2019 referitor la implementarea activităților aferente proiectului „Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Mediului
ORDIN nr. 828 din 23 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267392]
-
aprobă Ghidul general privind Protocolul de la Nagoya, realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Mediului și a unităților din subordine pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul biodiversității“, SIPOCA 594/MySMIS 127465, finanțat prin Programul operațional Capacitate administrativă 2014-2020, axa prioritară Administrație publică și sistem judiciar eficient, componenta 1 IP12/2018 - Sprijin pentru acțiuni de consolidare a capacității autorităților și instituțiilor publice centrale, prevăzut în anexa nr. 1 *) care face parte integrantă din prezentul ordin. *) Anexele nr. 1 și 2 se publică
ORDIN nr. 828 din 23 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267392]
-
aprobă Ghidul practic privind Protocolul de la Nagoya, realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Mediului și a unităților din subordine pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul biodiversității“, SIPOCA 594/MySMIS 127465, finanțat prin Programul operațional Capacitate administrativă 2014-2020, axa prioritară Administrație publică și sistem judiciar eficient, componenta 1 IP12/2018 - Sprijin pentru acțiuni de consolidare a capacității autorităților și instituțiilor publice centrale, prevăzut în anexa nr. 2 *) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în
ORDIN nr. 828 din 23 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267392]
-
privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 354 din 26 aprilie 2023 Luând în considerare faptul că managementul integrat al deșeurilor reprezintă unul dintre domeniile prioritare care contribuie la promovarea intereselor și obiectivelor politicii de mediu privind conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, precum și a sănătății umane, întrucât în multe regiuni din țară autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 30 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267397]
-
a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională și Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 331/2023*) pentru aprobarea Listei categoriilor de proiecte prioritare care beneficiază de alocări financiare în anul 2023 din sumele rezultate în urma licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările ulterioare, *) Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 331/2023 nu a fost publicat în Monitorul
ORDIN nr. 1.063 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267458]
-
art. 475 din Codul de procedură penală. ... B. Cu privire la fondul chestiunii de drept 1. Prima problemă de drept ridicată de instanța de trimitere vizează stabilirea dacă spitalul militar este autoritate publică sau instituție publică, chestiune care are caracter prioritar întrucât implică statuarea dacă o atare entitate este sau nu exceptată de la răspunderea penală. Potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (1) din Codul penal, cu excepția statului și a autorităților publice, persoana juridică răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
structural și numărul de elevi înscriși. În a doua etapă, unitățile situate în zone cu hazard seismic (ag< 0,25g) au fost filtrate împreună cu școli private, licee și grădinițe. În a treia etapa, s-a stabilit lista unităților de învățământ prioritare, clasificate în funcție de aspectele educaționale și sociale, rata de sărăcie și condițiile igienico-sanitare. Figura 3.8 Expunerea la cutremure a clădirilor din sectorul de educație Sursă: SIIIR, https://www.siiir.edu.ro ... 3.4.3.2. Sectorul de sănătate Informațiile referitoare la unitățile medicale care au stat
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
Organizația Națiunilor Unite (2015-2030) SNRRS este aliniată cu Cadrul de la Sendai și contribuie la implementarea acestuia prin reducerea riscului seismic, care constituie unul dintre rezultatele așteptate ale Cadrului. Atât SNRRS cât și Cadrul de la Sendai promovează, ca acțiuni prioritare, mobilizarea investițiilor publice și private în reducerea riscurilor de dezastre prin măsuri structurale și nestructurale, care sunt esențiale pentru creșterea rezilienței economice, sociale, sanitare și culturale a persoanelor, a comunităților și a bunurilor acestora, precum și a mediului înconjurător. Acțiunile
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
de dezastre prin măsuri structurale și nestructurale, care sunt esențiale pentru creșterea rezilienței economice, sociale, sanitare și culturale a persoanelor, a comunităților și a bunurilor acestora, precum și a mediului înconjurător. Acțiunile stabilite prin SNRRS contribuie la cele patru arii prioritare stabilite în Cadrul de la Sendai. Prioritatea 1 (Înțelegerea riscului de dezastre), este acoperită de evaluarea fondului construit și analizarea condițiilor locale de teren. SNRRS propune consolidarea capacității instituționale pentru gestionarea riscului seismic, obiectiv care se încadrează în Prioritatea 2
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
a autorităților publice de la nivel central și local pentru îmbunătățirea cadrului de dezvoltare urbană, prin furnizarea unui set de măsuri coerente și prin coordonarea și corelarea domeniilor sectoriale și a diferiților actori. Politica urbană a României cuprinde 5 obiective prioritare: () sustenabilitatea spațială; () crearea de orașe propice locuirii și inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre pentru a atenua și a se adapta la riscurile urbane; () intensificarea activității economice prin oferirea unor condiții de trai prielnice, creșterea ofertei
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru acestea; ... – creșterea fondului de locuințe publice și dezvoltarea pieței de locuințe; ... – realizarea reformei legislative și instituționale în domeniu. ... Consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale vulnerabile și prioritizarea acțiunilor de renovare a locuințelor, sunt incluse ca domenii prioritare în cadrul acestei strategii. • Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030) – aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.877/2018, cu modificările și completările ulterioare În obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 11, SNDDR 2030 face referire la necesitatea reducerii riscului seismic
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punctul de vedere al costurilor. • Strategia națională pentru protecția infrastructurii critice - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 718/2011 Această strategie include dezastrele naturale ca domeniu prioritar în ceea ce privește protecția infrastructurii critice. În cadrul obiectivelor strategice, strategia include mai multe direcții de acțiune care sunt complementare cu SNRRS, cu accent pe infrastructura critică, inclusiv (1) elaborarea unor metodologii comune pentru identificarea și clasificarea riscurilor și
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
pentru instituțiile cu atribuții în gestionarea riscurilor de dezastre, în vederea alinierii obiectivelor și activităților planificate cu investițiile sectoriale, astfel încât principiile de reziliență să poată fi integrate în mod coordonat de factorii implicați. SNRRD stabilește un plan de măsuri prioritare și acțiunile necesare pentru a asigura prevenirea, pregătirea și răspunsul adecvat la dezastre naturale și tehnologice, care pot servi drept o platformă pentru coordonarea și implicarea mai multor hazarduri și sectoare în ceea ce privește reziliența la dezastre și schimbările
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
SNRRS, astfel că alocarea fondurilor pe diferite programe și prioritizarea intervențiilor să se fac pe baza unor indicatori de risc, rezultați în urma unor evaluări sistematice, progresive a riscului seismic (Figura 7.2). Fiecare nivel din această abordare permite identificarea clădirilor prioritare care urmează să fie evaluate la nivelul următor, astfel încât nivelul 3 - expertizarea tehnică detaliată – să fie realizat doar în clădirile identificate ca fiind clădiri expuse riscului. Clădirile selectate pentru o expertizare tehnică detaliată trebuie consolidate dacă expertul o recomandă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
cât și limitările diferitelor cerințe în termeni de (i) prezervare a importanței culturale a clădirii, (ii) protejare a vieții umane și (iii) alte considerente sociale și economice. În acest context, definitivarea și promovarea codului de proiectare specific este o acțiune prioritară comună MDLPA – MC - INP, care necesită sprijinul organizațiilor profesionale și a universităților din domenul construcțiilor și arhitecturii. Beneficii asociate pentru sustenabilitate și funcționalitate, incluziune socială Investițiile în reducerea riscului seismic constituie o oportunitate pentru îmbunătățirea sustenabilității și funcționalității fondului construit
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
reducere a riscului seismic al clădirilor, în mod progresiv, necesită mobilizarea mai multor surse de finanțare publice și private. Strategia de intervenție are ca principal obiectiv, pe lângă partea investițională care conduce la reducerea nivelului de vulnerabilitate seismică a clădirilor prioritare cu risc seismic ridicat, și crearea unui mediu favorabil care să permită extinderea măsurilor de reducere a riscului seismic și către alte sectoare. Se propune un program de investiții structurat pe subprograme principale (Figura 10.1), fiecare dintre ele cu subcomponente
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
furnizează informații despre avariile și pierderile așteptate în diferite județe ca urmare a diferitelor scenarii de cutremur. Aceste date, de obicei agregate la nivelul unităților administrativ- teritoriale, pot fundamenta alocarea financiară a investițiilor pentru reducerea riscului seismic, prin identificarea zonelor prioritare cu hazard seismic ridicat. Concomitent, evaluările naționale ale riscului seismic ale unor tipuri specifice de construcții, precum unități de învățământ, unități sanitare, unități de urgență, clădiri rezidențiale, permit prioritizarea investițiilor în funcție de riscul real corespunzător fiecărui sector. Implementarea activităților
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]