2,086 matches
-
la orice oră (o poți trezi și noaptea, nu se va supăra, că stă cam prost cu somnul de nu-s nenorociri în preajma-i), "un petit plat"113 compus din știri despre necazurile celor cunoscuți (nici celelalte nu sunt de prisos, dar n-au același gust), o mică dezonoare, "un tout petit larcin"114. De-i poți servi ceva mai consistent ("histoire de fesses"115, mai ales de-i pe dos), vezi cum ochii (privind cam strâmb de obicei) se fixează
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
clericalismul, hedonismul consumist, în numele valorilor populare moștenite de Pasolini, tradițional antiliberale: "Lumea țărănească se prăbușise. Câmpurile ei (ca și seminarele) erau pline de vipere. Își pierduse propriile-i valori tradiționale și reale, odată cu cele convenționale impuse de religia oficială". Valorile prisosului înseamnă vieți de prisos, disperare, nevroză, vulgaritate. Nici sfințenia nu rezistă asediului, puterii manipulatoare, cu atât mai puțin Diavolului ce nu este decât o mască pe care și-o pune când și când Dumnezeu. În contra acestor hierofanii duplicitare ale Puterii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
valorilor populare moștenite de Pasolini, tradițional antiliberale: "Lumea țărănească se prăbușise. Câmpurile ei (ca și seminarele) erau pline de vipere. Își pierduse propriile-i valori tradiționale și reale, odată cu cele convenționale impuse de religia oficială". Valorile prisosului înseamnă vieți de prisos, disperare, nevroză, vulgaritate. Nici sfințenia nu rezistă asediului, puterii manipulatoare, cu atât mai puțin Diavolului ce nu este decât o mască pe care și-o pune când și când Dumnezeu. În contra acestor hierofanii duplicitare ale Puterii, Carlo exaltă Orgasmul, lichidul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și irlandeză totodată, eliptică de orice zăbavă descriptivă sau sentimentalism. Abil în practica reinscripției unor climate psihologice sub zodia fatalismului ce amintesc de "Oameni din Dublin" (Joyce) sau personaje și decupaje din narațiunile unui Maupassant sau Turgheniev (tipologia oamenilor de prisos, idealiști abulici striviți de angrenajul social), Trevor povestește cu o rece obiectivare viața și dezamăgirea afectivă a unei tinere provinciale, Mary Louise, alternând acest fir epic pre- și post-matrimonial cu cel al lungii claustrări a eroinei, pacientă într-un azil
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
altul(a) decât Sadim în etapa sa de superenergumen. Ce are totuși șansa de a percepe misterul acelui discipol tăcut. Victima este, ca și grefierul, sinonimul artistului, ce va fi uns de Tatăl, cu menire providențială, hiperionică. El, omul de prisos, naufragiatul, incompatil cu ipocrizia universală, va avea parte, prin actul pur al visului artistic, de perenitate și putere supremă. Expresie a iubirii și alterității, mesianismul orfic al victimei indus grefierului va lucra împotriva lumii gregare, vampirizate de realiști. La sacerdoțiul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
richtig). Sunt corecte „imaginile“ care sunt în concordanță cu relațiile din natură. Satisfacerea cerinței pragmatice face „imaginile“ adecvate (zweckmässig). „Imaginile“ sunt cu atât mai adecvate cu cât ele exprimă mai multe relații din natură și conțin mai puține relații de prisos sau vide, adică cu cât sunt mai simple. Cerința adecvării se realizează prin denumiri, definiții, prescurtări etc. care exprimă decizii ale cercetătorilor. Cele trei cerințe se raportează la natura gândirii noastre, a lumii exterioare și la descrierea corelațiilor ei prin
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Rareori un filozof l-a judecat atât de aspru pe un altul: „Pentru Wittgenstein cel târziu - scria Russell - [Ă] reflecția filozofică serioasă a devenit în mod evident prea obositoare; și astfel, a născocit o doctrină care trebuie să facă de prisos orice astfel de activitate [Ă] Dacă ea ar fi adevărată, atunci întreaga filozofie ar deveni, în cel mai bun caz, o știință auxiliară a lexicografiei și, în cel mai rău caz, o joacă fără rost.“19 Ca și Karl Popper
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
descriptive ale limbajului. Despre ceea ce simțim nu putem ști ceva așa cum putem ști depre lumea exterioară, inclusiv despre comportarea oamenilor. „Din nou, când spun, în sens metafizic, «Trebuie întotdeauna să știu când am dureri.», aceasta face pur și simplu de prisos cuvântul «știu»; și în loc de « Știu că mă doare.» pot să spun simplu «Mă doare.». Bineînțeles, situația e diferită dacă dăm sens expresiei «durere inconștientă»Ă“42 Că durerea este a mea, a unui subiect, este ceva cuprins în expresia „durere
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
drept mărturie reprezentările acesteia de pe pământ, precum portretul mut și nemișcat al femeii moarte din cantul cu patru strofe scris de Leopardi în 1833: Așa ai fost: acum pe sub țărâna / Ești pulbere și hoit. Pe lut și oase / Încremenita de prisos în piatră, / muta, privind cum anii trec puzderii, / de pază-i stă durerii / și amintirii, numai ea, icoana / trecutei tale frumuseți (La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, vv. 1-7).302 În descrierea basoreliefului, oglindă pietrificata
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de foc, ca să nu mai fie siliți pompierii a alerga cu sacalele după apă la fântâni și la Bahlui, de multe ori, precum se obișnuia până la domnia Sturdzei, din care pricină se topeau multe case până agiungeau sacalele"45. De prisos a mai sublinia și sporita eficiență, în caz de incendiu, a noilor surse de aprovizionare cu apă pentru un oraș-capitală des încercat cu astfel de evenimente. Nu este mai puțin adevărat faptul că sperata trăinicie sau rezistență în timp a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Hodocin sintetiza astfel: "Scăldătoarea rece spală trupul, curăță pielea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta, încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii, desface umezelile închegate și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită, de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului". După
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau companiilor "prin acții", declarând hotărât: "mijloacele nu ne lipsesc, numai voință și fermitate să fie și apoi toate vor izbuti și înflori"23. Dar, aceste din urmă însușiri s-au dovedit deficitare la nivelul factorilor economici moldoveni, făcând de prisos, cel puțin la mijlocul veacului al XIX-lea, existența mijloacelor invocate de analist. Ceva din îndemnul lansat contemporanilor săi a trezit însă și oarecare reverberații. În 1857, de exemplu, Iacob Cihac a repus pe tapet proiectul din 1851-1852 al montanistului, solicitând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Germania sau Belgia, posibilitățile de realizare a unei căi ferate între cele două localități, el își exprima convingerea că traducerea în viață a proiectului respectivei legiuiri ar fi depășit cu mult mijloacele existente în țară, că ar fi fost de prisos și că, înfăptuită, n-ar fi asigurat nici măcar jumătate din cota de profit scontată. În opinia sa, calea "ferată" preconizată de N. Suțu ar fi costat atunci țara minimum 22,5 milioane lei, întrucât s-ar fi impus automat "facerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
drumurilor". Autoritățile, prin același Departament al Lucrărilor Publice, i-au încuviințat cererea, sub următoarele condiții: să fie dator a vinde la un preț prestabilit o anume cantitate de praf din producția fabricii, pentru trebuințele miliției și pentru lucrările obștești; pentru prisosul producției, proprietarul era îndreptățit a pretinde orice preț de vânzare; pentru construcția fabricii, i se oferea, cu embatic, pe termen de 20 de ani (începând din 23 noiembrie 1857), un loc în suprafață de două fălci, la Gheuca, lângă apa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acest mijloc este totodată și în stare de a prelungi viața, a ne feri de boli și a ne vindeca de ele. Un asemenea mijloc este scăldătoarea răce și cunoștința ei mai de aproape nu cred că va fi de prisos într-un veac în carele chipul vieții vatămă sănătatea și deprinderile, surpă puterea trupului; într-un veac în care trânzii, revma și slăbiciunea nervilor au intrat ca un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii; desface umezelile închegate și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului. Folosul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
salinelor de la ocnă, a completării apeductului și a paveluirii capitaliei, a propune cu supunire oarecari socotinți în scurt, răzămate pe temeiuri pozitive. Că proiectul drumului de fer: 1. ar trece peste mijloacele Moldovei; pe lângă acestea: 2. ar fi și de prisos, cum și 3. chiar în cazul dacă acesta s-ar înființa, n-ar aduce nici măcar pe giumătate de proțente legale țării, să poate dovedi cu temeiuri netăgăduite. Subiscălitul are o statistică a tuturor drumurilor de fer până acum înființate în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
587.716 Venitul total al acestui drum de fer în anul 1846 și anume transportul personal a 230.686 voiajori și 893.690 cântare de marfă au fost de 184.772 taleri. Cheltuiala a fost de 97.362 taleri. Din prisosul de 87.410 taleri s-au slobozit proprietarilor de acții dividende câte 4 proțente și dividende de 1,5 proțente, în total 5,5 proțente pentru anul întreg. b) La drumul de fer între Miunich și însămnata politie comercială Augsburg
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Galați, încât el va fi lipsit de un transport personal și cea mai mare parte s-ar mărgini numai pentru transportul sării. Însă, pentru transportul sării și altor producturi la Galați, acest drum de fer proiectat este cu totul de prisos, în vreme când sarea și alte producte în câtime mare ușor să pot transporta ieftin și cu toată siguranția, de la Agiud la Galați, pe râul Siret, mai cu samă primăvara, după cum aceasta din veacuri să urmează pe râul Maroș, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de masă și miza pe actualitate. Dacă nu pe o actualitate reală, cel puțin pe una jurnalistică. Problema e că, pentru jurnalistica rusă a momentului, dominată de Belinski și Dobroliubov, calul de bătaie era de fapt unul literar, „omul de prisos“. Acest tip al inadaptatului, provenind din literatura lui Pușkin și Lermontov, a fost abuziv utilizat în jurnalistică cu rolul de mediator între literatură și ideologie. „N‑ai unde trăi, așa că‑ți frămînți gîndurile în cap“, rezumă Andrei Platonov, în alt
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
este aici o vină față de societate. În nuvelă însă motivația socială dispare, „crima și păcatul“ fiind mai ales față de sine, față de propria viață. Prin această omisiune, autorul scoate nuvela din contextul imediatului și multiplică posibilitățile de interpretare. Motivul „omului de prisos“ este tratat astfel nu à la Belinski și Dobroliubov, ci à la Dostoievski. Da, personajul face parte din galeria predecesorilor, este înzestrat cu aceeași înclinație excesivă spre visare, este aproape lipsit, ca și „confrații“ săi, de impulsuri sexuale, comportamentul său
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
scop estetic de acelea care urmăresc doar să șocheze sau să-i provoace dezgust lectorului. În general, precum sugeram anterior, prozele canonice degajează teroare, în timp ce groaza rămâne atributul facil și ușor reproductibil al literaturii de consum. Oricum, nu este de prisos să ne amintim, în finalul acestui subcapitol, observația pertinentă a lui Leonard Wolf: "Povestirile terorii, fiindcă sunt centrate asupra unei singure emoții umane frica trebuie, în mod paradoxal, să realizeze ceva mai mult decât să ne înfricoșeze înainte de a transcende
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la nodurile Iablanicioarei și-ar fi secat șuvoiul dintr-o sorbire, dar mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc trăsnită, copiii s-ar fi prăpădit și osteneala ei de până atunci ar fi fost de prisos". În condițiile unui stres care transcende frontierele rezistenței individuale, coardele sensibile ale rațiunii cedează, iar alienarea devine manifestă: "O perdea de sânge și de nebunie i se lăsa, încet, pe creieri". Are loc, simultan, o stranie contaminare dintre silvan/mineral
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
calea acestuia rămâne umilul spațiu domestic, protejat de căldura focului: "Eternul frig licărea în ochii jivinelor, în bizarele jocuri fosforice ale zăpezii, în luciul tern al planeților morți de pe cer, în văpaia rece de diamant a stelelor zbătându-se de prisos, în înghețul întunericului fără fund și zare". Toate sugestiile luminoase, care, în mod curent, implică pulsul vital, sunt vidate de căldură: fosforescența hibernală, strălucirea palidă a bolții cerești, cristalele de carbon ale briliantelor. Din fața asaltului concertat al elementelor nu există
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Doren Stern și L.P. Hartley, potrivit căreia povestirea terifiantă (cu referință la proza cu fantome, însă discuția poate fi extinsă fără probleme) nu poate fi decât o reușită sau o ratare: un singur pas greșit poate distruge totul. Este de prisos să adaug că, în funcție de anumite circumstanțe narative, și unii, și alții au dreptate: ca de atâtea ori în viață, generalizările sunt ineficiente. 15 Pentru o expunere exhaustivă a problemei, cf. Sullivan, 1986: 412-14. 16 Pentru detalii suplimentare, cf. Lovecraft, 2000
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]