11,078 matches
-
Petru Vaida În comentariul său la cartea lui Florin Țurcanu, Mircea Eliade: prizonierul istoriei, publicat în România literară, nr. 18 din 5 mai 2006, dl Mircea Handoca subliniază, ca și într-o intervenție anterioară, "caracterul monumental și valoarea documentară" a cărții. D-sa insistă pe drept asupra documentației extraordinar de bogată a monografiei
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
perioada dintre 1927 - anul apariției Itinerariului spiritual, catalizator al constituirii "tinerei generații" în jurul lui Mircea Eliade - și 1937, autorul arată că Eliade ajunge la "angajamentul politic clar", intrând în Garda de Fier "foarte probabil la începutul lui 1937" (Mircea Eliade: prizonierul istoriei, p. 337). Dl Handoca nu este de acord cu această concluzie. Esența argumentării sale o constituie afirmația că nu există nici o dovadă sigură a "încrederii" lui Mircea Eliade în Legiune. Alături de alte argumente, relativ secundare sau neconcludente, tot accentul
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
în Franța. Cum războiul se aproia, Constantin Ciopraga urmează, concomitent cu studiile universitare, și Școala de Ofițeri de Rezervă, la Bacău (1939-1940). Din 1941, este înrolat și, un an mai târziu, trimis pe frontul de Răsărit. În 1942, este luat prizonier de trupele sovietice. Până în 1946, când va fi eliberat, traversează o experiență extrem de dură, ale cărei învățăminte le va sintetiza, peste ani, în romanul Nisipul. După întoarcerea în țară, este numit profesor la Seminarul "Veniamin Costache", din Iași, și la
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
sunt, în mod evident, altele. Cât despre "omul nou" din proza lui Radu Aldulescu, despre individul lipsit de psihologie și orbecăind prin viață la întâmplare, am senzația că e de fapt cel mai vechi dintre pământeni. Declasat, amoral, greu convertibil, prizonier al propriilor mutări, el e incapabil să se înțeleagă sau să se expliciteze prin limbaj. Bărbat sau femeie, șomer sau angajat cu ziua, își construiește o existență de care nu dă seamă nimănui, emite fraze dinamice, suculente, expresive în sine
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]
-
O să umplu cada cu cea mai fierbinte apa pe care o support, mă cufund până când ceara se topește și-apoi o pot îndepărta ușor. Corect? GREȘIT! Mă bag în cadă. Apa este puțin mai fierbinte decât atunci când vrei să torturezi prizonieri sau să sterilizezi echipamente chirurgicale. Mă așez. Acu’, singurul lucru mai rău decât să ai părțile intime lipite între ele este să le ai lipite de fundul căzii, stand în apă fierbinte. Care, apropos, nu topește ceara. Deci... acum sunt
Povestea unui epilat la domiciliu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18912_a_20237]
-
Florin Ristei, Tudor Turcu, „Trece vremea”, „Fiecare zi”, „Departe de tine”, „Dacă n-ai iubi”, Matteo, „Ce zi liniștită”, Loredana, „Noapte albastră”, Bodo, „Cât de mult poți greși”, Delia, „Raiul e pe pământ”, Antonia, „Atunci când nu ești”, Miță, („Bere Gratis”), „Prizonier”, Nico, „Când zâmbești”, Marcel Pavel, „Să nu ne spunem adio”, Connect-R și Rashid, „Domnișoară nu pleca”, Gabriel Cotabiță și All Stars, „Ave Maria”. Acompaniamentul orchestral a fost făptuit de Andrei Tudor Band, baking vocals Pinky, Walter Dionisie, Muse Quartet, grupul
GABRIEL COTABIŢĂ. READUS DE LA ŢĂRMUL VIEŢII, DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373768_a_375097]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CURAJUL DE-A PRIVI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Clepsidrei prizonier, nisipu-i sânge Învârtoșat de spaimele iscate, Cerșind să tune-n clipe numărate De fulgere, iar cerul minții plânge. Când negura vrea să devină lege, Nu cerul doarme, noi închidem ochii, Născând balauri, zmei și babe dochii, Lipsiți de harul de
CURAJUL DE-A PRIVI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384742_a_386071]
-
întredeschise cum sunt, pot duce în alte părți; el poate fi continuat și tocmai din acest motiv el are în primul rând coerența și continuitatea unui discurs romanesc, dar în același timp și fragmentarismul caracteristic oricărui jurnal. Nihil sine Deo Prizonier de război, autorul călătorește pe jos, sau înghesuit cu multe alte suflete într-un vagon de tren, din nordul Moldovei, prin Basarabia (Fălești), în Ucraina, Harkov. Ajuns în Babilonul modern, este mutat dintr-un lagăr într-altul, de la o fabrică
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
cum era, de ele; altădată culege de pe jos un cotor de măr și-l mănâncă). Pe de altă parte, a reușit să-și salveze Biblia, când rușii făceau inspecții în dormitoare la ore din noapte ca să ia tot ce aveau prizonierii de preț, mai cu seamă bibliile (din filele cărora confecționau ambalaje pentru medicamente). Autorul vorbește la tot pasul de minunile înfăptuite de Dumnezeu. Pentru că nu numai meseria l-a urmat peste tot, ci mai ales credința lui în Dumnezeu și
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
aproape că nu există pagină în care să nu citeze din Biblie sau în care cititorul să nu fie îndemnat să citească un verset ori altul din Sfânta Scriptură, să facă analogie între ceea ce i se întâmplă autorului sau tuturor prizonierilor din Izium ori Harkov și ceea ce Cartea Cărților prevestește sau povestește. Cititorul sincer nu trebuie să se lase indus în eroare de titlul cărții care nu dezvăluie aproape deloc adevărata intenție a acestui jurnal îmbrăcat în aparența unei relatări simple
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
versetelor biblice, prizonieratul și suferințele din acea vreme - o experiență care a venit să întărească și mai mult credința în Dumnezeu. Adriana Iliescu, Serbările mării, roman, Editura Adria-Pres, 2002. Naum V. Lospa, 50 de luni în robia sovietică, Jurnalul unui prizonier, Editura Ion Creangă, București, 2002.
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
iar până la următoarea teama se mai estompa. În schimb, pașii aceia tăcuți lăsau să se întrevadă tenacitatea disperată a dorinței de supraviețuire. Cu ce uzură, cu ce preț! Comparația cu închisoarea venea de la sine, chiar dacă a fi un fel de prizonier în propria casă era un lux față de viața de după gratii, mai ales când ele erau și comuniste. Fără să vrea se uită în jos, fascinată și ușor amețită de jocul pătratelor de gresie, mai patinate acum decât le văzuse prima
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
toiul unui chef, ca apoi să-și reia, fără vreo jenă, masca. Pricepere arată și oprirea asupra unor întîmplări cu haz - intervenția „miliției”, formată din bătrîni, femei și adolescenți, ce respinge o mult încercată divizie bavareză la Jiu ori, în Prizonierii, răsturnarea situației, prin eliberarea din captivitatea germană a unei companii datorită acțiunii a numai trei soldați -, întîmplări ce subliniază, prin contrast, tensiunea celorlalte. Valoarea literară a cărții este diminuată de unele stîngăcii stilistice și compoziționale (povestirile sînt „cu meșteșug puțin
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
izbîndă, pe atît de înverșunată uneori a unor trupe maghiare. Exasperarea fără margini îi conduce pe combatanți la atrocități tot mai mari: soldați români sînt uciși pe la spate de civili; civili maghiari doar aparent vinovați sînt executați sumar sau luați prizonieri; soldați maghiari opun rezistență dintr-o biserică reformată în care se refugiaseră conaționalii lor civili; biserica este, în consecință, bombardată și incendiată de soldați români; în urmă, localitatea (Tarkany sau Tărcani) e jefuită de locuitorii satelor românești din vecinătate; cadavrele
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
dumneavoastră vă întreb, domnule președinte. Noi, eu și Keti, oricum, nu ne-am fi despărțit; mă gândesc la sfaturile dumneavoastră, la ambiguitatea existenței ei. Dumneavoastră vorbeați încorsetat de legile unei societăți, de judecățile și prejudecățile acesteia, căreia i-ați fost prizonier crezându-i-vă stăpân, în timp ce ochii ei erau fulgerați de o lumină suprafirească, din altă lume, pe care n-o cunoșteați nici dumneavoastră, nici eu. Ea era simplă ca natura din care crește iarba, salcâmii, castanii și plopii grădinii, ei
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. Mă păstrezi în suflet și gândurile tale, rămâne locul de care nimeni nu va ști, fericirea din paradisul cu porțile vasale, tărâmul călătoriilor în lumea de povești. Suntem prizonierii acestui sentiment, dar mereu despărțiți de ,,pasul absent'' și dincolo de-alaiul cu fluturi în stomac, în gândurile tale sunt ca-ntr-un hamac. M-ai întrebat de fericirea trăită cu tine, egoismul tău se voia pe deplin răsplătit, ți-
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
fericirea poartă chipul omului iubit. 20 Martie 2015 - MIT Citește mai mult Mă păstrezi în suflet și gândurile tale,rămâne locul de care nimeni nu va ști,fericirea din paradisul cu porțile vasale,tărâmul călătoriilor în lumea de povești. Suntem prizonierii acestui sentiment,dar mereu despărțiți de ,,pasul absent''și dincolo de-alaiul cu fluturi în stomac,în gândurile tale sunt ca-ntr-un hamac.M-ai întrebat de fericirea trăită cu tine,egoismul tău se voia pe deplin răsplătit,ți-
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
gândim, că murim în minutul acela, că totul s-a sfârșit fiindcă altfel știm prea bine ca într-o bună zi va trebui să pierim... gândim! dar această bună zi o să fie cândva, pană atunci, ehe, mai e!... și continuăm prizonieri ai forței noastre vitale să urmărim nemăsurat cu secreta și puternica lupă, gesturi și cuvinte care ne chircesc sufletul! citat din Marin Preda Politica mea e să nu fac politică. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Ceea ce
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
între ele înotai tăcut sperând că dincolo există un liman dar nu era decât tăcere. din visul alb ai ieșit singur precum lujerul florii de crin. încă nu știu dacă te-am pierdut sau te-am regăsit, sau ești doar prizonier încătușat între două lacrimi în verdele ochilor mei Referință Bibliografica: Iubire / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357255_a_358584]
-
aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, sunt corecte. Soțul supraviețuitor al celui decedat va beneficia, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, de o indemnizație lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. De
Agenda2005-40-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/284256_a_285585]
-
compoziție plastică, pe care am văzut-o și revăzut-o de atâtea ori în atelierul său, reprezentând un ou dintr-o încrengătură metalică, într-o colivie și ea metalică, sub formă tot de ou - „un spațiu restrictiv concentrațional”, în care prizonierul devine deținutul propriului „eu”. Este filozofia „Premoniției”, a subjugării necondiționate, într-o interpretare proprie artistului, în confruntare cu o lume a nevolniciei și speranței fără sfârșit. I s-a alăturat și acel „Politikon”, un altfel de „cavaler al tristei figuri
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
răspuns artileria jugoslavă bombardând orașul Orșova, unde au omorât un om și au cauzat stricăciuni”. Avioane iugoslave au aruncat 6 bombe asupra stației și uzinei electrice din Oravița, fără să existe victime. „Prisonierii” Ca la orice confruntare armată, apar și prizonieri. În articolul „Prisonieri sârbi la Timișoara” („Dacia”, 24 aprilie) se scria: „Încă de la începutul ostilităților germano-iugoslave au trecut prin Timișoara grupuri mai mici mai mari de prisonieri sârbi, majoritatea fiind duși la Săcălaz, unde s'a amenajat un mare lagăr
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
o triere a acestora, menținând în captivitate numai prisonierii de origine sârbească și trimițând la vetrele lor pe germani, pe români, pe unguri și pe croați”. În prima zi de Paști (4 mai), secția timișoreană a Crucii Roșii împarte daruri prizonierilor: alimente, țigări, haine etc. și îi identifică pe cei de origine română - 425 la Timișoara și 1 112 la Săcălaz: „Tuturor celor identificați li s'a împărțit tricolorul român, pentru a fi recunoscuți și pentru ca românii din cele două tabere
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
de Armată, Divizie și Tribunalul Militar”. Traseul parcurs: „Bulevardul Eroilor de la Tisa - Politechnică - Bulevardul Regele Ferdinand - Strada Alba Iulia - Piața Libertății - Piața Sf. Gheorghe - Bulevardul Regina Maria”. Zile la rând, ziarele au publicat un apel pentru ajutorarea cu hrană a prizonierilor: „Ofrandele se primesc pe adresa Biroul Informațiilor, aflat în localul Comandamentului Diviziei din Piața Libertății, telefon 34-01”. De asemenea, a fost publicată lista prizonierilor. Au urmat emoționantele vizite ale autorităților în tabere. Duminică, 18 mai, generalii Corneliu Dragalina (1887-1949), comandantul
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
Bulevardul Regina Maria”. Zile la rând, ziarele au publicat un apel pentru ajutorarea cu hrană a prizonierilor: „Ofrandele se primesc pe adresa Biroul Informațiilor, aflat în localul Comandamentului Diviziei din Piața Libertății, telefon 34-01”. De asemenea, a fost publicată lista prizonierilor. Au urmat emoționantele vizite ale autorităților în tabere. Duminică, 18 mai, generalii Corneliu Dragalina (1887-1949), comandantul Corpului VI de Armată, Emanoil Bârzotescu (1888-1968), comandantul Diviziei I Infanterie, preotul Adam Fiștea, reprezentantul autorizat al românilor din Banatul de Vest, au fost
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]