3,972 matches
-
doar ca agregare a unei coaliții bazată pe simple relații contractuale (nexus of contracts), aidoma celor Întâlnite pe piață (March și Simon 1958; Jensen și Meckling 1976; Demsetz 1997). Această abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică asupra căreia ne vom concentra În capitolul de față. Pe aceeași linie a noii economii instituționale, teoria agent - principal se dezvoltă ca o continuare a teoriei costurilor tranzacționale. Teoria agent - principal consideră problema oportunismului În tranzacții, referindu-se, În acest
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În societate. Angajatului unei organizații moderne nu Îi este permis bunăoară, chiar dacă probabil din bună credință, să gestioneze interesele principalului prin rugăciune sau contemplație spirituală, ci trebuie să aplice În acțiune cunoștințe și principii ale societății raționale. Reprezentarea este Însă problematică atât timp cât agentul este actor rațional având propriile interese, În multe cazuri divergente față de cele ale principalului, iar controlul nu este decât imperfect. 2. Problematica relației agent - principal Problematica agent - principal aplicată analizei organizațiilor este de sorginte economică și pornește de la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
le pot fi diminuate puterile și pot fi sancționați de către adunarea generală, asigurându-se astfel acțiunea acestora congruentă intereselor acționariatului. Există Însă argumente empirice (care au de asemenea și conotații normative) ce arată că reprezentarea intereselor acționarilor sau fondatorilor devine problematică atunci când controlul deținut de manageri este disproporționat producându-se astfel o disociere Între proprietate și controlul (sau capacitatea de dispunere a) acesteia. În aceste cazuri, controlul proprietarilor asupra propriilor acțiuni se rezumă mai degrabă la opțiunea abandonului (exit), ei având
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Actorii ce dețin autoritate la nivelul acestor subsisteme, instituie mediul organizațional. Astfel, teoriile de contingență care afirmă dependența performanței organizaționale de adaptarea lor la mediul obiectiv capătă o incertitudine În plus: reprezentarea Însăși a mediului la nivel organizațional poate fi problematică, În sensul că aceasta poate sau nu coincide cu reprezentările sociale mai cuprinzătoare. „Dintr-o perspectivă cognitivă, spun Porac și Thomas (1990:224), decidenții acționează pe baza unui model mental al mediului.” Organizațiile, mai precis decidenții acestora, Își dezvoltă teorii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
identitatea organizației, granițele care separă sub-sistemul organizațional de mediul În care este imersat. Identitatea organizațiilor din acest câmp rezidă În capacitatea de producție, capitalul de relații externe și forța de muncă. Dintre toate acestea, forța de muncă este cea mai problematică, managerii raportând fluctuații importante și care constituie astfel principalul factor de incertitudine. Firmele din industria confecțiilor au relații stabile cu parteneri externi, reușind astfel să-și asigure comenzile necesare continuității productive. Majoritatea lucrează cu un număr redus de clienți externi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
studiidegen" încearcă să contrazică paradigma cunoașterii „ezoterice”. În contextul nostru românesc, aceasta înseamnă studierea condiției femeilor și a relațiilor de gen inclusiv în statusuri care adesea sunt ignorate de către zona academică: țărăncile, femeile rrome, mamele singure, prostituatele, precum și a unor problematici pe care celelalte tipuri de studii o trec sub tăcere: putereaxe "„putere" în viața privată, dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă", politicile reproductivexe "„politici reproductive". În afara contextului pomenit mai sus, o altă particularitate a mediului românesc este aceea că feminismul academicxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
direcții de cercetare o reprezintă configurarea bazelor patriarhatului modern (creșterea dependenței economice și de status) în perioada tranziției postcomuniste. 3. Problemele specifice teoriilor feministetc "3. Problemele specifice teoriilor feministe" Ca orice alte teorii politice, cele feministexe "„feminist" vizează și ele problematici legate de libertate, egalitatexe "„egalitate", drepturi, legitimitate, autoritate, puterexe "„putere". Dar ele nu pot doar repeta același mod de interpretare și nici aceeași tematică în sens canonic, pe principiul încorporării femeilor în zonele din care teoriile clasice le-au exclus
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
statpaternalist", ci și maternal. În opinia mea, termenul adecvat unei astfel de situații este cel de stat parentalxe "„statparental". Feminismul liberal, fiind mai legat de ideea tratamentului egal în competiție, precum și de cea a autoafirmării, acordă o importanță specială acestei problematici. 3.4. Experiențe femininetc " 3.4. Experiențe feminine" Numesc feminine acele experiențe pe care le au predilect femeile: îngrijireaxe "„îngrijire" (hrănirea, curățarea copiilor, vârstnicilor, bolnavilor, soțului), monoparentalitateaxe "„monoparentalitate", văduviaxe "„văduvie", violența domesticăxe "„violență domestică", violulxe "„viol", hărțuirea sexualăxe "„hărțuiresexuală", pornografiaxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
noi, anume cei care am fost ținuți în tăcere, începem să cerem dreptul de a ne defini pe noi înșine, de a acționa ca subiecți mai degrabă decât ca simple obiecte ale istoriei, de ce chiar atunci conceptul de subiectivitate devine problematic? Exact în momentul în care încercăm să ne formulăm propriile noastre teorii despre lume, își face apariția incertitudinea despre teoretizarea lumii. Chiar atunci când gândim în privința schimbărilor pe care le dorim, ideile de progres și de schimbare rațională a societății devin
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Radicalele culturaliste, dimpotrivă, consideră biologia femeilor drept principala lor aliată pentru o „esență” moral-politică mai bună decât a bărbaților. 1.2. Ideile centrale ale agendei radicaletc "1.2. Ideile centrale ale agendei radicale" Radicalismul feminist a pus accentul asupra unei problematici deosebit de importante în evoluția feminismului, mai ales asupra patriarhatului ca formă endemică de puterexe "„putere" și asupra caracterului politic al ierarhiilor și comportamentului de gen. Iată câteva dintre aceste idei: - Femeile sunt aservite ca femei (pentru că sunt femei), iar opresorii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sus (Warrenxe "„Warren,Kareen", 1994, pp. 182-183). Cu excepția primei forme, care este mereu exercitată de către cei de sus contra celor de jos, celelalte pot fi utilizate pozitiv dacă se are în vedere aspectul nonopresiv, afirmativ, eliberator. Singura puterexe "„putere" sistematic problematică rămâne cea de forma „putere asupra puterii”. Caracterul opresiv al puterii este dat de către: 1) valorizarea ierarhică sus-jos (prin care apreciem sistematic ceva ca valoros, mai puțin valoros sau fără valoare); 2) valorizări de tip dualist (sau-sau) prin care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lucrătoare sexuale fiindcă sunt tratate ca târfe. În tranziție, femeile sunt adulate ca simbol al nației. Simbol al nației fiind, sunt violate în cazul conflictelor etnice. Trăiesc în societăți în care accesul la controlul nașterilor și avortulxe "„avort" sunt deopotrivă problematice. Ele au nevoie de serviciile sociale ale statului fiindcă lor le revine de fapt responsabilitatea creșterii copiilor. Așteaptă ca pentru grija lor să primească dragoste și siguranță și primesc uneori în schimb violență din partea membrilor familiei, fapt adesea nerecunoscut publicxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
din sectoarele „strategice”. Economia este astfel organizată, încât orice sector în care lucrează bărbați este tratat ca superior salarial celor în care lucrează femei, la fel și când este vorba despre domeniul publicxe "„public" (vezi o tratare extinsă a acestei problematici în capitolul următor). Tranziția nu a înlăturat ierarhizările politicilor anterioare de tip comunist: „Politicile socialiste patriarhale ale ierahizării salariale și a ocupațiilor au fost principalele instrumente ale recreării unui patriarhatxe "„patriarhat" de stat” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 197). În
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lichidat „metanarativele”, retrăgându-se ca să fie asociat preponderent cu problematica sexualității (mai generală, e drept) și a minorităților sexuale (aproximativ 10% din populație). Este foarte bine că problemele private au devenit publice și căpătă soluții legale convenabile. Dar este foarte problematic faptul că alegerile politice fundamentale: conținutul legilor, distribuirea bugetului public, politica fiscală, asigurările sociale, politica de educație, apărarea, aproape toate exclud femeile ca participare directă la decizii majore. Și este, de asemenea, foarte problematic că acest lucru este tot mai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
soluții legale convenabile. Dar este foarte problematic faptul că alegerile politice fundamentale: conținutul legilor, distribuirea bugetului public, politica fiscală, asigurările sociale, politica de educație, apărarea, aproape toate exclud femeile ca participare directă la decizii majore. Și este, de asemenea, foarte problematic că acest lucru este tot mai puțin prezent în agenda feministăxe "„feministă". Eu cred că s-a creat un „gineceuxe "„gineceu" politicxe "„gineceupolitic"” pentru femei, coerent cu ideea că „ceea ce este personal este politic”. Or, eu susțin că a ține
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
feminismroom-service" înțeleg impunerea unei legislații sensibile la problematica de gen în țările central și est-europene prin autoritatea unui actor politic internațional 14, în particular european, înainte de recunoașterea publică și de prezența în programele politice interne a unei asemenea necesități și problematici. Actorii politici internaționali sunt de obicei: Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană", ONUxe "„ONU" (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), Fondul Monetar Internaționalxe "„FondulMonetarInternațional", Banca Mondialăxe "„BancaMondială"15, chiar și NATOxe "„NATO" (în privința accesului femeilor la învățământul militar și la cariere în armată). Este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și socioprofesională a persoanelor cu deficiențe sau cu probleme de Învățare s-au concretizat În România prin măsuri practice, unele aplicate cu mult timp Înainte de lansarea conceptului de „educație integrată” În literatura de specialitate. Făcând o analiză retrospectivă asupra acestei problematici În spațiul românesc, putem sublinia următoarele aspecte: • primele instituții destinate școlarizării copiilor cu deficiențe au apărut Încă din secolul al XIX-lea (1864 - Școala pentru copii surzi, Focșani) și la Începutul secolului XX (1900 - Școala pentru copii orbi, Cluj-Napoca; 1918
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului incluziv În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive În educație riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elevilor În funcție de particularitățile individuale și de vârstă. Având În vedere că Învățământul actual are un pronunțat caracter formativ, cadrul didactic trebuie să fie orientat spre adoptarea unor metode de lucru activ-participative, În cadrul cărora elevul să fie pus În fața unor situații problematice care pot fi rezolvate prin eforturile proprii, să i se creeze posibilitatea de cercetare și satisfacere a curiozității constructive, să descopere singur și să aplice În mod creator setul de cunoștințe și deprinderi acumulate. Întregul proces educațional trebuie integrat Într-
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
indistinct, adică fără a semnala întotdeauna diferența dintre ele. 4. Câteva genuri de sondajetc "4. Câteva genuri de sondaje" Chiar dacă nu tematica aleasă este cea care conferă unei cercetări caracterul de sondaj de opinie, există, prin tradiție, câteva mari câmpuri problematice care fac obiectul sondajelor, ceea ce justifică încercările de a clasifica sondajele în funcție de domeniul abordat al vieții sociale. Astfel, de pildă, găsim o grupare a temelor de sondaj într-o recentă carte a lui J. Antoine (2005), cel care a condus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
4. dificultățile ce apar aproape întotdeauna atunci când se urmărește compararea rezultatelor obținute de doi cercetători diferiți și, în general, când se dorește realizarea unor analize secundare sau metaanalize. Prin cele menționate mai sus - aspecte ce reprezintă câteva elemente ale unei problematici extrem de ample, cea a cunoașterii în domeniul științelor socioumane, pe care am abordat-o mai pe larg în primul capitol al cărții - nu dorim aici decât să subliniem necesitatea acordării unei atenții cu totul speciale alcătuirii chestionarului, ca operație prealabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Cât timp ați petrecut ieri în fața televizorului? este traducerea verbală a indicatorului „timp alocat, în ziua X, vizionării programelor de televiziune”, care, împreună cu mulți alți indicatori de aceeași natură, contribuie la creionarea dimensiunii „consum cultural”, parte, de exemplu, a unei problematici mai generale privind stilul de viață. Uneori indicatorul este identificabil în mod clar în întrebare, așa cum este, de pildă, cazul exemplului de mai sus. Alteori întrebarea poate avea un conținut ce nu trimite explicit spre un indicator sau indicatorul este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
am făcut-o, în primul rând, în scop didactic și, apoi, pentru că această distincție ne-a oferit ocazia să accentuăm unele aspecte peste care am trecut mai în grabă în alte părți. Mai mult, dedicăm secvența ce urmează tot unei problematici conexe. 7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinietc "7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinie" În fond, într-o măsură substanțială, putem afirma că toată această carte este dedicată principiilor care asigură o bună calitate cercetărilor pe bază
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras. Noțiunea dereprezentativitate, definită aici într-un mod intuitiv și imprecis, capătă o semnificație foarte exactă în contextul teoriei matematice a probabilităților, teorie pe care, de altfel, se fundamentează întregul câmp problematic legat de eșantionare. Această cale matematică de abordare, despre care vom spune câteva lucruri în capitolul următor, conduce la o exprimare cantitativă a gradului de reprezentativitate a unui eșantion, în care intervin două entități de naturi diferite: • o mărime d
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
proprietate asupra informației genetice, cine are acces la această informație, cum va fi informația folosită și interpretată și cum pot fi indivizii protejați de dezvăluirea sau utilizarea necorespunzătoare a acestei informații (US Department of Health and Human Services, 2004). Aspecte problematice legate de această dimensiune apar atunci când, de exemplu, un test genetic individual oferă informații despre riscul unei boli genetice care îi poate afecta sau care poate fi transmisă urmașilor și în cazul altor membri ai familiei. Dacă însă persoana testată
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]