90,848 matches
-
informații și de experiență În acest domeniu Între statele membre. Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2005/36/CE din 7 septembrie 2005 privește recunoașterea calificărilor profesionale. Ea stabilește regulile potrivit cărora un stat membru care supune accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia pe teritoriul său deținerii unor calificări profesionale specifice recunoaște, pentru accesul la acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
CE din 7 septembrie 2005 privește recunoașterea calificărilor profesionale. Ea stabilește regulile potrivit cărora un stat membru care supune accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia pe teritoriul său deținerii unor calificări profesionale specifice recunoaște, pentru accesul la acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie (art. 1). Directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor libere
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
exercitarea acesteia pe teritoriul său deținerii unor calificări profesionale specifice recunoaște, pentru accesul la acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie (art. 1). Directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor libere, care doresc să exercite o profesie reglementată Într-un stat membru, altul decât cel În care și-a dobândit calificările profesionale, fie În mod independent
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie (art. 1). Directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor libere, care doresc să exercite o profesie reglementată Într-un stat membru, altul decât cel În care și-a dobândit calificările profesionale, fie În mod independent, fie, pe bază salarială (art. 2 pct. 1). Un rol important În politica de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie (art. 1). Directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor libere, care doresc să exercite o profesie reglementată Într-un stat membru, altul decât cel În care și-a dobândit calificările profesionale, fie În mod independent, fie, pe bază salarială (art. 2 pct. 1). Un rol important În politica de formare profesională Îl are Curtea Europeană de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
privind inspecția muncii În agricultură, ambele ratificate de țara noastră. Convenția nr. 81/1947 se prevede că sistemul de inspecție a muncii va trebui să asigure aplicarea dispozițiilor legale referitoare la condițiile de muncă și la protecția lucrătorilor În exercitarea profesiei lor, cum sunt dispozițiile privind durata muncii, salarizarea, securitatea și igiena muncii, condițiile de trai, folosirea copiilor și a tinerilor și altele conexe, În măsura În care inspectorii de muncă sunt Însărcinați să asigure aplicarea acestor dispoziții, dar și să furnizeze celor care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cu Institutul Național de Statistică și cu celelalte instituții implicate, după caz, sistemul de raportare și evidență a accidentelor de muncă și a incidentelor, iar, În colaborare cu Ministerul Sănătății Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie; f) analizează activitatea serviciilor externe și propune retragerea abilitării, după caz; g) raportează Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale situațiile deosebite care necesită Îmbunătățirea reglementărilor din domeniul securității și sănătății În muncă; h) furnizează informații celor interesați despre cele mai
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă, suferă o pierdere a salariului, au posibilitatea fie la suspendarea temporară a acestuia, fie la reducerea timpului de muncă, beneficiind de o alocație specifică de șomaj parțial plătită din bugetul statului. Pentru a evita concedierile care afectează anumite profesii și unele zone sau sunt amenințate de un dezechilibru grav În ce privește locurile de muncă, lucrătorii pot fi angajați pentru o perioadă determinată. Aceste acțiuni pot include: ajutor În rate de la bugetul statului a prestațiilor de șomaj suplimentar pentru lucrătorii victime
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cotizațiile privind securitate socială, atunci când se creează o companie sau preia o activitate economică, industrială de comerț, artizanat, activități agricole sau liberale, fie individual, fie ca o societate, cu condiția de a exercita un control eficient, sau să desfășoare o profesie ne salariată. Statul poate participa printr-un acord la finanțarea operațiunilor de consultanță, instruire și Însoțire Înainte de crearea sau reluarea afacerilor și În timpul următorilor trei ani. Politica statului În ce privește persoanele cu handicap prevede: readaptare funcțională, completată de formare; orientare profesională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai mică sau egală cu trei luni a străinilor; primirea solicitanților de azil; intrarea Franța de cetățeni străini din țările din afara Uniunii Europene, pentru reîntregirea familiei, căsătorie cu o persoană cu cetățenie franceză sau În scopul de a efectua o profesie salariată; examenul medical acordat străinilor ce li se permite șederea În Franța, pentru o perioadă mai mare de trei luni; revenirea și reintegrarea socială a străinilor În țara lor de origine; integrarea străinilor În Franța, pe o perioadă de cel
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În anumite domenii, indiferent că formarea are loc În instituții publice sau private de Învățământ, potrivit nevoilor pieței de muncă În ceea ce privește calificarea de personal. În acest sens s-ar evita ca anumite calificări să nu mai fie căutate și acele profesii să se reducă sau chiar să dispară cu timpul creând astfel un vid de forță de muncă În acele domenii (ex: ingineri agronomi; silvicultori; energeticieni; chimiști; fizicieni; etc.). Un alt efect benefic, al unui astfel de act normativ, ar fi
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
vid de forță de muncă În acele domenii (ex: ingineri agronomi; silvicultori; energeticieni; chimiști; fizicieni; etc.). Un alt efect benefic, al unui astfel de act normativ, ar fi cel prin care s-ar evita calificarea În mod excesiv În anumite profesii cum se Întâmplă acum cu anumite profesii (ex: avocat; economist; psiholog), și care nu permite celor calificați În acel domeniu să profeseze. S-ar evita astfel, recalificarea de personal sau reconversia profesională, care impune costuri pentru toți partenerii sociali: stat
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
domenii (ex: ingineri agronomi; silvicultori; energeticieni; chimiști; fizicieni; etc.). Un alt efect benefic, al unui astfel de act normativ, ar fi cel prin care s-ar evita calificarea În mod excesiv În anumite profesii cum se Întâmplă acum cu anumite profesii (ex: avocat; economist; psiholog), și care nu permite celor calificați În acel domeniu să profeseze. S-ar evita astfel, recalificarea de personal sau reconversia profesională, care impune costuri pentru toți partenerii sociali: stat; salariați; angajatori. b) Dezechilibrul dintre cerere și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sau ce au parcurs un proces de reconversie profesională și nu au o bogată experiență lucrativă. În dorința de dezvoltare a economiei, se impune o analiză statistică a nevoilor și necesităților viitoare de pe piața muncii În ceea ce privește domeniile de activitate și profesiile care vor fi necesare, pentru a se evita „dezechilibrul ocupațional și al calificării” din această perioadă. Obiectivul va fi atins prin măsuri integrate care vizează revizuirea și reformarea elementelor restrictive din legislația privind ocuparea forței de muncă, sănătatea și securitatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
verișoare sau verișori care se interesau de noua ei viață, dacă profesoratul îi procura satisfacțiile așteptate, unii dintre ei fiind tentați să îmbrățișeze și ei ramura didactică. Simona le dezvăluia cu sinceritate părțile colorate și unele mai cenușii ale acestei profesii, care cere în primul rând dăruire. ,, Cine nu are chemare și nu iubește copiii, nu are ce căuta în învățământ", conchidea ea. Auzind argumentele Simonei, cei care ar fi dorit să îmbrățișeze această profesie, se adânceau în gânduri. De altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și unele mai cenușii ale acestei profesii, care cere în primul rând dăruire. ,, Cine nu are chemare și nu iubește copiii, nu are ce căuta în învățământ", conchidea ea. Auzind argumentele Simonei, cei care ar fi dorit să îmbrățișeze această profesie, se adânceau în gânduri. De altfel, fiind încă la liceu, mai aveau suficient timp pentru a lua o hotărâre. Dacă chibzuiau bine, mai era și Timpul care putea lucra în favoarea lor. * Când începu noul an școlar, toamna se și grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
directorul școlii se adresă inspectoratului. Situația depășise granițele școlii. Numele profesoarei ajunse până și pe buzele zarzavagiilor din piață. În atmosfera școlii plutea un aer greu de respirat. La orizont se deslușeau nori cenușii. Cu siguranță însă, nici meteorologii de profesie nu s-ar fi putut pronunța privind intemperiile ce aveau să urmeze. PARTEA A TREIA 1 Î ntre un oraș mic și un sat nu e nici o diferență; se spune, nu fără temei, că atunci când într-o asemenea localitate strănută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Dedic lucrarea, după o experiență acumulată în peste 35 de ani în lumea informației, viitorilor bibliotecari, dar și tinerilor bibliotecari, acelora care doresc să se implice în meseriile acestei profesii. Nicoleta Marinescu „Tuturor specialiștilor care vor să facă posibil imposibilul și să distrugă frontierele care îngrădesc spiritul...” Jean Michel ARGUMENT Experiența acumulată de-a lungul anilor în două structuri infodocumentare cea publică și cea universitară, colaborările cu specialiștii străini, implicarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
lucrările direct pe calculator). Tehnologia vine doar în sprijinul stocării și difuzării informației, științifice, culturale sau utilitare. Internetul a devenit un mijloc de propagare indispensabil. Cei care își clădesc o carieră în biblioteconomie și științele informării știu că aparțin unei profesii extrem de flexibile și aflată în permanentă schimbare, iar cultura de specialitate trebuie actualizată în permanență. În această conjunctură, manualele care să explice noțiunile fundamentale ale biblioteconomiei, sunt absolut necesare, deoarece pledoaria pentru un sistem info-documentar unitar nu vizează pierderea identității
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
imens de cunoștințe pe care îl presupune biblioteconomia, ca știință. Din acest motiv, credem că se va dovedi un manual foarte necesar bibliografiei de specialitate din spațiul biblioteconomic românesc, util atât studenților secțiilor de biblioteconomie și știința informării, debutanților în profesie, cât și specialiștilor cu experiență. Redactat într-o manieră deosebită, sub formă de întrebări și răspunsuri, volumul se constituie într-un dialog cu cititorul, fapt pentru care nu este necesară lecturarea liniară a textului, ci se poate trece de la un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a dedicat legăturilor române-franceze, publicând lucrări de referință în domeniu - Bibliographie franco-roumaine (1930, care continua o bibliografie anterioară realizată de George Bengescu, publicată la Bruxelles în 1895). A condus destinele Bibliotecii Municipale din București (din 1938), a susținut și promovat profesia de bibliotecar, a publicat Catalogul general al fondului inițial al bibliotecilor populare (1950), s-a preocupat de organizarea cataloagelor Bibliotecii Centrale de Stat (din 1955, în calitate de secretar științific al acesteia). A realizat primul număr al Buletinului de informare în bibliologie
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și în revistele de specialitate din Basarabia, au devenit instrumente formative pentru bibliotecarii din mediul rural și nu numai. Soții Gheorghe Buluță și Sultana Craia prin scrierile lor contribuie la informarea și formarea bibliotecarului societății cunoașterii, îmbinând tradiția cu noutatea profesiei. Lui Ion Stoica și colectivului de specialiști din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” București le datorăm informatizarea bibliotecilor din România. Poet, dar și autor al unor lucrări de specialitate, Ion Stoica reînființează după 1990 învățământul de specialitate din țară și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
al mănăstirii Cernica Diaconul Coresi CORESI, diaconul Papa Pius al II-lea PIUS II, papa 6. Autori omonimi Ø Pentru a deosebi după nume identice de familie, având și același prenume, se adaugă în vedetă un element de individualizare: patronimicul; profesia; domeniul de activitate Ø Titluri nobiliare: anul nașterii, porecla etc. Ø Localități în care s au născut sau și-au desfășurat activitatea PE CARTE VEDETĂ UNIFORMĂ Ion Creangă CREANGĂ, Ion Ion Creangă matematician CREANGĂ, Ion (matematician) Ion Creangă - electronist CREANGĂ
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
valoare nu au fost pierdute din spațiul geografic în care se găseau tocmai datorită prezentării lor pe Internet. Ø Posibilitatea unui împrumut rapid, cu plată, după menționarea codului cărții de credit. Ø Bibliotecarul va deveni interfață între utilizator și informație, profesia sa căpătând competențe noi, mondializându-se. Dezavantaje Ø Obligativitatea existenței unui echipament: calculator conectat la Internet . Ø Diminuarea plăcerea lecturii unui document pe suport hârtie. Ø Situl bibliotecii devine un imens document, un document pe un nou suport informațional. Ca orice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
un tip de memorie cu mai multe straturi, tridimensional; inventatorul său este românul Eugen Pavel SIGB = Sistem Integrat de Gestiune pentru Biblioteci Bibliotecarul și formarea profesională continuă Bibliotecarul asigură în orice societate accesul, schimbul și partajarea informației. În secolul XXI, profesia se impune și mai mult, datorită evoluției și dezvoltării NTIC (Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare) și a rolului pe care informația îl are în luarea deciziilor. Bibliotecarul creează, prelucrează, organizează, reperează, selectează, analizează, sintetizează, difuzează și conservă informația pe
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]