4,759 matches
-
în tabelul 6.1. În concluzie: ‒afectarea cardiovasculară la diabetici este multiplă, presupunând atingeri ale vaselor coronare mari (macroangiopatia diabetică), dar și a vaselor mici intramurale (microangiopatia diabetică). Componenta miocardică este agravată de coexistența neuropatiei autonome cardiace, care întunecă mult prognosticul bolii;‒creșterea continuă a numărului de persoane vârstnice în cadrul populației globale a determinat o majorare a incidenței bolilor cronice și în special a DZ de tip 2. Considerând că persoanele vârstnice reprezintă un grup foarte heterogen, principiile de management al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
în fapt, dializa peritoneală nu prezintă nici un avantaj asupra hemodializei în ceea ce privește AVC, probabil din cauza diverșilor factori de risc cardiovascular mai puternic exprimați în populația tratată prin dializă peritoneală [Toyoda et al., 2004]. Mai mult, studii de mică anvergură sugerează un prognostic net mai defavorabil (mortalitate crescută) la pacienții tratați prin dializă peritoneală în comparație cu cei hemodializați care au suferit AVC hemoragic [Pai et al., 2004]. Patogenia accidentelor vasculare cerebrale la pacientul renal Accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă o condiție fiziopatologică în care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
ai grosimii intime-medii carotidiene la pacienții dializați sunt durata tratamentului dialitic și nivelurile calciului seric. Modificările aterosclerotice carotidiene decelabile ecografic apar chiar și la pacienții dializați de vârstă tânără și nu sunt influențate semnificativ de către transplantul renal. Care este rolul prognostic al modificărilor structurale carotidiene determinate ecografic la pacientul renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost mai puțin studiată la pacienții renali. Un prim studiu [Blacher et al., 1998] a evidențiat că diametrul intern al arterei carotide comune, nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
a by-pass-ului la un an de 79%, o rată de salvare a membrului de 77% la un an, iar supraviețuirea pacienților la doi ani a fost de 42% [Albers et al., 2001]. Ca urmare, pacienții renali par să aibă un prognostic operator și general net mai redus decât populația generală. Deși concluziile acestei analize trebuie privite cu mici rezerve din cauza includerii unor end-point-uri variabile, a parametrilor clinici și demografici foarte diferiți și a neomogenității procedurilor chirurgicale, constatarea de mai sus prezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
includerii unor end-point-uri variabile, a parametrilor clinici și demografici foarte diferiți și a neomogenității procedurilor chirurgicale, constatarea de mai sus prezintă un grad semnificativ de verosimilitate. Pentru a răspunde întrebării dacă și de ce pacienții cu IRCT supuși revascularizării prezintă un prognostic rezervat în comparație cu subiecții non-renali, Reddan și col. [2001] au efectuat un studiu de tip case-control; acești autori au demonstrat că pacienții renali prezintă într-adevăr o supraviețuire net mai redusă, salvarea membrului inferior fiind mai rar posibilă, iar funcționalitatea by-pass-ului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
3/100 pacienți-an. Această rată devine impresionantă la pacienții renali cu diabet zaharat: 13,8/100 pacienți-an. Pentru comparație, vârstnicii diabetici fără afectare renală au o rată a amputațiilor de doar 1 la 100 pacienți-an. Mai mult, amputația semnalează un prognostic vital deosebit de rezervat: supraviețuirea la doi ani după amputație este de doar 30%, cea mai mare mortalitate înregistrându-se la subiecții amputați deasupra genunchiului. Pacienții cu cel mai mare risc de amputație la 1 an sunt cei cu vârstă înaintată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
precisă a prevalenței bolii ischemice periferice și a impactului metodelor de revascularizare la această populație. în fine, sunt necesare în continuare studii privind decizia chirurgicală optimă de revascularizare/amputație. Din păcate, acești pacienți prezintă o rată de supraviețuire și un prognostic funcțional foarte reduse. În general, atitudinea chirugicală de evitare a amputației este de preferat, însă aceasta trebuie pusă într-o balanță risc-beneficii. Extrem de utilă ar fi o metodă de identificare a acelor pacienți renali care ar beneficia mai mult de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
accelerat, mai ales în țările cu venit scăzut și mediu, din cauza îmbătrânirii populației (1). Mortalitatea la pacienții peste 65 de ani reprezintă 60% din totalul deceselor prin infarct miocardic acut (IMA) (6). Vârsta este un cunoscut factor de risc pentru prognosticul nefavorabil după SCA, fiind parte din algoritmurile folosite la evaluarea riscului (7). Date recente despre SCA în Statele Unite arată o scădere a incidenței IMA cu supra - denivelare de segment ST (STEMI) la vârstnici, în comparație cu SCA fără supradenivelare de segment ST
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
secundare” apar în urma unei neconcordanțe între aportul și consumul de oxigen la nivel miocardic la pacienți care au de cele mai multe ori afectare coronariană subiacentă. Prezentarea nespecifică și comorbiditățile conduc la întârzieri ale diagnosticului și ale instituirii tratamentului, cauze principale ale prognosticului rezervat în cazul simptomelor atipice, respectiv risc de deces intraspitalicesc de trei ori mai mare (13% versus 4%, p < 0,001) (15). Având în vedere prevalența crescută a prezentării clinice atipice a bolnavului vârstnic, este recomandat a se păstra un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
mai mare (13% versus 4%, p < 0,001) (15). Având în vedere prevalența crescută a prezentării clinice atipice a bolnavului vârstnic, este recomandat a se păstra un grad înalt de suspiciune clinică în fața acestui tip de pacient, mai ales din cauza prognosticului rezervat asociat vârstei și întârzierii instituirii tratamen - tului specific. Diagnosticul biologic al SCA la vârstnici: rolul troponinelor înalt sensibile Determinarea clasică a troponinelor cardiace pentru evaluarea injuriei miocardice din cadrul SCA avea o limitare importantă, și anume faptul că nivelul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
cardiace high sensitive (hs-cTn). Utilizarea lor pare să îmbunătățească acuratețea diagnosticului de IMA. În afară însă de rolul în diagnosticul și stratificarea riscului de infarct miocardic acut, studiile recente au descris un rol-cheie al testelor de hs-cTn în stratificarea și prognosticul pe termen scurt și lung al mai multor afecțiuni cardiovasculare, ca boala coronariană stabilă (19), insuficiența cardiacă, embolia pulmonară acută și chiar fibrilația atrială. Deoarece ele exprimă injuria miocardică de orice cauză, o valoare crescută trebuie supusă unei analize minuțioase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
valoare pozitivă a troponinelor înalt sensibile la camera de gardă, la pacienții vârstnici, trebuie întotdeauna judecată în contextul clinic particular în care se găsește pacientul și interpretată cu prudență, mai ales dacă valorile nu sunt crescute în mod semnificativ. Evaluarea prognosticului - rolul scorurilor de risc la pacienții vârstnici cu SCANSTE-ACS este o afecțiune coronariană instabilă ce predispune la recurențe ischemice și alte complicații ce pot evolua către IMA sau deces atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În definiția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
bolii cardiace ischemice, de la angină pectorală de efort agravată până la angină pectorală refractară la tratamentul medical asociată cu insuficiență cardiacă de repaus. Rolul strategiilor terapeutice, atât medicale, cât și de revascularizare, este de a preveni complicațiile și de a îmbunătăți prognosticul. Un rol esențial în managementul terapeutic al NSTE -ACS îl are momentul inițierii și intensitatea tratamentului efectuat, îndeosebi cel intervențional. Riscul cardiovascular este maxim în primele ore și trebuie să fie evaluat precoce pentru a decela acele categorii de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
de tratament agresiv imediat. La baza tratamentului medical în SCA stă terapia antitrombotică, dublu, uneori triplu antiagregantă, precum și anticoagulantă. Beneficiul acestei terapii este cert, dar este contrabalansat de riscul crescut pentru complicații hemoragice. Scorurile de risc sunt utile în aprecierea prognosticului pe termen scurt și lung, precum și a raportului risc-beneficiu pentru terapia administrată. Până în prezent, cele mai studiate scoruri de risc în populația generală a pacienților cu sindrom coronarian acut au fost scorurile TIMI și GRACE, scorul GRACE având aparent o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
a decelat o diferență semnificativă statistic între tratamentul primit în spital de vârstnici și pacienții mai tineri (tabelul 17.4). Sindroamele coronariene fără supradenivelare de segment ST alcătuiesc o patologie extrem de variată, atât ca prezentare, cât și ca tratament și prognostic. Această afecțiune la vârstnici pune probleme deosebite prin dificultatea diagnosticului, comorbidități și complicații. În centrul managementului terapeutic se află scorurile pentru stratificarea riscului și modul de revascularizare. Este nevoie de date suplimentare obținute în urma studiului unor loturi mai mari pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
la vârstnic, față de adultul tânăr, reprezentate printr‑o creștere a volumului membranei elastice și a volumului plăcii de aterom (7). Alte studii recente care utilizează angiografia computertomografică au analizat compa - rativ, din punctul de vedere al modificărilor morfopatologice și al prognosticului, pacienți vârstnici cu boală coronariană simptomatici și asimptomatici. Interesant este că prevalen a modificărilor coronariene aterosclerotice specifice cardiopatiei ischemice nu a prezentat diferențe semnificative la subiecții asimptomatici față de cei cu boală coronariană simpto - matică. În plus, pacienții asimptomatici au avut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
este recomandat să nu se reînceapă exercițiul fizic mai devreme de 5-7 zile după procedură. Testul de efort la acești pacienți este important din punctul de vedere al evaluării semnificației clinice a leziunilor coronariene restante (4). 12.3.4. Rolul prognostic al testului de efort 12.3.4.1. Scoruri prognostice în testarea de efort la vârstnici În domeniul testării de efort se utilizează diferite scoruri cu rol prognostic, acestea fiind instrumente utile pentru efectuarea sau nu a unor proceduri diagnostice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
evaluării semnificației clinice a leziunilor coronariene restante (4). 12.3.4. Rolul prognostic al testului de efort 12.3.4.1. Scoruri prognostice în testarea de efort la vârstnici În domeniul testării de efort se utilizează diferite scoruri cu rol prognostic, acestea fiind instrumente utile pentru efectuarea sau nu a unor proceduri diagnostice invazive ca angio - grafia la pacienții suspectați de boală coronariană. Dintre aceste scoruri, scorul Duke pentru covorul rulant este unul dintre cele mai folosite, încorporând atât capacitatea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
doar evenimentele cardiovasculare în ansamblu. Majoritatea vârstnicilor au fost clasificați în mod incorect în grupa de risc mediu prin folosirea scorului Duke (21). Un alt studiu mai nou arată că, în anumite condiții, scorul Duke poate fi util în stabilirea prognosticului pacientului vârstnic. Astfel, subdenivelarea ST indusă de testul de efort are valoare prognostică atunci când este selectată ca end point mortalitatea cardiovasculară. Vârful echivalent metabolic la testul de efort este cel mai important predictor la vârstnici, atunci când este selectată ca end
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
cauză. Studiul prezintă comparativ și alte scoruri de risc, specifice pentru mortalitatea cardiovasculară la vârstnici. Scorul VA/UWV (Veterans Affairs/University of West Virginia angiographic diagnostic score) a fost dezvoltat pentru a fi folosit la pacienul vârstnic în scopul stabilirii prognosticului cardiovascular pentru un anumit profil angiografic, incluzând următorii parametri: frecvența cardiacă de vârf, subdenivelarea ST, vârsta, apariția anginei pectorale, existența diabetului zaharat (DZ) sau a hipercolesterolemiei (22). La pacienții clasificați ca având risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
frecvența cardiacă de vârf, subdenivelarea ST, vârsta, apariția anginei pectorale, existența diabetului zaharat (DZ) sau a hipercolesterolemiei (22). La pacienții clasificați ca având risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor metode ima- gistice față de testarea standard. Din acest punct de vedere, trebuie făcută o distincție între cercetările care arată statistic avantajul metodelor imagistice față de electrocardiograma de efort aplicată singură și cercetările care demonstrează că metodele imagistice ar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
risc moderat în cel de risc scăzut sau înalt). Datorită simplității sale și a costului redus, testul de efort standard la covorul rulant rămâne cel mai rezonabil test aplicabil la subiecții cu electrocardiogramă de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în cuantificarea, mai departe, a riscului. Dacă aceste metode vor arăta imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
indicate în cuantificarea, mai departe, a riscului. Dacă aceste metode vor arăta imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic (23). 12.3.4.2. Alți parametri cu rol prognostic în testarea de efort la vârstnici Răspunsul cronotrop, revenirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale sistolice la testul de efort sunt considerate factori prognostici importanți în evaluarea pacientului vârstnic. Studiul efectuat de Dresing și colaboratorii săi a evaluat valoarea prognostică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala coronariană severă la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus 2.546 de pacienți de sex masculin, adresați pentru testarea de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând ca variabile independente: prezența antecedentelor de insuficiență cardiacă congestivă sau de utilizare a tratamentului cu digoxin, subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]