1,633 matches
-
de Aur, cu care ar începe și s-ar sfârși Istoria, după numeroase tradiții. Marx a îmbogățit acest mit străvechi cu o întreagă ideologie mesianică iudeo-creștină: pe de o parte, rolul profetic și funcția soteriologică pe care i le recunoaște proletariatului; pe de altă parte, lupta finală dintre Bine și Rău, care ar putea fi asemuită fără greutate cu înfruntarea apocaliptică dintre Cristos și Anticrist, urmată de izbânda hotărâtoare a celui dintâi. Nu este deloc lipsit de importanță faptul că Marx
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
iulie 1924 se deschide, la Braga, primul Congres Euharistic Național. Gonçalves Cerejeira - fostul camarad de studenție, acum coleg de profesorat la Universitatea din Coimbra - inaugurează ședința solemnă printr-un discurs, urmat de conferința lui Oliveira Salazar: "Pacea lui Hristos și proletariatul". Este una din cele mai importante conferințe ale sale, căci aici își expune cu destulă franchețe opiniile antimarxiste și tot aici încearcă să precizeze atitudinea catolicismului față de problemele sociale contemporane. "Nenumărate sunt masele lucrătorilor, ale căror suflete se agită revoltate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se agită revoltate, înfometați fiind și însetați de dreptate". Și acești lucrători trec alături de Biserica Creștină sau se îndreaptă împotriva ei, "ca și cum distrugând în lume izvorul ordinii și al virtuții, s-ar asigura cucerirea Dreptății și a Păcii". Toate cuceririle proletariatului, dobândite fără să țină seamă de creștinism sau chiar împotriva lui, n-au adus pe pământ nici pacea, nici dreptatea. Dimpotrivă, " În prezența acestor mișcări care amenințau să înece civilizația modernă observăm că, cu cât se extind cu atât triumfă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
observăm că, cu cât se extind cu atât triumfă, și cu atât lupta se intensifică, alimentîndu-se din propriile sale victorii; fără ca pacea să se pogoare, fără ca dreptatea să se realizeze, fără ca situația fiecăruia să se îmbunătățească". Pentru că, precizează profesorul Salazar, proletariatul socialist, caută "pacea în lume" printr-o revoluție mondială, în timp ce creștinismul crede în "pacea lui Hristos", realizabilă numai printr-o anevoioasă ascensiune spirituală a fiecărui ins în parte. Critica pe care o face iluziilor create în jurul ideilor de muncă, bogăție
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
că acest elogiu al "bogatului productiv" era făcut de un om care se născuse și a trăit de atunci într-o mândră sărăcie). În sfârșit, alături de iluziile create și metodic răspândite în jurul noțiunilor de muncă și bogăție, se întîlnesc, în proletariatul socialist, iluziile crescute în jurul noțiunii de putere. "A cuceri puterea, a exercita puterea pentru a transforma în articole de lege iluzii care, dacă ar fi realizate, ar diminua capacitatea de producție mondială și ar distruge temeliile solide ale stabilității sociale
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de fapt, rudenia, chiar dacă într-o formă selectivă și permanent renegociată. Pe de altă parte, această formă de gospodărie rurală a generat ceea ce un antropolog american numea „domesticirea industriei” : muncitorii industriali, recrutați din rîndul țărănimii și presupuși a alcătui noul proletariat, deturnează adesea, la propriu și la figurat, scopurile și resursele industriei de stat în funcție de nevoile și interesele gospodăriilor rurale private. De la alegerea locului de muncă astfel încît să permită cît mai mult timp de lucru și în gospodărie, pînă la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cărămidă murdară de funingine. Aceasta căzuse de pe o vilă din vecinătate, pe acoperișul căreia un grup de tineri "revoluționari" ca și el demontau coșul cărămidă cu cărămidă. Când, dus de val, s-a apropiat de gardul de fier cu arma proletariatului în mână, jap cu ea în curtea imperialistă! Nu a nimerit unde a vrut. Era să-l lovească chiar pe unul din cei care au coborât steagul american de pe catarg și acum se chinuia să ridice în loc portretul unui bărbos
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
După mai bine de un secol de colonialism, neamul său nu era împărțit în clase sociale bine determinate, bogați foarte bogați și săraci foarte săraci, și nu se încadra în schemele clasice ale națiunilor dezvoltate: capitaliștii de o parte și proletariatul de cealaltă parte, înfruntându-se pe viață și pe moarte într-o luptă nemiloasă pentru supremația idealurilor lor. Pentru ei, cu șaptezeci la sută din populație analfabetă și o lungă tradiție de a se supune, cele mai importante lucruri erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
n-am reușit nimic. N-am darul de-a ține discursuri. Se sprijini iarăși de fereastră și-i zâmbi: — Ai fost mai bună. Le-ai răspuns foarte bine. De ce sunt așa niște fiare? — Totdeauna sunt la fel. Burghezi, spuse el. Proletariatul are virtuțile lui, iar un gentleman e adesea bun, drept și brav. E plătit să facă ceva folositor - să guverneze, să predea la școală sau să vindece bolnavii -, sau are banii de la tatăl său. Probabil că nu-i merită, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
așezare yubani. Avea dreptate José Correcaminos? Probabil că pentru fiecare medicament, albii aduceau o boală. Iar boli nu erau doar tuberculoza și pojarul...; boală era și monstruoasa mașinărie a existenței omenești în plin secol al XX-lea. Boală erau și proletariatul, marile fabrici, orașele aglomerate, fumul, poluarea și milioanele de tone de gunoaie. Și tot boală era și lipsa libertății. O lipsă atât de totală și de absolută, încât milioane de oameni se nășteau, creșteau și mureau fără să știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
venin fără pereche, scopul oricărui plan cincinal, și psss! Totul se dizolvă. Un tremur cuprinde priveliștea, o clatină și-o răstoarnă, ducă-se! Ducă-se totul, cartierele de blocuri, macarelele, uzinele de mașini unelte, ducă-se cu drag tot, burghezia, proletariatul, pătura intelectuală, ducă-se! Rămân în picioare ruine urâte ca niște dinți stricați, prin care mișună un popor flămând. Într-o curte ca de pușcărie stau trase în țepe de fier patru cadavre violacee. De sus cade o ploaie acidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cu Baronul Münchhausen din profil. Arc muntos, deltă trifidă, șapte cetăți, Porțile de Fier, Insula Albă, populație în mișcare. Deși o treime trăiește încă în mediul rural, spiritual practic lichidată. Tradițiile coji îmbietoare pentru turiști precum murătura lângă purcel. Lumpen proletariat în destrămare, cu accente de isterie. Halucinația colectivă, hipnoza în masă, mânuirea curentelor lunare pot da aici rezultate deosebite. Intelectualitatea pretinsă, vlăguită, și aici isterie, infantilism, mania persecuției, bonjurism, slugărnicie, indiferență, obtuzitate, egoism, gustul pompei, fumuri considerabile. Din nou potențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
nu se uita nimeni la asemenea vorbe. Ce e trist, domnule judecător, e că oameni, oricît de respectabili, sînt aruncați pe drumuri fără nici o vină, cu eticheta - vă Închipuiți! - că sînt oamenii „vechii societăți”. Chiar tratați ca infractori. În loc să Îmburghezească proletariatul, ei proletarizează burghezia, la care de fapt rîvnesc. - Numai partea a doua e adevărată, În ce privește partea Întîi nu-i adevărat decît cu unele nuanțe, chiar diferențe. Observați: cu cît vorbesc mai vehement Împotriva burgheziei, Încărcînd-o cu toate relele lumii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
t și răscolit de „un duh al instigării unora împotriva altora”. Multe se schimbaseră sub influența nefastă ce venea de la Răsărit Se pregătea febril și colectivizarea agriculturii, model sovietic, prin hotărârea P.C.R din 3-5 martie 1949. Se întărea dictatura proletariatului și se ascuțea tot mai mult lupta de clasă, acea teo rie a Tătucului Stalin. Deci tânărul învățător care refuzase atunci să devină membru de partid, va fi transferat la școala din Căuești la 30 de kilometri depărtare de Priponești
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-o pe Șichy. "Publicului (ca și femeilor) să nu-i spui decît adevărurile pe care le poate suporta". Așa credea Goethe, e constatarea lui. Năsucul fin s-a subțiat, buzele au pălit. Dar comportamentul pasiv față de tragediile provocate de "dictatura proletariatului" mă înnebunește. Fiecare român, evreu, rus, ungur, ce va fi fiind, trebuie să-și asume trecutul. André Glücksmann scria că a înțelege ce (ni) se întîmplă e o chestiune de cultură. Eu adaug: și de memorie corectă. Altfel se ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în care se propagau diverse stiluri vestimentare, caracteristice anilor 1970-1980, se regăsește în lucrarea Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în societate (2003/2005, 274-276), semnată de prințul Asfa-Wossen Asserate, membru al Casei Imperiale Etiopiane: Punțile estetice dintre burghezie și proletariat au fost distruse. În forma de viață practicată de către proletariat, care se exprimă excelent prin intermediul vestimentației a încetat să mai existe orice derivare față de sensibilitățile sau legătura cu valorizările burgheze [...]. Democrația a creat o situație socială în care în interiorul aceluiași
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se regăsește în lucrarea Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în societate (2003/2005, 274-276), semnată de prințul Asfa-Wossen Asserate, membru al Casei Imperiale Etiopiane: Punțile estetice dintre burghezie și proletariat au fost distruse. În forma de viață practicată de către proletariat, care se exprimă excelent prin intermediul vestimentației a încetat să mai existe orice derivare față de sensibilitățile sau legătura cu valorizările burgheze [...]. Democrația a creat o situație socială în care în interiorul aceluiași popor există cu adevărat două departamente, care nu comunică prin intermediul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sprijinit în special de cei nemulțumiți de sistemul politic și social, și se bucura deci de o popularitate deosebit de mare în zonele înapoiate, ca Macedonia sau Muntenegru, unde a obținut două cincimi din voturile exprimate. Regiunea nu avea, firește, un proletariat industrial, clasa socială pe care se baza teoretic partidul. Comuniștii aveau puține șanse de a acționa pe față sau de a avea un statut legal. În 1921 a avut loc un atentat la viața prințului Alexandru; în același an a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
două grupuri antagoniste, societățile capitaliste au manifestat o creștere a numărului de familii mediu prospere aflate în centru, din care făceau parte membrii categoriilor profesionale, comercianții, meșteșugarii și chiar și muncitorii calificați. Pe lîngă aceasta, cea mai mare parte a proletariatului industrial nu era atrasă de mișcările comuniste militante, ci de sindicate și de partidele socialiste, care doreau să funcționeze în cadrul sistemelor politice existente. Dîndu-și seama de această tendință, liderii socialiști "revizioniști" au acceptat această evoluție și căutau să obțină beneficii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Lenin era de departe liderul și teoreticianul reprezentativ al acestui grup. Recunoscînd faptul că muncitorimea nu era pregătită pentru declanșarea unei revolte, preferînd să aibă încredere în mișcarea sindicală și în doctrinele socialiste moderate, el punea accentul principal nu pe proletariat, ci pe partidul comunist, acesta fiind după părerea lui veritabilul catalizator al schimbărilor politice radicale. Considerînd că doar o mică parte din muncitori, "avangarda proletariatului", organizată în cadrul partidului comunist, era conștientă de situația reală, Lenin chema partidul să fie gata
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încredere în mișcarea sindicală și în doctrinele socialiste moderate, el punea accentul principal nu pe proletariat, ci pe partidul comunist, acesta fiind după părerea lui veritabilul catalizator al schimbărilor politice radicale. Considerînd că doar o mică parte din muncitori, "avangarda proletariatului", organizată în cadrul partidului comunist, era conștientă de situația reală, Lenin chema partidul să fie gata să profite de posibilitățile oferite de repetatele crize mondiale ca să pună mîna pe putere în statul respectiv. Schimbarea politică urma deci să se producă prin
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Odată victorioasă, conducerea comunistă ar fi fost la început nevoită să apeleze la măsuri dure, trebuind, de exemplu, să se debaraseze de poliția și de armata burgheză a statului și să le înlocuiască cu propriile echivalente. Perioada aceasta, a "dictaturii proletariatului", urma să dureze pînă la distrugerea ultimului "dușman de clasă". Statul proletar și instituțiile lui aveau apoi să "dispară treptat", întrucît, după lichidarea opoziției de clasă, nu va mai fi nevoie de instrumente coercitive, inclusiv de guvern. Trebuie să menționăm
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mici minorități menținute la putere de poliție și de armată. Adepții sistemului ar putea argumenta că metodele acestea sunt necesare realizării obiectivelor sociale ale statului, că o transformare radicală a societății se poate efectua doar prin mijloace revoluționare instalarea dictaturii proletariatului și concentrarea puterii în mîinile minorității comuniste luminate. Practica: guvernul și organizația de partid Întrucît noile regimuri erau produsul preponderenței militare și ideologice a sovieticilor, era de așteptat ca instituțiile sovietice să constituie modelul noilor guverne, ceea ce s-a și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
marxistă a întîmpinat întotdeauna dificultăți în tratarea problemei țărănimii, ale cărei atitudini independente și individualiste și modul de viață în general sunt privite ca fiind primitive și constituind un obstacol în calea progresului. Transformarea clasei țărănești într-un fel de proletariat rural a fost considerată drept soluția problemelor din agricultură, acțiune care putea fi transpusă în viață fie prin înființarea unor ferme de stat, unde țăranii urmau să devină echivalenții muncitorilor din industrie, sau a unor gospodării agricole colective, în care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ei făceau parte din societatea urbană a societății lor și acceptaseră în general de bunăvoie atributele unei civilizații industriale. Cea mai anevoiasă transformare a fost aceea a populației rurale. După cum am văzut, obiectivul planificatorilor socialiști era metamorfozarea țărănimii într-un proletariat agricol care să muncească în gospodăriile colective sau la fermele de stat. O asemenea tranziție însemna o rupere bruscă de modelul ei de viață tradițional. Desigur, puțini sau poate chiar nici unul dintre țăranii din Balcani erau de acord cu planurile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]