2,396 matches
-
de vest, una pe latura vestică a pridvorului și alta în peretele sudic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă poligonală și a fost atașat pe latura sudică a pronaosului, având o intrare separată de cea în pronaos. Catapeteasma este sculptată în lemn și bogat ornamentată, având o zugrăveală foarte frumoasă. Ea a fost confecționată înainte de anul 1845, fiind dăruită bisericii de către Ion Dominte Șalvar și soția sa, originară din
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
și alta în peretele sudic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă poligonală și a fost atașat pe latura sudică a pronaosului, având o intrare separată de cea în pronaos. Catapeteasma este sculptată în lemn și bogat ornamentată, având o zugrăveală foarte frumoasă. Ea a fost confecționată înainte de anul 1845, fiind dăruită bisericii de către Ion Dominte Șalvar și soția sa, originară din Fundu Moldovei.
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
anul 2007, prilej cu care a fost demolat pridvorul închis cu scânduri, a fost refăcut turnul și acoperișul, iar întreaga biserică a fost așezată pe o fundație nouă de beton. Această biserică prezintă un plan întâlnit în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
a încăperilor interioare, apariția turnului, schimbarea învelitorii, lărgirea ferestrelor, ș.a. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Această biserică prezintă un plan întâlnit mai des în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă și naos este marcată de doi stâlpi, care înlocuiesc vechiul perete plin ce a fost cândva demolat. Iconostasul este secundar și
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
ajutați de membrii Consiliului și Comitetului Parohial și de Episcopia Buzăului prin episcopul dr. Antim Angelescu. Construcția a fost finalizată la 31 iulie 1962, iar între anii 1966-1967 a fost împodobită cu pictură în frescă de către pictorii Iosif Vass (altarul, pronaosul și pridvorul) și Gheorghe Răducanu (turla și absidele). Biserica a fost sfințită la 12 octombrie 1969 de către episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos. La 23 aprilie 1995, la inițiativa episcopului Casian Crăciun al Dunării de Jos și prin hotărârea
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
a acordat în anul 1910 „Medalia de Aur”. La sud-vest de clădirea bisericii se află un turn-clopotniță cu un etaj. Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui este construită din cărămidă, având formă de cruce și cu două turle octogonale (una deasupra pronaosului și alta deasupra naosului). Absidele laterale au formă pentagonală. Pardoseala bisericii se află la 0,45 m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
cruce și cu două turle octogonale (una deasupra pronaosului și alta deasupra naosului). Absidele laterale au formă pentagonală. Pardoseala bisericii se află la 0,45 m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
fereastră dreptunghiulară mică în axul altarului, stâlpii de zidărie, pereții și acoperirea căzută în interior. Din datele accesibile se desprind trăsăturile unei biserici de lemn obișnuite în zonă. În planul bisericii erau cuprinse de la vest la est un pridvor, un pronaos, naos și absida puțin îngustată și poligonală a altarului. Din descriere și imagini reiese că pridvorul și tâmpla ar fi fost ridicate din zid. Acest aspect este familiar în zonă și corespunde tendințelor din secolul 19 de a folosi sau
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
personalitățile în timpul căreia a fost făcută, începând cu Francisc Iosiv, episcopul Andrei Șaguna, protopopul Popovici din Abrud, parohul Gherman Jurj, procurator Grecea Todori, Sărban Tiur ctitor, artiști fiind “Ioan Cuc, pictor din Lupșa, Constantin Jurj, pictor din Runc”. Pereții naosului (pronaosul nu a fost pictat), sunt ocupați de reprezentări pe suprafețe mari; pe nord, Înălțarea lui Hristos, iar lângă altar, mucenicul Haralambie; pe sud, Coborârea la iad, și Viziunea patriarhului Petru. Pe timpanul de vest; Dreapta Judecată a lui Hristos, Credința
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
celor de la case, are stâlpul balustradei sculptat, aidoma celor funerari din zona Sebeș. Interiorul bisericii este decorat cu pictură murală realizată în două etape. Cea mai veche este pictura naosului, datată prin următoarea inscripție plasată deasupra ușii dintre naos și pronaos: "„Zugrăvitu-s-au această biserică în anul 1780, luna lui noiembrie 7 zile și s-au plătit meșterilor din cheltuiala Sfintei biserici din iclejie. De Gheorghe sin Iacovici zugrav i Ciungar Toader i Daniil Telea, 1780”." Autorii ansamblului mural au
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
de factură occidentală. O altă etapă de lucru, la decorarea bisericii, și alți artiști, formați de cei din generația amintită, o reprezintă pictura altarului, executată, conform inscripției: „ ... de Nicolae Cuc din Lupșa, cu cheltuiala a tot satu ”, ca și cea pronaosului, din 1827, la care colaborează cu Nicolae Hisem. Prin ansamblul său de pictură, ce cuprinde în limitele sale, aproape o jumătate de secol, monumentul de la Sartăș ar merita o întregire a valorii sale, prin redarea înfățișării arhitectonice originare.
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
nu mai seamănă cu biserica construită de Ștefan cel Mare. De la biserica veche s-au mai păstrat doar temelia și pisania veche. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Huși are plan triconc, cu turlă pe naos și turn-clopotniță pe pronaos. Fațadele monumentului sunt realizate în stil baroc, fiind păstrată organizarea tradițională pe două registre separate de un brâu. Absida altarului are formă poligonală în exterior, cu șapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi și arcuri dublou. Turla
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
are plan triconc, cu turlă pe naos și turn-clopotniță pe pronaos. Fațadele monumentului sunt realizate în stil baroc, fiind păstrată organizarea tradițională pe două registre separate de un brâu. Absida altarului are formă poligonală în exterior, cu șapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi și arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are formă octogonală, fiind sprijinită pe arcuri dublou și coloane adosate. Deasupra altarului și absidelor laterale sunt bolți semicilindrice. Pictura murală a fost realizată de pictorul Gheorghe
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
anul 1978 de către istoricul de artă Gheorghe Mândrescu aflăm informații despre aspectul și dotarea bisericii. Astfel, conform acestui protocol biserica avea turn și era făcută din lemn. Două clopote erau adăpostite în turnul clopotniță. Intrarea în biserică se făcea prin pronaos, adică prin biserica femeilor printr-o ușă din scânduri de plop. Încuietoarea era din lemn. Podul bisericii nu era podit și nici pardoseală nu era. Pereții pronaosului nu erau împodobiți cu pictură. Pronaosul era despărțit de naos printr-un zid
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
Două clopote erau adăpostite în turnul clopotniță. Intrarea în biserică se făcea prin pronaos, adică prin biserica femeilor printr-o ușă din scânduri de plop. Încuietoarea era din lemn. Podul bisericii nu era podit și nici pardoseală nu era. Pereții pronaosului nu erau împodobiți cu pictură. Pronaosul era despărțit de naos printr-un zid închis în întregime și era împodobit cu trei icoane de lemn, trei icoane pictate pe sticlă precum și o cruce de lemn. Tot în pronaos se afla o
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
clopotniță. Intrarea în biserică se făcea prin pronaos, adică prin biserica femeilor printr-o ușă din scânduri de plop. Încuietoarea era din lemn. Podul bisericii nu era podit și nici pardoseală nu era. Pereții pronaosului nu erau împodobiți cu pictură. Pronaosul era despărțit de naos printr-un zid închis în întregime și era împodobit cu trei icoane de lemn, trei icoane pictate pe sticlă precum și o cruce de lemn. Tot în pronaos se afla o măsuță, acoperită cu o față de masă
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
nu era. Pereții pronaosului nu erau împodobiți cu pictură. Pronaosul era despărțit de naos printr-un zid închis în întregime și era împodobit cu trei icoane de lemn, trei icoane pictate pe sticlă precum și o cruce de lemn. Tot în pronaos se afla o măsuță, acoperită cu o față de masă din cânepă, măsuță folosită pentru închinare și pe care se afla o icoană pictată pe sticlă ce o înfățișa pe Maica Domnului. În naosul bisericii se ajungea din pronaos de care
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
Tot în pronaos se afla o măsuță, acoperită cu o față de masă din cânepă, măsuță folosită pentru închinare și pe care se afla o icoană pictată pe sticlă ce o înfățișa pe Maica Domnului. În naosul bisericii se ajungea din pronaos de care era despărțit printr-o ușă tot din lemn de plop cu închizătoare de lemn. Naosul era boltit iar fruntariul și pereții fiind zugrăviți. Nici naosul bisericii nu avea podea. Strana cantorului, cu patru picioare, era acoperită cu pânză
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
județ Vâlcea), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina), din pronaos, precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre. Tot la Mănăstirea
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
acum se construiesc cele două timpane pe laturile de nord și sud din dreptul turlei Pantocratorului și friza cu firide de sub cornișă în interior se înlocuiesc cafasul și amvonul, se pune parchet în altar și gresie în naos și în pronaos peste pardoseala de piatră. Se instalează o centrală proprie și calorifere. Apoi se va începe repictarea bisericii, datorită faptului că pictura veche era deteriorată. În 1930 se repară clopotnița și se construiește casa parohială. Înfățișarea pe care o are astăzi
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
a Hațegului. Prima în ordine cronologică este biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03327). Lăcașul, renovat în anii 1980 și 1990-1991, este compus dintr-un altar semicircular nedecroșat, o navă dreptunghiulară spațioasă, compartimentată în naos și pronaos, și un turn clopotniță zvelt, cu fleșă ascuțită. Biserica a fost construită între anii 1821 și 1828, în timpul păstoririi preotului Ioan Maximilian, cu sprijinul a doi căpitani sârbi de la Regimentul grăniceresc din Hațeg, deservind până în prezent, fără întrerupere, obștea ortodoxă
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale și cu altar pentagonal, clopotnița aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperișul de șindrilă este unitar, fără a sublinia la exterior decât prezența altarului. Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar. Pridvorul de la apus reprezintă un adaos recent (1924). Chenarele ferestrelor și cel al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. La ușă, frecventul decor al șnurului în relief
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. La ușă, frecventul decor al șnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ștefan cel Mare. Boltirea semicilindrică a pronaosului este rezolvată în mod original, mai ales în ceea ce privește susținerea ce se realizează în trepte de formă poligonală, ale căror dimensiuni se reduc în partea superioară. Catapeteasma actuală este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe departe forma
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
citorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani. Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susținere spre care converg nervurile
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]