41,002 matches
-
se oferă să i le schimbe cu altele proaspete, un om de serviciu îi împinge căruciorul, un agent de pază îi indică unde să parcheze, mașini speciale, care fabrică gheață uscată, îi glazurează, printr-o simplă apăsare pe buton, sacoșele, protejându-i acele produse care trebuie să stea la rece. La benzinărie, șoferul nu știe cum să pornească pompa și ignoră până și poziția aperturii rezervorului, umplut tot timpul de unul dintre băieții de serviciu. La bancă, orice client este preluat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
l-ar însoți la post și propria familie? Astfel, s-ar rezolva două dintr-o lovitură. Nu, bineînțeles că Ambasada Olandei nu are nimic împotriva fericirii domnului Sugiyama, atâta vreme cât statul plătește cheltuielile de deplasare. Și iată cum, pentru a-și proteja funcționarii, de la care adesea nu se așteaptă performanță, ci doar devotament, statul ajunge să plătească în plus și pentru translator, și pentru familie, să implice reprezentanțe străine în consilieri gastronomice și să o excedeze pe secretara Ambasadei Olandei, care mi-
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
somnului? Încerc să sistematizez ceea ce mă șochează la somnul japonez. Și noi dormim în mijloacele de transport, nu? Totuși, numai în trenuri, pe distanțe lungi. Și atunci, cei mai mulți dintre noi încearcă să se ferească, să-și creeze un spațiu intim protejat de privirea celuilalt, ferindu-și chipul cu mâna, cu perdeluța de la geam, cu ziarul etc. Apoi, nu dormim niciodată la școală, în timpul conferințelor, al ședințelor de lucru, una dintre experiențele cele mai bulversante ale oricărui străin ajuns în Japonia. Se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
japonezul adoarme cu atâta ușurință oriunde ar fi este și pentru că el își permite luxul s-o facă: se știe perfect protejat, iar aceasta nu prin vigilența ieșită din comun a unei poliții orwelliene (dimpotrivă, poliția japoneză este aproape inexistentă). Protejat prin certitudinea, cimentată de secole, că face parte dintr-o societate în care fiecare este mânat de aceleași valori etice ale sacrificiului pentru binele comun și ale efortului, de multe ori inuman, pentru ca binele comun, și nu binele individual, să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu băieții motiva că: -De la băieți am ce învăța, așa cum ar fi curajul sau bucuria de a lupta și învinge cu orice preț. Apoi în fiecare băiat cu care mă împrietenesc, găsesc un frate care în orice clipă mă protejează sau mă învață să mă feresc de pericolele care ne înconjoară. De multe ori Magnolia se plângea bunicii că fetele nu se joacă cu ea și că o vecină i-ar fi zis: -Tu, copchilo, ești lucrătura diavolului! Bunica cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
apă și la cobiliță Tânărul a întors capul către Magnolia, a petrecut-o cu privirea din cap până în picioare, după care a întrebat-o: -Cum de nu știi oare că, peste aceste meleaguri eu sunt Cel mare?...Sunt Spiritul ce protejează pădurea de acele persoane care o taie aiurea. Cu fața îmbujorată, Magnolia i-a răspuns Spiritului: -Cine și cât de mare ești poate, dar de paza pădurii spui povești. Te pretinzi mare Spirit, poate ești, nu te cunosc și de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lui Căiță s-au aciuat în timp un măgăruș pe numele de Trotinel, un câine pe care-l striga Stup și o pisică pe care a botezat-o Zvârluga. La moartea tatălui, Căiță a primit prin ordin judecătoresc să fie protejat până la majorat de fratele răposatului. Și acesta avea mult pământ și gospodărie frumoasă, gard în gard cu a lui Căiță. De ce are mult, omul vrea și mai mult, pentru că lăcomia, odată încolțită, crește și sufletul omului învrăjbește. Atunci omul nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fără a leza câtuși de puțin moralul persoanelor în cauză. Pentru că singurătatea trebuie privită ca o dramă sau asemuită unui virus necruțător și semenii au datoria morală de a interveni. UMBRA Stele zâmbitoare din Carul mic și Carul mare au protejat zi de zi locul natal, dragul meu sat Cristinești, de o mare valoare pentru sufletul și spiritul meu. De aceea am plecat în călătoria vieții, fără nicio grijă că cineva sau ceva ar aduce pagube locurilor natale. Împăcat totodată că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ucide și în lumea animalelor, constrângând întreaga umanitate să se hrănească doar din vegetale, nu cred să aibă vreun fundament, mai ales ar fi imposibil de realizat în practică. Însă este corect ca oamenii, unde este posibil și necesar, să protejeze și să aibă grijă de animale. Copiii încă de mici ar trebui să fie educați să nu facă rău animalelor, în special să nu le maltrateze pe cele domestice încredințate lor. Într-o epocă a protecției animalelor, ne gândim mult
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Să nu ucizi, să nu furi, să nu minți, să nu comiți fapte impure". Faptul că această coincidență nu era o întâmplare ține de preistorie. Încă de pe atunci pe această planetă oamenii erau pretutindeni interesați, cum am subliniat deja, să protejeze viața, proprietatea, onoarea și relațiile între sexe. La baza eticii mondiale stă etica originară (Ur-Ethos). Declarația pentru o etică mondială din 1993 nu și-a pierdut deloc din actualitate, iar acest lucru mă încurajează. Mai mult chiar, de la izbucnirea crizei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în filozofie și la uitarea filozofiei de către teologie? În orice caz, nu ar trebui să fie un secret pentru cine este deja credincios că, în cazul problemelor cruciale, suntem protejați în spatele misterelor create de aceeași teologi în cadrul problematicei istorii a dogmelor. Mai curând ar trebui să fie comprehensibil, condivizibil și credibil pentru a-i apropia și pe necredincioși de unicul și adevăratul mister, marele secret al realității, cel pe care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
răspuns: "Tu nu vei putea vedea chipul meu, pentru că nimeni nu mă poate vedea și să rămână în viață" (Ex., 33, 20). A putut însă să se așeze pe o stâncă, Dumnezeu l-ar fi acoperit cu propria lui mână, protejându-l în timp ce trecea: "După aceea voi lua mâna și astfel vei vedea spatele meu, dar chipul meu nu poate fi văzut" (Ex., 33, 23). Astfel va fi în timpul vieții noastre pământești. Vom putea recunoaște puterea, gloria, providența lui Dumnezeu doar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
acelorași teritorii (înainte erau Saarland sau teritoriile orientale ale Germaniei, astăzi este rândul Palestinei și al Cașmirului), în măsură să le motiveze din punct de vedere istoric, economic, cultural și politic pretențiile. Guvernele se simt obligate, pe baza Constituțiilor, să protejeze și să apere drepturile propriului stat. Clișee și prejudicii alimentate din timpuri istorice față de alte țări, popoare și culturi, favorizează o atmosferă de neîncredere și suspiciunile colective. Astfel, cu siguranță, linia violenței și a răspunsului la aceasta nu poate fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
supusă oprobiului public. Toate acestea implicau constrângeri de status serioase, mai ales în ceea ce privește dreptul la succesiune 10. Într-o astfel de situație, în Common Law, nu este recunoscută adopția copiilor. Opoziția față de adopție își are rădăcina în dorința de a proteja drepturile rudelor de sânge în caz de succesiune, dintr-o aversiune morală față de ilegitimitate și existența unor forme alternative de protecție 11. În consecință, Anglia nu legiferează adopția decât în anul 1926. La începutul secolului al XIX-lea, în Franța
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
creșterii unui copil, evita riscul de a fi stigmatizată pentru faptul de a fi dat naștere unui copil, adeseori în afara căsătoriei, și apoi de a fi căutată de acesta și de a-i pune sub semnul întrebării trecutul; copilul era protejat împotriva riscului de a fi stigmatizat pentru faptul de a se fi născut dintr-o relație promiscuă sau într-un mediu nefavorabil și totodată avea avantajul de a primi o identitate "dezirabilă"; părinții adoptatori dobândeau copilul dorit și-l puteau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
timp în care a fost pregătit un nou pachet legislativ. Tot acum se constată o evoluție importantă în procesul de dezinstituționalizare. Astfel, numărul de copii instituționalizați a scăzut în perioada ianuarie 2001-ianuarie 2005, de la 57181 la 32821, crescând numărul copiilor protejați în familii substitutive (asistenți maternali angajați ai serviciilor publice, asistenți maternali ai organismelor private autorizate, rude până la gradul IV inclusiv, alte persoane/familii, încredințați în vederea adopției). O altă realizare importantă este închiderea unui număr mare de centre care adăposteau, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se ridica la 21414, acesta a ajuns la 28975 în 201065. Dintre formele de protecție specială, prioritară este protecția copilului în cadrul unor familii substitut, procentul acestora crescând anual în defavoare protecției în instituții. Astfel, dacă în 1997, din totalul copiilor protejați în sistemul de protecție, 77% se aflau în centre de plasament, procentul acestora a scăzut la 35% în 201066. Deși se înregistrează rezultate pozitive în perioada 2005-2010 în domeniul protecției copilului, rezultatele datorate în special măsurilor de prevenire a abandonului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru părinții adoptatori în literatura de specialitate fac parte din categoria celor care definesc istoricul de plasament, mai exact protecția copilului în centru de plasament în perioada pre-adopție sau în forme multiple de plasament. Părinții ai căror copii au fost protejați în centre de plasament consideră ca fiind necesare serviciile de pregătire pre-adopție, dar și de consiliere parentală post-adopție. De asemenea identificăm în cazul lor o nevoie mai mare de a fi informați la nivel general despre implicațiile adopției, informație pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
centrate pe familie54" Orice persoană în vârstă de până la 18 ani este considerată - din punct de vedere legal - copil 55. Printre drepturile primare ale copiilor, se enumeră dreptul de a avea o familie, un nume, o naționalitate, de a fi protejat împotriva violenței fizice și psihice, împotriva relelor tratamente. Orice copil are drepturi privind asistența medicală, de îngrijire și ocrotire, are drept la educație, la joc și odihnă. Drepturile copiilor au constituit subiectul multor documente internaționale 56. Copiii au nevoi specifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
perioadele când sunt gravide, nasc și îngrijesc copilul mic, este un segment de suport social necesar în mod incontestabil. Doar că, din perspectiva familiei ca întreg, nu este benefică supralicitarea acelor aspecte ce decurg implicit din biologic. În timp, tot protejând distinct maternitatea, s-a întărit ideea că îngrijirea copiilor revine primordial mamelor, față de care există și o atenție publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Crăciunescu, 2000, p. 3)13. Există două poziții mai importante privind drepturile: prima concepe familia ca pe o entitate unitară, îndreptățită la a fi ocrotită de amestec sau de intervenție din partea statului; a doua atribuie drepturile fiecărui individ, care trebuie protejat de prejudiciile pe care statul le-ar putea ridica în calea opțiunilor și comportamentelor sale intime. Conflictul care se conturează are loc între drepturile individului și cele ale familiei. De pildă, violența domestică face necesară intervenția statului pentru protejarea victimei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Lumea de dincolo de ușa casei rămâne exclusiv în seama celor care trăiesc acolo. Satul nu se uită pe gaura cheii; după o expresie românească, rufele se spală în familie. Acolo, în familie, trăiesc bărbați, ale căror drepturi și libertăți sunt protejate de stat (prin crearea unui cadru de ordine socială, în care să se poată desfășura activitatea economică, după legile concurențiale de piață, libera competiție realizându-se doar în limita respectării contractelor și a regulilor unanim acceptate), și femei, ale căror
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
societatea contemporană, în statul bunăstării, familia constituie un sistem principal de referință față de care se pot articula măsurile de politică publică. Conform paradigmei liberale, în sensul sprijinului acordat familiei, se observă tendințe de tip rezidual: statul intervine pentru a-i proteja pe cetățeni doar dacă nici individul însuși, antrenat într-o activitate aducătoare de venituri în economia de piață, și nici familia sa nu reușesc să acopere necesarul privind nevoile curente (R. Titmuss, 1974). În principal, este recunoscut rolul economiei și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care asaltează de pretutindeni 40. Totuși, pentru supraviețuire, încă se fac diverse compromisuri cu politicul. În sfera lui de retragere, privatul devine semnificativ din punct de vedere politic. Totul trebuia controlat de către Partidul Comunist și de către statul subordonat lui. Statul proteja familia, intervenind de la politicile de locuire la cele de consum (sferă în care devenise apăsătoare mai ales raționalizarea alimentelor)41. Politicile publice aveau, în perioada comunismului, în România, temeiuri de factură socială. Prin acestea, statul se legitima în fața cetățenilor ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la scară largă produc anxietate fizică fiindcă au efecte imprevizibile. De adaptat ne adaptăm spontan la schimbările în bine din viața noastră personală. Așa cum am arătat, în viziunea liberală clasică, sfera privată era concepută ca un spațiu al libertății familiale, protejat de amestecul celor din afară, un spațiu al intimității, fără imixtiuni din partea statului sau a opiniei publice. Pe lângă faptul că baza garantării libertăților individuale este susținută prin egalitatea în fața legilor, celelalte tipuri de inegalități între femei și bărbați se păstrau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]