2,003 matches
-
Măi băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențeștitc "Ecouri studențești" La câteva zile după revolta muncitorilor brașoveni, au apărut și foarte puținele - dar vehementele - solidarizări ale studenților cu protestatarii. Cel dintâi este Cătălin Bia, student la Horticultură, care se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scrie: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară!”. Acestuia i se alătură încă doi colegi (Lucian Silaghi și Horia Șerban), dar Securitatea este
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Lucian Silaghi și Horia Șerban), dar Securitatea este alertată imediat și cei trei sunt arestați în fața colegilor lor. Securitatea devenise de altfel prudentă dinainte de această solidarizare concretă și din pricina a diferite graffitiuri de pe clădirile căminelor, prin care se solicita sprijinirea protestatarilor. Alți câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face câteva arestări (în total au fost șapte), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
uzină fuseseră plasate detașamente pregătite să intervină în caz de necesitate: o altă revoltă, de pildă, sau o solidarizare. Sentința a fost explicată ca fiind o expresie a „generozității” și „umanismului” lui Nicolae Ceaușescu (care îi lăsase în viață pe protestatari, deși în ședințele din întreprindere se ceruse încă de la început pedeapsa capitală). Chiar și așa, deși în esență era vorba de o deportare pe maximum 3 ani, pedepsele respective erau ilegale: rolul lor era să timoreze, să fragilizeze psihologic și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
respective erau ilegale: rolul lor era să timoreze, să fragilizeze psihologic și mai ales să despartă familiile. S-a renunțat la pedeapsa cu moartea sau la vreun tip de pedeapsă privativă de libertate, pentru a se evita victimizarea și eroizarea protestatarilor la nivel național și internațional, precum și o solidarizare a muncitorilor între ei, dar și a intelighenției cu muncitorii (deși doar o mână de studenți inițiaseră proteste și solidarizări, motiv pentru care fuseseră exmatriculați, gestul lor a fost emblematic). În 1987
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în urma anchetei dure, victimele și-au asumat culpele, interpretând rolul care le fusese repartizat. De menționat faptul că avocații nu s-au comportat asemenea celor din anii obsedantului deceniu, care reclamau ei înșiși pedepsirea victimelor, ci i-au apărat pe protestatari apelând la diferite forme de captatio benevolentiae în proces, invocând, de pildă, tinerețea inculpaților, lipsa lor de experiență ori căința acestora. Procesul a fost înregistrat, filmat și transmis în direct pentru Ceaușescu, pe o rețea interioară a nomenclaturii. De subliniat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1997, vol. 2, p. 138). Unele dintre soțiile deportaților sunt timorate și șantajate să divorțeze. Mulți dintre cei anchetați și deportați sunt, oricum, depresivi după tot contextul violent prin care trecuseră. O femeie anchetată ajunge chiar la psihiatrie. Un fost protestatar mărturisește că în perioada deportării devenise mut, nu mai vorbea cu nimeni de frică să nu mai suporte vreo formă de violență; și a rămas așa timp de doi ani, până în 1989, aproape uitând să vorbească (Oprea și Olaru, 2002
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fusese învăluită și reeducată (la fel ca în Valea Jiului), în 1988, Ceaușescu se deplasează într-o vizită de lucru în care mizează pe o cacealma regizată cu mult efort, vizitând IABv și mimând că relația între șeful statului și foștii protestatari era amiabilă. Era vorba, însă, de o uriașă potemkiniadă specifică regimului comunist ceaușist: sute de securiști fuseseră infiltrați între muncitori, totul fusese regizat din timp, pentru a face uitată „neînțelegerea” de odinioară. În zilele de 14-15 noiembrie 1988 și 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fel ca în Valea Jiului în 1977, și la Brașov, zece ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt la început de natură economico-financiară și socială (este o revoltă pro-gorbacioviană), dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Majoritatea protestatarilor se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”; alte voci consideră că ecourile revoltei de la Brașov au depășit situația reală, au exagerat-o. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și Olaru, 2002, p. 127). În ciuda traumelor suferite, gestul revoltei nu este regretat, fiind văzut ca unul întemeietor: „E preferabil să mori ca un om decât să trăiești ca un vierme” (Filichi, 1994, p. 31). După 1989, unii dintre foștii protestatari au recunoscut că le-a lipsit un lider și un program clar de revendicări, precum și accesul la mijloacele de comunicare prin care revolta să fi avut un impact în rândul populației, aceasta fiind, după cum s-a văzut, spontană și neorganizată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Timișoara, ci la Iași, în 14 decembrie 1989. Cel mai important susținător al acestei ipoteze este Cassian Maria Spiridon (1994), cartea sa pledând pentru ideea că Iașul ar fi putut juca rolul Timișoarei, dacă Securitatea nu ar fi dejucat planurile protestatarilor din capitala Moldovei românești. Ipoteza lui Spiridon este de tipul „ce ar fi fost dacă”, autorul însuși numind mișcarea protestatară de la Iași o „revoluție ratată”. Istoria micii mișcări ieșene nu este, firește, lipsită de importanță ca demers teoretic anticeaușist și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de importanță ca demers teoretic anticeaușist și anticomunist, dar, având în vedere că până la urmă la Iași nu s-a întâmplat nimic, ea este doar un balon de săpun și o ucronie. Cassian Maria Spiridon narează povestea unui grup de protestatari anticeaușiști și conspiraționiști ieșeni care au hotărât începutul unei mișcări de revoltă populară, propunându-și să militeze în numele unui organizații numite Frontul Popular Român și să-și facă ecou prin intermediul „Europei Libere”. Pe lângă proteste, acțiunea conspiraționiștilor se dorea concretizată în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
momentului pe care îl trăiau și curajul necesar; comitetul revoluționar de mai târziu din balconul Operei (19-20 decembrie) s-a format tot aleatoriu, chiar dacă acolo a existat și o oarecare luptă pentru putere între proaspeții lideri revoluționari. La 16 decembrie, protestatarii renunță la veghea în jurul casei parohiale reformate, decizându-se pentru o acțiune în forță, drept care se iese în stradă într-un marș demonstrativ, mergându-se la sediul Comitetului Județean al PCR, unde sunt sparte ferestrele, este distrus steagul comunist și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
revolta lor, Elena Ceaușescu, singură la conducerea României, dat fiind că Ceaușescu se afla în Iran, îl trimite în 19 decembrie, la Timișoara, pe primul-ministru Constantin Dăscălescu și pe Emil Bobu, ambii susținători de marcă ai ceaușismului, să negocieze cu protestatarii și mai ales să informeze asupra situației reale din Timișoara răsculată. Negocierile eșuează, întrucât protestatarii susțin cu obstinație demisia lui Ceaușescu și schimbarea guvernului (implicit și a regimului politic). Piața Operei este deja ocupată de timișoreni deciși să nu cedeze
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iran, îl trimite în 19 decembrie, la Timișoara, pe primul-ministru Constantin Dăscălescu și pe Emil Bobu, ambii susținători de marcă ai ceaușismului, să negocieze cu protestatarii și mai ales să informeze asupra situației reale din Timișoara răsculată. Negocierile eșuează, întrucât protestatarii susțin cu obstinație demisia lui Ceaușescu și schimbarea guvernului (implicit și a regimului politic). Piața Operei este deja ocupată de timișoreni deciși să nu cedeze, care reclamă trupurile victimelor asasinate, precum și eliberarea arestaților despre care se presupunea, pe bună dreptate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cedeze, care reclamă trupurile victimelor asasinate, precum și eliberarea arestaților despre care se presupunea, pe bună dreptate, că sunt maltratați de organele de represiune. În fața ieșirii masive a populației în stradă (întrucât fusese declanșată grevă generală), reprezentanți ai Armatei fraternizează cu protestatarii, iar gestul acestora este înțeles simbolic ca o capitulare a armatei în fața revoluției care nu mai putea fi negată; trebuie precizat însă că nu Armata în general a pactizat cu revoluționarii, ci ostașii simpli, conducerea Armatei rămânând în expectativă, adică
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu au fost perfecți, ci umani (adică au făcut și ei erori sau au ezitat ori chiar au clacat parțial), un maraton epuizant în care lumile, cei buni și cei răi, s-au amestecat și în care, după cum recunoștea un protestatar din acele zile incendiare, „a fi victimă nu înseamnă neapărat a fi erou”. Maratonul insurecțional timișorean a constituit, din 20 decembrie, și o bătălie de orgolii între proaspeții lideri ai mulțimii care se suspectau între ei de colaboraționism cu fosta
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
București a fost una dominată de tineri (nu neapărat studenți), astfel încât, până la un punct, s-a și vorbit despre revoluția română ca fiind o „cruciadă a copiilor”, analiștii evenimentelor constatând prezența masivă și decisivă a tinerilor în rândurile demonstranților și protestatarilor împotriva regimului comunist („Cine a făcut Revoluția?”, întreabă cineva. „Milionul de copii din șaișopt” - i.e. copiii născuți în urma decretului din 1968, care interzicea practicarea avortului în România; Vom muri și vom fi liberi, p. 130). După-amiaza și noaptea de 21
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vorba de câțiva oameni disparați care au început să-l huiduie individual pe Ceaușescu: protestul lor spontan ar fi fost propagat de megafoanele aflate în apropiere, devenite astfel instrumente de propagare a protestului și huiduielilor. Alți analiști consideră că presupușii protestatari care ar fi dat tonul huiduielilor și scandărilor anticeaușiste ar fi fost securiști îmbrăcați în civil sau deghizați în muncitori cu steaguri, doar așa explicându-se de ce protestatarii respectivi nu au fost arestați imediat, ci au reușit să fugă, producând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
instrumente de propagare a protestului și huiduielilor. Alți analiști consideră că presupușii protestatari care ar fi dat tonul huiduielilor și scandărilor anticeaușiste ar fi fost securiști îmbrăcați în civil sau deghizați în muncitori cu steaguri, doar așa explicându-se de ce protestatarii respectivi nu au fost arestați imediat, ci au reușit să fugă, producând învălmășeală și spargerea mitingului. Alte voci consideră că ar fi fost vorba de grupuri de studenți infiltrați în mod intenționat la miting, pentru a-l boicota, studenții respectivi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acesta să fi murit de fapt) a produs, în mod previzibil, o reacție de revoltă a militarilor români împotriva lui Ceaușescu și o desolidarizare de dictatura acestuia. Evenimentele continuă cu încercarea ratată a lui Ceaușescu de a vorbi mulțimii de protestatari adunați în fața clădirii Comitetului Central și cu fuga lui Ceaușescu (dacă a fost o fugă și nu o formă camuflată de arestare și sechestrare). Urmează în ritm alert invadarea clădirii Comitetului Central de către revoluționari, oficializarea revoluției române, propunerile primelor guverne
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aferentă). Catalogările sub care apăreau evenimentele din decembrie 1989, cel puțin în anul 1990, destul de repede după consumarea lor și mai cu seamă după evenimentele marcante din capitală, au fost următoarele: zaveră, mișcare, răscoală, revoltă, răzmeriță, insurecție, război civil (între protestatari și forțele de reprimare), revoluție, contrarevoluție; dar au existat și formulări confuze, ambigue, care se fereau de un termen anume - de pildă, evenimentele au fost catalogate ca fiind „chestia asta” ( Vom muri și vom fi liberi). De-abia după ce începutul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
termenul REVOLUȚIE, în accepțiunea de schimbare violentă a sistemului politic - ceea ce la Timișoara s-a și petrecut, spre deosebire de restul României” (Milin, 1997, p. 205). Un alt termen folosit destul de frecvent este acela de „comună insurecțională”. Mulți alți martori proveniți dintre protestatarii și manifestanții din perioada 16-20 decembrie 1989 afirmă că în România a avut loc o Revoluție (cu majusculă) și, în ciuda unor stimuli ori provocări vizibile, consideră neavenită ipoteza loviturii de stat sau a complotului extern. În cărțile sale traduse în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ori chiar insolente din partea instituțiilor și organismelor de stat solicitate. Deși susține tranșant, cum spuneam, ideea de revoluție pură, Marius Mioc este contrariat și indignat de faptul că în Procesul de la Timișoara, majoritatea celor care fuseseră identificați că au împușcat protestatari au fost achitați. El acuză, în general și în particular (pe studii de caz), manipularea proceselor revoluției, absolvirea celor vinovați pentru reprimarea violentă din decembrie 1989. De aceea, recunoscând statutul de revoluție, Mioc creditează, ulterior, și o lovitură de stat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Puteri postdecembriste, cum o numește el! (O parte dintre cărțile lui Mioc sunt publicate înainte de 1999, când s-au aniversat zece ani de la revoluție și când au fost inculpați, judecați și condamnați doi dintre agenții, la nivel înalt, ai reprimării protestatarilor din Timișoara: generalii Mihai Chițac și Victor Athanasie Stănculescu; nemulțumirea față de procesele intentate forțelor de reprimare din timpul revoluției, care în majoritatea cazurilor au fost absolvite de vină, va marca și alți autori care, în momentul scrierii cărților respective despre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lumii. La fel ca în primele două cărți, și aici Iliescu se ocupă de Timișoara: de data aceasta precizează că punctul culminant al revoltei timișorene a fost ieșirea masivă în stradă, în 20 decembrie, a muncitorimii și fraternizarea armatei cu protestatarii. În ceea ce privește posibila implicare a unor „agenturi străine”, cum le numea Ceaușescu, Iliescu este adeptul unei poziții a jumătății de măsură, care îi poate satisface parțial și pe interpreții conspiraționiști ai evenimentelor din decembrie 1989: „Cercetările ulterioare nu au infirmat ipoteza
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]