3,950 matches
-
căutate rațiuni politice, legale și morale pentru intervenții umanitare este acela că există destule ocazii care să justifice astfel de interferențe din exterior, în condițiile în care, sistematic, popoare întregi suferă de oe urma proastei guvernări a conducătorilor lor. Latura prudentă a realismului întrevede avantaje în perceperea lucrurilor așa cum sunt, nedeformate de laude de sine sau iluzii. În toate argumentele realiste sălășluiește convingerea că un tablou inadecvat al lumii este unul dintre obstacolele în calea exercitării eficiente a puterii politice și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al doilea război mondial Statele Unite, se află, din acest punct de vedere, într-o situație mult mai dificilă, având o libertate de acțiune mai redusă. Limitate de antimilitarismul înnăscut al populației lor, ele trebuie să implementeze o politică externă mai prudentă. Frecvent, puterea miliară aflată în mod real la dispoziția lor nu se va compara cu angajamentele politice pe care le impune preocuparea pentru interesele lor naționale. Cu alte cuvinte, aceste guverne nu vor avea o forță armată suficientă pentru a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o situație în care supremația politică a primilor să nu mai existe, în care relațiile să fie chiar răsturnate. Mai ales demonstrarea aparent irezistibilei puteri militare exercită o fascinație stranie asupra minților celor atrași de profeții grăbite, în locul unei analize prudente. Îi face să creadă că istoria a ajuns la un blocaj și că deținătorii contemporani ai puterii incontestabile nu pot să nu beneficieze de ea și în viitor. Astfel, când, în 1940 și 1941, puterea Germaniei era la apogeu, se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
esența balanței de putere prin alianțe în eseul său Of Empire: În primul rând, pentru vecinii lor nu poate fi dată o altă regulă generală (ocaziile diferind atât de mult) cu excepția celei universale, care spune că prinții trebuie să fie prudenți pentru ca nici unul dintre vecini să nu crească atât de mult (prin mărirea teritoriului, comerț, coaliții și altele), încât să fie în stare să provoace mult mai multe pagube decât cele la care pot primii să riposteze... În timpul acelui triumvirat al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterii. Echilibratorul se află într-o poziție de „splendidă izolare”, separat prin propria voință. În timp ce talerele balanței trebuie să rivalizeze între ele, el trebuie să refuze să se lege permanent de oricare dintre ele. Deținătorul balanței așteaptă cu o detașare prudentă să vadă care taler are mai multe șanse să coboare. Izolarea sa este „splendidă” deoarece, prin politica sa externă, dusă inteligent, poate obține prețurile cele mai mari de la cei pe care-i ajută, sprijinul său sau refuzul acestuia constituind factorul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-lea, când principii obișnuiau să-și schimbe alianțele cu mare ușurință, astfel de calcule erau frecvent bazate doar pe presupuneri fără temei real. În consecință, flexibilitatea foarte mare a balanței puterii, datorată incertitudinii alianțelor, ducea în mod imperativ la mișcări prudente ale actorilor pe tabla de șah a politicii internaționale și, deoarece riscurile erau greu de anticipat, îi constrângea pe aceștia să-și asume riscuri cât mai mici posibil. În primul război mondial a fost foarte importantă - ținând cont de deznodământul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
celui de-al doilea război mondial, de teamă că dezertarea unuia dintre aliații importanți va răsturna balanța puterii. S-a sfârșit epoca în care modificarea permanentă a alianțelor și crearea de noi coaliții impuneau statelor un comportament vigilent, circumspect și prudent, epocă ce și-a avut punctul culminant în secolul al XVIII-lea și s-a încheiat doar odată cu sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Însă această desfășurare de evenimente nu înseamnă că superputerile nu au de ce să se teamă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o chestiune vitală, nu doar pentru superputeri, nu doar pentru aliații lor, ci pentru întreaga umanitate. Întrucât astăzi proliferarea este din ce în ce mai acerbă, nu încape îndoială că o cursă a înarmării - care nu mai este limitată la două superputeri, cu guverne prudente, care se tem de moarte unul de celălalt, ci se extinde la nivelul globului - va duce cu necesitate, mai devreme sau mai târziu, la o catastrofă de neimaginat. Istoria ne învață, dacă ne învață ceva, că toate națiunile au fost
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Aici se aplică a patra regulă a diplomației. 4. Națiunile trebuie să fie dispuse să ajungă la un compromis în toate problemele care nu sunt vitale pentru ele. Toate guvernele, toate foloasele și plăcerile oamenilor, fiecare virtute și fiecare acțiune prudentă se bazează pe compromis și troc. Punem în balanță inconvenientele; oferim și primim; renunțăm la unele drepturi pentru a ne putea bucura de altele; și alegem să fim mai degrabă cetățeni mulțumiți decât contestatari subtili. Așa cum trebuie să renunțăm la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
respectiv.33 Prin această abordare, Politica între națiuni reprezintă negarea eficienței și valorii tuturor metodelor științifice și raționaliste de explicare a politicii. Nu poate exista un studiu rațional al comportamentului internațional, ci numai reflecții instructive care să sprijine diferite forme prudente de decizie. „știința” politicii nu este, în consecință, nimic altceva decât episteme politike, o știință practică necesitând atât angajare, cât și distanțare. E nevoie de distanțare în sensul că politicianul trebuie să-și folosească pachetul de cunoștințe condiționat din punct
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
angajare, cât și distanțare. E nevoie de distanțare în sensul că politicianul trebuie să-și folosească pachetul de cunoștințe condiționat din punct de vedere filosofic, dar generat empiric pentru a ajunge la o evaluare a multiplelor alegeri politice rezonabile și prudente; dar este nevoie și de implicare, pentru că opțiunile politice cele mai bune pot fi distinse numai în contextul alternativelor cu care se confruntă un anumit decident și statul său. Încercând să dezvăluie adevărurile practice necesare pentru a face alegeri bune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și incerte. Valeriu Ceaușu, care le-a studiat pe ambele, arată că în deciziile riscante există o anumită proporție între probabilitatea obiectivă și cea subiectivă a evenimentului de a se produce. Acestea se împart, la rândul lor, în decizii excesiv de prudente (caracterizate prin tendința de a evita cele mai mici riscuri, de a reduce situațiile noi la tiparele cunoscute, de a recurge la procedeele cunoscute ca fiind sigure sau de a evita însăși acțiunea de răspuns) și decizii excesiv de riscante (caracterizate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
itemii sunt evaluați de către un eșantion reprezentativ de subiecți conform unei numerotări ce cuprinde cinci „clase”, de la aprobare totală la dezaprobare totală. Pentru fiecare anchetă, se adună apoi notele obținute, ceea ce furnizează un „scor global”. Totuși, trebuie să fim foarte prudenți În interpretarea rezultatelor, căci același total nu va Însemna neapărat o sensibilitate identică, ba ar putea chiar să acopere situații foarte diferite. Alte postulate ă printre care cel referitor la echivalența gradelor de acceptare, indiferent de chestiunea În discuție ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să facem distincție Între cele două cuvinte. Neutralitatea, Într-adevăr, face trimitere la un domeniu de aplicare mai larg decât laicitatea. Depășind domeniul religios, această referință Îi indică pedagogului că școala trebuie să facă toate eforturile pentru a rămâne Întotdeauna prudentă și rezervată În raport cu chestiunile religioase, dar și În raport cu cele referitoare la morală, la metafizică, drept, moravuri și politică. În ciuda criticilor care văd În această prudență o atitudine oarecum „călduță”, vecină cu slăbiciunea sau cu indiferența, acest principiu de prudență laică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără a Încerca să ieșim din această paradigmă? Sau să Încercăm să elaborăm o categorie cuprinzătoare, o meta-categorie a celuilalt ca individ aparținând unei rase? Se profilează aici problema unității rasismului. Nu putem risca să dăm o soluție, oricât de prudentă, acestei chestiuni delicate fără a face un ocol și a pune o problemă prealabilă, care se poate formula astfel: rasismul este oare un fenomen inerent naturii umane? Și În ce sens? Sau este strict legat de modernitate ă și atunci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al XVIII-lea (Buffon, Linné), apoi primii antropologi care au recurs la craniologie (Blumenbach, Camper), ca și pionierii antropometriei (White) au contribuit la stabilirea unui număr de prejudecăți și stereotipuri privind rasele „superioare” și „inferioare”. I se Întâmplă chiar și prudentului Buffon să noteze că „intervalul care separă maimuța de negru este greu de perceput” (Buffon, Despre degenerarea animalelor, citat de Topinard, 1885, p. 43). Înscrierea omului, prin intermediul clasificărilor naturaliste, În seria animalelor, deci În sistemul zoologic, a favorizat abandonarea tezei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în viitor“. Așteptări depășite Sceptic la început de an, scriitorul Cornel Mihai Ungureanu, jurnalist și redactor-șef al revistei „Prăvălia culturală“, mărturisește acum că așteptările i-au fost depășite. „Programul «Sibiu - Capitală Culturală Europeană» îmi pare cuprinzător și îmi depășește prudentele așteptări. Din păcate, nu am ajuns încă la locul faptei, dar nădăjduiesc să fac acest lucru în toamnă, când, presupun, efervescența va fi în creștere, pe măsură ce ne vom îndrepta către finalul anului“, spune Ungureanu. Din Iași, scriitorul Șerban Axinte spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
descentralizare a studiilor privitoare la partide și o perspectivă comparatistă. Schemele de analiză nu sunt menite să observe aceleași efecte în contexte naționale diverse; cu toate acestea, perspectiva comparatistă ajută la găsirea de explicații și mai ales la avansarea mai prudentă în observarea evoluțiilor partidelor din această regiune. Pentru De Waele, procesul de tranziție democratică consecutiv căderii zidului Berlinului a făcut ca partidele politice ale acestor țări să se înscrie, spre deosebire de partidele occidentale, pe mai mulți versanți ai unor clivaje diferite
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Marx-Friedrich Engels, Uber Kunst und Literatur, sub îngrijirea lui M. Lifschitz, Berlin, 1949, pp. 21-22 [în românește: Karl Marx-Friedrich Engels, Opere, voi. 13, București, 1962, p. 684]. In acest pasaj poziția marxistă pare să fie amendată. Există și alte afirmații prudentei de pildă în scrisoarea lui Engels către Starkenburg (25 ianuarie 1894) : "Dezvoltarea politică, juridica, filizofică, religioasă, artistică etc. se întemeiază pe dezvoltarea economică. Dar toate acestea acționează, totodată si una asupra celeilalte, precum și asupra bazei economice" (Marx-Engels, Ausgewăhlte Schrijten, Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sunt rezultatul unor operații lexicale (Reinhart 1996), procese morfologice (Pesetsky 1995), determinate în principal sintactic (Burzio 1986, Borer 2004) și/sau legitimate semantic (Levin și Rappaport Hovav 1995). Levin și Rappaport Hovav (1995: 5), care aleg o cale de mijloc, prudentă și fără atitudini radicale pentru studiul inacuzativelor, observă că există două tipuri de nepotriviri: abordarea sintactică a inacuzativelor neagă faptul că inacuzativitatea este predictibilă semantic, iar abordarea semantică neagă faptul că inacuzativitatea este codificată sintactic. De aceea, autoarele se întorc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbare de localizare) sau, în cazul verbelor de mișcare, se putea considera ca fiind relevantă pentru încadrarea în clasa inacuzativelor trăsătura telicitate, și nu mișcarea direcționată etc. În cele mai multe cazuri, cu excepția câtorva opțiuni mai ferme, am optat pentru o atitudine prudentă. Acest lucru înseamnă, pe de o parte, că nu am ales un singur model teoretic de analiză, ci am prezentat numeroase teorii, considerând că fiecare dintre acestea poate aduce informații relevante pentru crearea unei imagini de ansamblu a fenomenului cercetat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
onorabilitatea necesară, calificarea și experiența adecvate funcției lor; ... f) calitatea acționarilor și/sau a asociaților care dețin o participare pentru care dețin o participare pentru care este necesară obținerea unei autorizații prealabile nu corespunde nevoii garantării unei gestiuni sănătoase și prudente a băncii. ... 9. Bancă Națională a României poate retrage autorizația de functionare unei societăți bancare atunci cînd: a) societatea bancară renunța în mod expres la ea, nu o folosește o perioadă de 12 luni de la acordare sau nu-și mai
NORMA din 29 octombrie 1991 privind autorizarea societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107460_a_108789]
-
acesteia față de activitatea băncilor străine în România. Capitolul 2 Activitatea bancară Articolul 15 În activitatea lor, societățile bancare se vor supune reglementărilor emise de Bancă Națională a României pentru aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plăți, de asigurare a prudentei bancare și de supraveghere a societăților bancare. Articolul 16 Toate societățile bancare sînt obligate să deschidă conturi curente la Bancă Națională a României și să mențină rezerve minime obligatorii potrivit reglementărilor date de aceasta. Articolul 17 Societățile bancare pot deschide
LEGE Nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107539_a_108868]
-
ne poate costa mult mai scump decât avatarurile pe care le atrage după sine „o fericită prăbușire politică, economică, socială”, cum am trăit-o noi după ’89. Deoarece e adevărat că tinerii - unii tineri, să zicem, pentru a fi mai prudenți și poate mai aproape de adevăr! - profită, ca să zic așa, de sentimentul clar, destul de adânc În unele cazuri și aproape generalizat la generațiile de adulți care au suportat comunismul „fără să se revolte!”. Probabil că și pașoptiștii Îi disprețuiau pe adulții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
necesare îndeplinirii dispozițiilor precedente. ... 2. Poziția valutară totală a unei societăți bancare nu va putea depăși 10% din capitalul sau la sfîrșitul fiecărei zile lucrătoare. De asemenea, fiecare societate bancară va menține în cursul zilei poziția valutară totală în limite prudente. 3. În sensul prezentelor norme, prin capitalul unei societăți bancare se înțelege capitalul vărsat, plus fondurile de rezervă, din care se vor deduce participatiile la alte bănci. 4. În sensul prezentelor norme, poziția valutară deschisă netă a unei societăți bancare
NORME nr. 6 din 13 august 1992 privind supravegherea poziţiilor valutare ale societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108160_a_109489]