1,976 matches
-
cum am încercat să arăt aici, adânc fantasmatice, obscure, pulsionale, ținând de un subconștient traumatizat și de o imagine de sine nerealistă, te-ntrebi, într-adevăr, dacă aceste popoare n-ar trebui să recurgă, în locul diplomației, la un fel de psihanaliză colectivă. Dacă medicul nu trebuie într-adevăr înlocuit de vraci. Dar unde se va găsi vraciul în descântecele căruia popoarele balcanice să creadă cu adevărat? Pentru că vindecarea prin șamanism este o vindecare prin credință. în ce mai poate crede cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
I și de-a-tunci încoace, satul, ci mahalaua. Că aici era rana vie, rădăcina complexuală a societății românești, o dovedesc reacțiile 258 publicului la reprezentare, scandalul stârnit, cu ecouri serioase în presa epocii. Era doar autocenzura, reacția de apărare care, în psihanaliză, este prezentă de câte ori medicul atinge o problematică dureroasă pentru pacient. Nu este doar o chestiune de moralitate în artă, cum o prezintă, sublimat, Maiorescu, ci un lucru cu mult mai grav: o societate bolnavă psihic, incapabilă să-și recunoască propria
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
urina și materialele fecale. Ca și în orice alt aspect al vieții, tao recomandă echilibrul și armonia și în regimul alimentar, și nu o doză enormă de yin sau yang. Regimul alimentar și sănătatea mentală În sistemul medical tradițional chinez, psihanaliza nu există așa cum este practicată în cercurile medicale occidentale. Atunci când un pacient din Orient manifestă simptome de probleme emoționale, tulburări mentale, panică, paranoia și așa mai departe, „medicul într-adevăr bun încearcă să vindece aceste simptome mai întâi prin alimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
bine de 80% dintre cazurile doctorului Watson au fost vindecate complet de, practic, orice formă cunoscută de boală mentală, prin folosirea terapiei nutriționale, inclusiv câteva „cazuri disperate” trimise la el de unii psihiatri frustrați. Comparați rezultatele lui excelente cu rezultatele psihanalizei: un raport realizat de dr. Hans Jurgen Eysenck publicat în International Journal of Psychiatry în 1965 a evaluat rezultatele a 19 studii diferite în care erau implicați mai bine de 7 000 de pacienți ai psihiatrilor și a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a primit în ultimii ani multă atenție din partea oamenilor de știință din Rusia și din Europe. A rămas singura terapie din lume care abordează direct sistemul energetic uman. Medicina occidentală convențională tratează corpul cu medicamente și chirurgie și mintea cu psihanaliză, dar nu are nici un tratament pentru a treia comoară a vieții - energia. Și totuși, în sistemul chinez, energia este cel mai important aspect dintre toate, deoarece alcătuiește puntea vitală dintre esență și spirit. Din moment ce dezechilibrul energetic e considerat a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
n.n.) au dobândit facultăți metapsihice speciale, au uneori vise premonitorii sau eventual află, în starea de vis, fapte care au loc la distanță de ei"98. Analiza și interpretarea viselor a condus, în timp, la teorii dintre cele mai provocatoare. Psihanaliza lui Freud sau arhetipurile lui Jung au devenit modele explicative la modă în psihologia analitică. Ambii au îndrăznit să studieze visul fără a-l socoti un simplu act, banal și pasager 99. Mult mai curajoase par însă formele de divinație
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situează vechile științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării. Cele două direcții epistemologice au apărut totuși în contexte diferite și s-au manifestat ca două paradigme diferite de percepere evaluare și de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
iubire. Plecând de la acest raționament, Gaston Bachelard 242 vede focul, în primul rând, ca pe un "fiu al omului" și mai apoi al lemnului. Dacă Frazer stabilea o legătură între viul vegetal/animalier și ritualurile cu foc, autorul francez al Psihanalizei focului îl pune în relație cu viul din noi. Cu certitudine între focul iubirii și actul sexual există o misterioasă legătură pe care omul primitiv și cel tradițional au simțit-o, au încercat s-o înțeleagă, să-i pătrundă misterul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de a cunoaște tainele ascunse ale existenței sau ale viitorului se regăsește astăzi în cele mai diverse ipostaze: fie sub forma unor practici magico-religioase specifice, fie camuflată în cele mai onorabile studii probabilistice și cercetări sociologice, psihologice, în ședințe de psihanaliză etc. Esența căutărilor umane rămâne mereu aceeași, în timp ce imaginarul colectiv construiește mereu noi și noi reprezentări, valorizări, fantasme și mituri. Din perspectiva sociologiei lui Vilfredo Pareto, prezența fenomenelor divinatorii și audiența lor pe piața românească ar putea fi înțeleasă astfel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și semne prevestitoare, traducere de Daniela Ștefănescu, prefață de C.G. Jung, București, Ed. Humanitas, 1999. JUNG, Carl Gustav, Amintiri, vise, reflecții, consemnate și editate de Aniela Jaffe, traducere și note de Daniela Ștefănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. JUNG, Carl Gustav, Psihanaliză și astrologie, selecție de texte, introducere și note de Jean Chiriac, București, AROPA, 1999. JUNG, Carl Gustav, Psihologia fenomenelor oculte, traducere de Dana Verescu, București, Ed. Trei, 2004. KLIGMAN, Gail, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania, traducere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
operele lui C.G. Jung sau în cele care îi sunt dedicate. Amintim în acest sens doar câteva: C.G. Jung, Amintiri, vise, reflecții, comentate și consemnate de Aniela Jaffe, traducere și note de Daniela Ștefănescu, București, Ed. Humanitas, 1996; C.G. Jung, Psihanaliză și astrologie, selecție de texte, introducere și note de Jean Chiriac, București, Ed. Aropa, 1999; C.G. Jung, Psihologia fenomenelor oculte, traducere de Dana Verescu, București, Ed. Trei, 2004; Aniela Jaffe, Apariții de spirite și semne prevestitoare, ed. cit. 283 Într-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Eliade minciuna nu poate fi înțeleasă cu adevărat decît prin "retrăirea păcatului originar". Or, pentru omul modern al timpurilor "profane", această "sacră" recuperare a experienței protoarhaice este în fapt imposibil de realizat. Devine, în consecință, inoperant principiul terapeutic pe care psihanaliza îl activează în vindecarea bolilor rebele ale sufletului 1: descoperirea cauzelor profunde ale bolii (ale "situației mincinoase", în cazul nostru) și eliminarea prin conștientizare a lor. Într-o atare situație, cum încă Spinoza constata, oamenilor nu le rămîne decît să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale sonetului 138: De aceea mă-tind alături de ea, și ea de mine Și prin minciuni defectele ni le ascundem bine. (cf. Ricks 1975:130-131; Ewbank 1983: 137-138) Pe aceeași temă, însă într-o aură mai umoristică, apare și descrierea psihanalizei ca "întindere [minciună] pe canapea" (Forrester 1989). După părerea lui Wolf (1988): Este inevitabil ca pacienții să-și înșele psihiatrii și medicii, fie conștient sau inconștient, și deseori ei mint chiar cu bună știință. În mod surprinzător, Freud (1958) a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau inconștient, și deseori ei mint chiar cu bună știință. În mod surprinzător, Freud (1958) a scris destul de puțin despre minciuna ca atare, și totuși noțiunile de înșelătorie și amăgire, în special auto-amăgirea, sînt teme centrale în teoria și practica psihanalizei. Forrester definește psihanaliza ca fiind "știința mințitului", și susține că " Preocuparea centrală a psihanalizei freudiene este amăgirea" (Forrester 1989:156; 1990:119; cf. Eagle 1988; Ferenczi 1955:77-80; Forrester 1980:136-137; Goldberg 1973:99-104). Minciuna apare pretutindeni. Deși Douglas (1976
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1958) a scris destul de puțin despre minciuna ca atare, și totuși noțiunile de înșelătorie și amăgire, în special auto-amăgirea, sînt teme centrale în teoria și practica psihanalizei. Forrester definește psihanaliza ca fiind "știința mințitului", și susține că " Preocuparea centrală a psihanalizei freudiene este amăgirea" (Forrester 1989:156; 1990:119; cf. Eagle 1988; Ferenczi 1955:77-80; Forrester 1980:136-137; Goldberg 1973:99-104). Minciuna apare pretutindeni. Deși Douglas (1976:68) spune că "în mod sigur oamenii spun adevărul aproape tot timpul", el susține
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să ia în considerare anumite gînduri a căror înțelegere deplină i-ar pune în pericol integritatea propriului eu, așa cum este conceput și construit în acel moment. Kovar scrie din punctul de vedere al psihanalistului, iar Becker (1973:51 ) consideră că psihanaliza se dedică ideii de autoamăgire. El spune: Ostilitatea față de psihanaliză în trecut, prezent și viitor va fi întotdeauna o ostilitate față de acceptarea faptului că omul trăiește prin minciunile pe care și le spune despre sine și despre lumea sa, precum și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
i-ar pune în pericol integritatea propriului eu, așa cum este conceput și construit în acel moment. Kovar scrie din punctul de vedere al psihanalistului, iar Becker (1973:51 ) consideră că psihanaliza se dedică ideii de autoamăgire. El spune: Ostilitatea față de psihanaliză în trecut, prezent și viitor va fi întotdeauna o ostilitate față de acceptarea faptului că omul trăiește prin minciunile pe care și le spune despre sine și despre lumea sa, precum și faptului că personalitatea lui... este o minciună vitală. Goleman (1985
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui (livslo/gnen) și îl vei lipsi de fericire". Între noi fie vorba, este reconfortant să întîlnești cazul rar al psihanalistului care admite în termeni uzuali că și-a mințit îndrumătorul. Farber (1974:132-133) descrie cum, pe timpul pregătirii sale în psihanaliză, a pretins că este de acord cu sugestiile făcute de îndrumătorul său numai pentru a lăsa conversația să se desfășoare în voie. El spune: minciuna mea a fost intenționată și avantajoasă, avînd scopul de a ne face pe amîndoi să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ceea ce provoacă deblocarea procesului fiziologic"36. Relație de la semnificant la semnificat, bineînțeles, nu de la cauză la efect. Credința în magie, împărtășită de vrăjitor, pacientă și întreaga comunitate, este cea care dă eficacitatea actului magic. Iar dacă nu credem în virtuțile psihanalizei înainte să ne întindem pe divan, ce efect va mai avea o asemenea cură? Viziunea deblochează trecerea la faptă prin căi analoge? Putem compara operațiunea de punere în imagine, care face haosul vizibil, deci ordonat, cu acea talking-cure constând în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
semnul crucii în fața micii păpuși agățate de retrovizor. În biserici, mulți necredincioși înclină capul în fața crucifixului, unii pun o lumânare sub cromolitografia Sfântului Francisc. Putere a imaginii sau putere a primitivului? S-a înțeles deja că ar trebui să includem psihanaliza printre rezervoarele noastre disciplinare. Deși filonul afectelor este într-adevăr la baza tuturor, o simplă trimitere va fi suficientă. Mai întâi, fiindcă această falsă știință căreia i se mai întâmplă să spună adevărul domină reflecțiile actuale asupra imaginii, și încă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
marele ecran marile subiecte ale informației de presă, majoritatea filmelor de repertoriu demarchează mari texte, romane și piese de teatru. Psihologia și practica filmului au fost, fără îndoială, mai apropiate de lucrul scris decât de lucrul pictat. Pictura a fost psihanaliza secolului al XVI-lea, cinematografia este cea a secolului XX. Putem rezuma vizual Renașterea cu un Dürer, un Leonardo sau un Tițian. Dacă ar trebui să expunem trama mentală a epocii noastre, am proiecta un Griffith, un Bergman și un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a lansat teoria supraomului „Așa grăit-a Zarathustra”. -Pragmatismul o identifica adevărul cu utilul; o considera că gândirea trebuie să aibă o funcție practică; William James- „Pragmatismul”. -În același timp s-au remarcat și alte peronalități: Sigmund Freud considerat întemeietorul psihanalizei (evidenția rolul inconștientului în viața omului„Totem și Tabu”, „Introducere în psihologie”; Carl Gustav Jung „Simboluri și transformări” „Psihologia inconștientului”. Albert Einstein „Teoria relativității”. Literatura, muzica și arta În cultura sec. XIX s au regăsit multe din principiile noii societăți
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
136, 137, 141 Z Zamfirescu, Duiliu, 13 Zörgö, Beniamin, 155 În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
se afirmă fondatorul criminologiei, Cesare Lombroso (1836 - 1900). Printre asistenții lui Charcot se numără Sigmund Freud cu școala de psihiatrie de la Nancy. El intră cu 30 de ani în sec. XX și a rămas în psihiatrie și medicină ca autorul psihanalizei. În această a doua jumătate a sec. XIX Franța a dat personalități în toate ramurile medicinei. Pe lângă școala medicală franceză s-au format marii medici români care au excelat în toate domeniile medicale. Cei mai mulți dintre aceștia își continuă activitatea în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Karl Landsteiner identifică grupele sanguine cu rol capital în medicina clinică și în medicina legală. La Paris se deschide Expoziția Universală, bilanț ilustrativ al progresului omenirii; Hoffman fabrică aspirina la scară industrială; Sigismund Freud introduce interpretarea viselor și deschide calea psihanalizei. Tot în 1900 se află cu exactitate rolul țânțarului în transmiterea frigurilor galbene, care vor face ravagii în Panama și Brazilia (1904). În primul deceniu al noului veac, Schaudin detectează treponema sifilisului (1906); Landsteiner și Popper descopăr virusul poliomielitei (1908
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]