3,405 matches
-
situațiilor de criză; monitorizarea copiilor cu comportamente deviante, consilierea educațională și intervenție; monitorizarea familiilor parțial și/ sau temporar dezintegrate (sindrom Italia Spania). Pentru a putea Îndeplini cu eficiență aceste responsabilități el trebuie să posede un grup de competențe profesionale și psihosociale, cum sunt: competențe În evaluarea stării de sănătate psihică a familiei; competențe În prognoza liniilor de evaluare a familiei și conturarea crizelor posibile; competențe de consiliere educațională În problematica diversă cu care se confruntă familia; competențe În diagnoza timpurie a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hiper-consum și abuzuri. 4. Consilierea educațională trebuie să se acorde și În cazul abuzului de privit emisiuni la televizor sau practicarea jocurilor pe calcultor ore Întregi. Dependența de calculator și televizor are consecințe negative la orice vârstă. CAPITOLUL II. FENOMENE PSIHOSOCIALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 2.1. Efectele socializării asupra rolului de consumator Modernizarea mijloacelor economice și tehnice, paleta largă a ofertei producătorilor și schimbarea stilului de viață determină conturarea unor comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
industria de textile și confecții. Deși ne confruntăm cu fenomenul globalizării, este important de analizat care este ponderea tendințelor culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de analiză bazate pe tradițional, demografic, static, la criterii bazate pe stil de viață, dinamism, sau psihologia consumatorului. Problema atingerii satisfacției consumatorului nu se poate rezolva numai prin explorarea caracteristicilor de vârstă, venit sau zonă geografică, ci și printro investigație psihosocială a atitudinilor și dispozițiilor consumatorului. Înțelegând necesitatea Îmbinării proceselor tehnologice și economice cu cele din domeniul științelor psihologice și sociale, Allyson Thomas (2004) trasează câteva tendințe ale consumatorului global În anul 2006. Ea identifică cinci mega-tendințe care vor dirija dispoziția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
câte o lacrimă, lua copii mici În brațe sau bătrâni, făcea totul cu autenticitate și trăire emoțional-empatică intensă. Prin contact direct și comunicare directă, empatică cu mulțimea, oamenii rezonau cu el, empatizau cu el. Consider că empatia este o competență psihosocială care se Învață. Ea are multe puncte comune cu creativitatea, dintre care unul trebuie subliniat și mereu amintit oamenilor: aceste capacități se pot dezvolta corelat pe tot parcursul vieții (Mariana Caluschi, 2001). Un manager empatic va găsi mai rapid calea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea suportivă, trebuie tratată În mod special, ea reprezentând o tehnică esențială atât În interacțiunile din cadrul populației generale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
continuu pe parcursul Întregii vieți având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații generative cât și a atitudinilor și comportamentelor creatoare. Dezvoltarea abilităților creatoare ca bază a dezvoltării și manifestării competențelor profesionale și psihosociale susțin evoluția și ascensiunea transformatoare a individului pe durata existenței sale. Ideea formării continue prin creativitate adică a formării Învățând să creiezi, creind În diferite domenii și „sculptându-te” (recreindu te) se opune ideii susținute cu ani În urmă, dar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și numai 17% din bărbați. Este un rezultat asemănător cu situația din Occident și din SUA, care evidențiază faptul că oriunde ar fi, bărbații de regulă nu sunt mari iubitori de cumpărături (Alina Cătană, "Viața ca shopping"). Manifestarea acestui fenomen psihosocial ne-a orientat spre Întrebarea "ce funcții Îndeplinește el la nivelul individului?" Între aceste funcții se conturează un grup ce are efecte pozitive, dar și o serie de efecte negative la nivelul comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
perioada de Înflorire a acestui tip de societate, pentru ca În 1990 abundența să genereze o criză manifestată În pierderea apetitului pentru consum, scăderea interesului pentru mărcile produselor, atenție sporită acordată prețurilor, diminuarea cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului. Analizele economice și psihosociale dovedesc, de fapt, că este vorba despre depășirea unei crize În domeniul producției și consumului care a determinat o schimbare majoră În comportamentul consumatorului. Dezvoltarea tehnologiei informației și a comunicării, schimbarea atitudinilor și valorilor, a relațiilor indivizilor cu mediul, cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de companii pe linia fidelizării comportamentului consumatorului prin accesarea și trezirea trăirilor emoțioanel constituie o cale de maximizare a profiturilor dar și o cale de a crea dependențe și adicții pentru consumator. 5.3. Tendințe actuale În comportamentul consumatorului: abordare psihosocială Creșterea complexității vieții economice a condus la necesitatea cunoașterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu și mai complex, ceea ce impune studierea separată a celor două componente intrinseci: comportamentul omului În calitate de producător de bunuri și servicii și comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realizează si prin adoptarea stilului vestimentar adecvat, așadar, vestimentația tinde să fie diagnostică, Într-o anumită măsură, pentru convingeri și concepții de viață ale consumatorului. Una din tendințele derivate din comportamentul consumatorului contemporan, mai puțin investigată din punct de vedere psihosocial, este corelarea identităților consumatorului de observator și actor social. Într-o lume În care tehnicile reclamei și mirajul ce Învăluie bunurile și serviciile oferite consumatorului, individul se manifestă ca observator care percepe influențele, dar mai mult decât atât, exercită influență
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prezența fenomenelor antisociale. Izolarea socială: de obicei sunt persoane singure, lipsite de familii, prieteni, fără perspective sociale și profesionale, fără idealuri de viață. Tipul de personalitate: anxietate crescută, sentiment general de inferioritate, vulnerabilitate la stres și frustrare, structuri depresive. Stresul psihosocial: lipsuri materiale, lipsa unui loc de muncă, solicitări multiple din partea familiei și a socialului, lipsa de Înțelegere, lipsa facilităților sociale, etc. Implicații ale schizofreniei și toxicomaniei: Din punct de vedere somatic, complicațiile la consumatorii de droguri sunt identice la pacienții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lumea faptelor umane - psihologice, culturale și sociale. În domeniul lumii obiectelor, se lucrează, în general, cu date măsurabile în primă instanță cu ajutorul unor instrumente precise - de aceea, interpretarea este o operație secundă și chiar, cîteodată, inutilă. În domeniul faptelor lumii psihosociale, deci și al celor educaționale, datele nu sînt măsurabile direct, în primă instanță, și nici instrumentele nu sînt infailibile - de aceea, interpretarea este o operație esențială. De exemplu, prin testele de inteligență noi nu măsurăm de fapt, în mod direct
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea se supune mai ales celui deductiv. Drumul în sus al interpretării Multitudinea faptelor acumulate de o cercetare nu înseamnă nimic prin ele însele în explicarea unui fenomen psihosocial sau cultural. Ele trebuie mai întîi verificate și prelucrate, operații despre care am vorbit anterior. Dar o cunoaștere științifică adevărată presupune operațiuni de ordonare a informației pentru descifrarea sensurilor, a liniilor de evoluție a fenomenelor supuse investigației. De cele mai multe ori
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Zarifopol între fragment și construcție, Albatros, București, 1982, mai ales p. 82-88. 15 Cf. studiul de referință a lui Paschalis M. Kitromilides, Balkan Mentality: History, Legend, Imagination, .tom 2, partea a Ii-a, 1996, pentru care "toate argumentele antropologice și psihosociale în favoarea unei mentalități balcanice recunoscute tind să devină metafizică socială dacă nu oferă răspunsuri convingătoare la întrebarea legată de specificul balcanic" (p. 168). Vezi și Măria Todorova, op. cit., p. 280-282. 16 Alexandru Duțu, Ideea de Europa..., ed. cit., p. 57
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
definiție sintetică a reprezentărilor sociale: „sunt sisteme de valori și noțiuni, o formă de gândire socială, o elaborare prescriptivă și mentală, o modalitate practică de a cunoaște lumea” . Această definiție evidențiază că reprezentarea socială este un fenomen ce aparține câmpului psihosocial, având două izvoare și structuri de fundamentare: structura psihoindividuală și cea socială, reprezentarea având totodată funcții și roluri esențiale În cunoașterea și construirea realității sociale. Concluzionând, putem spune că reprezentările sociale constituie elementul central atât pentru procesul de construire, Înțelegere
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
la nivelul sistemului de Învățământ. Din perspectiva conținutului orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al dimensiunii tehnologice a educației care vizează formarea dezvoltarea capacităților generale și specifice ale elevilor de aplicare a cunoștințelor științifice În diferite situații și contexte psihosociale (economice, culturale comunitare etc.). Din perspectiva metodologică orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al activității de asistență psihopedagogică și socială a cadrelor didactice, elevilor și părinților proiectată și realizată la nivelul sistemului de Învățământ. Principiile orientării școlare și profesionale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma că lumea civilizată s-a lansat Într-o luptă zgomotoasă Împotriva liniștii. Indiferent de vârsta la care se instalează pierderea sau diminuarea semnificativă a auzului, consecințele psihosociale sunt absolut devastatoare. Ca urmare se Înregistrează o Întârziere În achiziționarea limbajului, probleme de Învățare ce reduc implicit achizițiile cognitive, izolare socială și subestimare personală precum și impactul negativ asupra inserției profesionale a acestor indivizi. Surditatea constituie astfel una dintre cele
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nivel mondial Între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează Învățarea limbajului vorbit. Această diferență de viziune educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin a cărui Întindere În timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului , iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de coeziune socială a grupurilor sociale”. Pe întreaga durată a serviciului militar, în exercitarea profesiei militare tinerii asimilează valori (specifice mediului militar și comune oricărei societăți democratice), norme și reguli care le va modela comportamentul, atât din punct de vedere psihosocial (consens, conformitate, solidaritate, eficacitate, tradiții), cât și profesional. Toate aceste acumulări le va permite, la trecerea în rezervă după parcurgerea carierei militare, o facilă integrare în mediul social civil. Atitudinea populației față de armată și serviciul militar constituie un alt factor
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
normale, pe măsură ce copii cresc și se dezvoltă. Apare diferențierea și individualizarea personalităților creatoare, fiecare copi dispunând de o dominantă specifică în funcție de ponderea și modul în care se corelează factorii implicați, de experiența acumulată și de contextul social și de climatul psihosocial în care se manifestă. Prin această prismă a devenirii, creativitatea presupune anumite premise psiho-fiziologice care, însumate și angrenate în procesul dezvoltării, vor conduce la conturarea și exprimarea ei ca dimensiune proprie individului respectiv. Fiecare copil dispune de un potențial creator
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
raționale. Gândirea și spirtul critic al copilului frânează uneori creativitatea dar într-o măsură mai mică decât pe un adult. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât spiritul creator se manifestă mai liber. Asemenea fenomene sunt puse pe seama contextului psihosocial și a organizării procesului instructiv-educativ. Potențialul creativ cunoaște o dinamică specifică de-a lungul dezvoltării ontogenetice și îmbracă nuanțe individuale de la o persoană la alta. IV. STRUCTURA CREATIVĂ A ELEVILOR Prin structură se înțelege o totalitate de părți în relație
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
acțiune aparte. Astfel spus, se poate dimensiona un anumit profil al managerului în sensul prezenței unor trăsături de personalitate și comportamente specifice. Literatura de specialitate a conturat profilul socioprofesional al managerului, care cuprinde câteva categorii de factori: profesionali, psihologici și psihosociali. Cerințele profesionale se referă la pregătirea de specialitate, la calitatea cunoștințelor de management și de marketing, precum și la informațiile juridice aferente domeniului respectiv. Calitățile psihologice ale managerului sunt concretizate în inteligența ridicată, flexibilitatea gândirii, motivație, trăsături de caracter pozitive, spontaneitate
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
la nivelul praxiologiei „orice lucru bine făcut este un lucru nou” (Kotarbinski, Tadeusz) orice activitate didactică/educativă (lecție, oră de dirigenție etc.) eficientă este o activitate nouă care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situațiile concrete ale clasei și ale câmpului psihosocial, aflate într-o continuă schimbare și transformare. Această tendință susține în timp (auto)perfecționarea permanentă a activității didactice/educative cu efecte optimizante nu numai în plan psihopedagogic și în plan social (cultural, politc, economic). XX. METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
toate vizând, în cele din urmă, realizarea obiectivelor instructiv-educative. Că unitate de instruire sau "microsistem", lecția condensează, într-un tot unitar, elementele și variabilele predării și învățării, conținutul informațional, obiective operaționale, strategii și mijloace didactice, particularitățile psihice ale elevilor, organizarea psihosociala a colectivului, personalitatea profesorului, toate fiind subordonate logicii acțiunii educaționale . Ioan Cerghit precizează în "Perfecționarea lecției în școala modernă"<footnote I. Cerghit, "Perfecționarea lecției în școala modernă", E.D.P. București, 1983, p. 11. footnote> "Lecția de limbă română este o unitate
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]