2,803 matches
-
bizantină, după pierderea Antiohiei și Alexandriei, nici anarhia politică care se instalează în Imperiu după moartea lui Iustinian II, în 711. Timp de șase ani, în timp ce arabii reiau ofensiva, ocupînd Pergamul, devas-tînd Galatia și pregătind un nou asalt împotriva capitalei, pute rea trece, la Constantinopol, din mînă în mînă, pînă ce, în 717, strategul themei Anatoliei, fondator al dinastiei isauriene (siriene), va fi încoronat la Sf. Sofia sub numele de Leon III. Criza iconoclastă Timp de mai bine de un secol
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
său înconjurător imediat -clan, familie, seniorie, parohie, cetate etc. și plutește într-un universalism care, deși manifest mai ales la elite, se hrănește din dubla referință imperială și creștină. În acest sens, există conștient sau inconștient un fenomen care ar pută fi calificat astăzi drept "transnațional" și care face ca închideri aparente a lumii feudale să i se suprapună structuri de schimb de contact, de amestec, care dau societății occidentale creștine o relativă unitate. Agenții acestui amestec de popoare, limbi, culturi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
De un milion și două sute de mii de lei. În pungi vidate și... congelate. Desfacem pungile acasă și tranșăm cărnița frumos. Parcă miroase, deși este încă congelată. Ei, nu se poate! Este Bila... Dar carnea s-a decongelat și acum... pute îngrozitor. Mă enervez. Unde-s pungile, nevastă? La gunoi, le-am aruncat. Ce bine că avem cîini! Să pape și ei ceva bunătăți și să contribuie la prosperitatea patronului de la Billa... Cîntăresc cele trei kilograme de mere, cumpărate pe șosea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
proteică le conține... Și mai vorbeam de provocarea victimei. Asociez acum o imagine poate disgrațioasă, dar absolut naturală: o grămăjoară maro, mai mult sau mai puțin moțată, pe care o aflăm adesea prin tufișuri - intuiți desigur la ce mă refer - pute doar dacă e răscolită; altminteri prinde coajă. Păi de măcar jumătate de secol, America zgândără lumea arabă și, de ce nu, Își construiește prosperitatea pe petrolul acelei lumi menținute totuși În sărăcie și marginalizare prin toate mijloacele. Ce să spun despre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nchiedică. Dacă-aș fi făcut-o ieu Ți-aș fi tras-o la ghilău. Da-o făcut-o maică-sa, I dat una cu sapa Șî i-o strămbat schinarea. * Busuioc crescut în iarbă, Urâtu-i badiu cu barbă, Gura-i pute, barba-mpunge, De urât îmi poate-ajunge ! * Mândra-i albă ca de domn Și se leagănă de somn. Mândra-i albă ca o floare, Doarme ca calu-n pchicioare ! * Io, de când m-am însuratu’ Tot pe paie m-am culcatu’ Tot
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu lăcata. În fereastă: Băh! Popa scutura de ușă, oamenii țineau vârtos, ca să nu lase pe dracul să fugă... Vezi, mă! Trăsni-l-ar crucea lui Dumnezeu, Necurat, cum mi-o fript mânica, zice cu spaimă Buchilat. D-apoi cum puțea în biserică, zice Nicodim, gândeai c-o dat cineva foc la biserică. Necuratul! Putoarea iadului! Chiu! popa-n biserică. Țineți, mă, nu lăsați ușa. În fereasta bisericii: Beh! Pintilie! mergi de trage clopotul, eu alerg la crâșmă să chem oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lei55, grăbindu-se să scrie acasă despre planurile fratelui său. Nicu îi răspundea din Cernăuți, în aprilie 1883, îndatoritor și cu recunoștință frățească: ne bucurăm cu toții tata, Harieta și eu despre cele comunicate. Trimiți-ne din banii împrumutați cât vei pute. După Paști contează pe persoana și caracterul meu, măcar că oamenii mă numea "Nec cel prost"56. Lucrurile au stat însă altfel: deși cumpărătorul Cristea Marinovici a devenit proprietarul Ipoteștilor chiar din momentul semnării acestui act, Gheorghe Eminovici a fost tolerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar nu-i nici o scamă de nor pe cer. I-au vânat ca pe iepuri, da, au dat cu gaze toxice, cu ce naiba n-au dat? Ca să-i stârpească definitiv, da, marea s-a umplut de sângele lor. Peste tot pute a mortăciune, drept pentru care poporul i-a ales o dată și Încă o dată. Poporul Îi iubește și nu se va lepăda de ei În veci. Ei sunt pentru popor, iar poporul pentru ei și peste tot miroase și pute. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tot pute a mortăciune, drept pentru care poporul i-a ales o dată și Încă o dată. Poporul Îi iubește și nu se va lepăda de ei În veci. Ei sunt pentru popor, iar poporul pentru ei și peste tot miroase și pute. N-ai să scapi În veci de duhoarea asta. Vuietul brizei răscolea nisipul stârnind vârtejuri de-a lungul plajei, dar marea era liniștită În larg. N-ai unde să scapi și Încotro să fugi. Va fi desigur o zi superbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bani de mâncare. De bani de tren ca să mă-ntorc acasă, nici nu mai spun. Aici am să-nțepenesc. Și cum Îmi mai țiuie-n urechi nenorocirea asta de vânt și mă Împresoară din toate părțile cu duhori. Peste tot pute a mortăciune, iarăși trebuie să fugi, iarăși Îți muți locul. Mi-am luat hainele și m-am Îndepărtat de țărm până n-am mai simțit mirosul de carne de scoică macerată de soare și m-am Întins din nou pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Dar, nu încetau să surâdă vieții, și să spună... Las’ că vin americanii.. vin și ne scapă..!” Continua să se pună problema salvării averilor, în fața amenințării tot mai agresive a comunismului. După experiența rusească, sub puterea comunistă, nu se mai pute salva nimic. Lichidarea și emigrarea era singura soluție. „ - Dar e sinistru, domnule, ce se aude..!”, șopteau unii îngroziți. „ - Da, nu-i altă soluție decât expatrierea !.. Nu mai cred în nimic, totul e pierdut, trebuie să te aștepți la orice !”, șopteau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aceea grețoasă. Simt că leșin de scârbă. Ies din cameră, dau vreo câteva raite în jurul casei și am aceeași senzație respingătoare. Repet de mai multe ori operația curativă, cu același efect purulent. La sfârșit iese sânge înnegrit. Toată gura mea pute acum a cadavru, și chiar și dinții mi se clatină vizibil. De teamă să nu-mi cadă, nu mai vorbesc și nici nu mai mănânc. Trebuie să recunosc, totuși, că stadiul ăsta de degradare mă face curios. Vreau să știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
încuviințate de ministru. În casu de revocare a unui profesor, decisiunea consiliului permaninte nu se va pune în lucrare de catu după ce se va întări prin decretu domnescu conformu art. 403. 17. Consiliulu, în esercitialu atributiuniloru sale contentiose, nu vă pute fi presedutu de ministru. În acestu casu va preside vice-președintele sau în lipsă celu mai vechiu dintre membri. Ministrulu cu tote acestea va pute asiste la desbatere și a da lămuririle ce va judeca. 18. Conisiliulu, în ceea se privesce
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
întări prin decretu domnescu conformu art. 403. 17. Consiliulu, în esercitialu atributiuniloru sale contentiose, nu vă pute fi presedutu de ministru. În acestu casu va preside vice-președintele sau în lipsă celu mai vechiu dintre membri. Ministrulu cu tote acestea va pute asiste la desbatere și a da lămuririle ce va judeca. 18. Conisiliulu, în ceea se privesce cărțile didactice, va propune ministrului concursuri pentru elaborarea loru, defigendu-se premie din fondurile budgetului instrucțiunii pentru stimularea barbatiloru capabili, deosebitu de beneficiele din vendarea
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
consultare doui profesori, de gimnasie sau de facultăți, speciali asupra materiei, si va judeca definitivu acele concursuri. 19. Părerile și decisiunile consiliului permaninte se dau după majoritatea voturiloru. Minoritatea va fi datore sa'și dea opiniunea motivată. Consiliulu nu va pute finctiona cu mai putinu de trei membri presinti. 20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în ființă fără a se observă cele urmatore: 1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuința a se face programei în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
acele concursuri. 19. Părerile și decisiunile consiliului permaninte se dau după majoritatea voturiloru. Minoritatea va fi datore sa'și dea opiniunea motivată. Consiliulu nu va pute finctiona cu mai putinu de trei membri presinti. 20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în ființă fără a se observă cele urmatore: 1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuința a se face programei în vigore, consiliulu, cerendu mai anteiu opiniunea tutuloru consilieloru școlare, va elabora, noulu proiectu de programa
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Domnu dintre membrii curții de casațiune. 11) Pe doui membri numiți de Domnu din cleru. 23. La împlinirea fie cărui periodu de trei ani se vor face noue alegeri și numiri conformu celor prescrise prin art. precedente. Aceleași persoane vor pute fi realese și numite din nou pentru următorul periodu trienale. 24. Funcțiunile membrilor consiliului generale sînt gratuite. Membrii cari un vor fi residenti în Bucuresci vor primi diurnă de un galbenu pe di pre cat va dura sesiunea consiliului, și
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
provenite din donațiuni, legături, etc., acelea vor fi afectate la întreținerea scolei, însă numai spre a comunei ușurare de sarcinele ce i se impunu prin art. precedente. 43. Comunele, îndeplinindu sarcinele impuse lor pentru invetatura obligatoria prin art. 42 vor pute să înființeze scole cu invetaturi mai întinse. Secțiunea ÎI Despre organisatiunea instrucțiunii primărie I Scolele primărie de baeti din comunele urbane 44. În tote comunele urbane se va stabili cate una sau mai multe scole primare. 45. Scola primară a
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
invetatoru divisionariu. 46. Se va regulă treptatu că numerul scolelor primărie și alu clasilor lor să fie în reportu cu populațiunea fie carii comune. În fie care suburbiu va fi cel putinu o scola. Cu tote acestea ministrul instrucțiunii va pute, prin decisiune dată în formă determinată prin art. 14, să permită că doue suburbie putinu populate să aibă o singură scola. 47. Institutorele clasii superiori va ave îndatorirea esecutarii legii pentru obligațiunea, impusă parintiloru, tutoriloru și celoru alți, de a
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
56. Institutorii voru aplică copiiloru numai pedepsele prevedute prin regulamente speciali. 57. Fie care institutore va reporta municipalității despre tote lipsele materiali ale scolei. Revisorele va stărui pentru indesularea loru, si, cerendu trebuința, vă reporta ministrului. 58. Revisorele se va pute aderesa și de dreptulu la municipalitate spre a'i atrage atențiunea asupra ori carii neregularități sau trebuințe ce s'ar ivi. 59. În înțelegere cu institutorele sau cu cele alte autorități, municipalitatea va îngriji că toți copiii ajunși în etate
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
una sau mai multe scole primărie de fete, deosebite de cele de baeti. 62. Fie-care scola de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu de-o-data și directrice. Pentru religiune se va numi pe catu se va pute unu preotu catichetu. Aseminea și pentru musica vocale se va numi unu profesoru deosebitu. 63. Directricea va trebui să aibă șederea în localulu scolei și dacă va fi locu, și cea altă institutrice. 64. Directricea va ave în acestă calitate
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
și de fete din comunele rurali 66. În fie-care comună rurale se va institui celu putinu o scola primăria cu unu invetatoriu. 67. Ministrulu instrucțiunii, prin decisiune dată în formă prescrisa la art. 14 asupra cererii a doue comune, vă pute să le permită și ave o singură scola. 68. În comunele cele mari și popullate, pe lîngă scola comunale de baeti, se va înființa și o scola, separată de fete. În cele alte comune scola comunale va servi atatu pentru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
toți copiii și fetele se voru adună la scola dimineta și se voru duce de invatatoru la biserică, unde se voru ține în buna regulă, în timpulu serviciului divinu. 74. Învățătură religiosa se va da copiiloru, pe catu se va pute, de către preotulu comunei. 75. Se voru face doue esamine pe anu: unulu la Craciunu și altulu la Pasce, candu se va face și împărțire de premie. 76. Dispositiunile art. 50 pînă la 58 se aplică și la scolele primărie rulali
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
făcutu sau nu imbunetatire. 81. Registrulu de inspecțiune alu fie-carii scole va remane în archivulu scolei. Acestu registru snuruitu și sigilatu va sta afiptu pe masa cancelariei invetiatorelui sau instituturelui și va fi visibile pentru ori-cine afară de școlari. Nu voru pute însă înscrie într'insulu de catu persoanele ce au misiunea de a inspecta instrucțiunea. 82. Despre fie-care inspecțiune revisorele va tramite ministeriului unu reportu; asemenea voru urma și sub-revisorii către revisorii respectivi. 83. Cu cinci-spra dece dile inanite de finele
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]