1,293 matches
-
și m-am documentat intens. „Documentat“ sună bine. Chiar dacă e vorba despre un articol despre „mămicile și copiii de la Hollywood - ultimele tendințe“, pe fashionmommies.com. — Și chestia e că... Înghit În sec. — Vreau să mă duc la Venetia Carter. Luke pufnește agasat. — Becky, te rog nu Începe iar. Credeam că ne-am Înțeles... — M-am Înscris pe lista ei de paciente, Îl Întrerup. Mi-am făcut o programare. Totul e deja fixat. — Ce-ai făcut? Frînează la un stop și se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
două sute de lire, spune mama, consultînd textul. — O mie două sute de lire? Luke aproape că se Îneacă și-i vine ceaiul Înapoi. — Pentru un pătuț? Vorbești serios? — E de ultimă generație, subliniază Suze. E făcut cu tehnologie Nasa. — Tehnologie Nasa? pufnește Luke uluit. Dar ce, vrem cumva să trimitem copilul În spațiu? — Nu vrei tot ce e mai bun pentru copilul tău, Luke? Îi răspund. Ce părere ai, Janice? Mă uit În partea opusă a camerei, Însă Janice nu m-a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Un magazin universal? Întrebă, răsucindu-se pe scaun pentru a mă privi mai bine. Nu știam. Care anume? Hai că mi-am făcut-o cu mîna mea. — E... unul nou, zic, examinîndu-mi manichiura. — Numit? — Numit... The Look. — The Look? Iain pufnește șocat, mai-mai să-și scape cafeaua. — Luke, nu mi-ai spus că nevasta-ta lucrează la The Look! Nu prea aveți motive să vă spetiți, așa-i, Rebecca? Nu e chiar așa de rău, zic politicoasă. — Nu-i așa de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spetiți, așa-i, Rebecca? Nu e chiar așa de rău, zic politicoasă. — Nu-i așa de rău? E cel mai mare dezastru comercial de retail din istorie! Sper că ți-ai măritat deja acțiunile pe care le aveai la el! Pufnește iar În rîs. — Sper că nu te aștepți și la primă de Crăciun! Hai că individul Începe să mă calce de-a binelea pe nervi. Una e să vorbesc eu urît despre The Look, ei sînt cei pentru care lucrez
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
veche și de demult. Chiar nu țin deloc să aflu amănunte legate de povestea asta. Mai bine să vorbim despre altceva. Despre evenimentele interne importante sau ceva de genul ăsta. — Ai iubit-o? mă trezesc spunînd. — Dacă am iubit-o? pufnește Luke În rîs. Eram studenți, ce Dumnezeu! Aștept să dezvolte subiectul - Însă el dă pagina și se Încruntă cînd citește titlul. Ăsta nu e un răspuns. „Eram studenți“ nu e un răspuns. Deschid gura să-l Întreb „Ce vrei să spui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a despărțit de iubitul ei. Se poartă cu ea de zici că-i cine știe ce victimă tragică. Și Îi ia mereu partea. S-a supărat foarte tare pe mine ieri, cînd am făcut-o Cruella de Venetia. — Cruella de Venetia! Suze pufnește În rîs, acoperind tot blatul de la bucătărie cu fărîme de fursec. E bună asta. — Ba nu-i bună deloc! Am sfîrșit printr-o ceartă cumplită! E prezentă În viața noastră, chiar și cînd nu e de față. — Dar nu te
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Încruntat. — Mi-ai citit sms-urile? SÎnt nevasta ta! Ce-ți scrie În mesaje, Luke? ridic glasul, rănită. Despre cărți latinești? Sau... despre alte lucruri? — Poftim? zice Luke amuzat. — Știi că i s-a pus pata pe tine, da? — Poftim? Luke pufnește În rîs. Becky, știu că ai o imaginație bogată, dar serios acum... Își dă jos cămașa și-o aruncă În coșul cu rufe murdare. Cum poate să fie atît de Încuiat? Credeam că e un tip inteligent. — Vrea să te
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
despre el. — Uitați care-i treaba. Fac eforturi să-mi păstrez calmul. — Deja știu totul despre Luke. În afară de acest mic amănunt. E soțul meu. — Ei, dac-aș avea o liră pentru fiecare damă care mi-a zis asta! David Sharpness pufnește Într-un rîs gîjÎit. Dumneavoastră completați detaliile pe care vi le-am cerut. Restul Îl facem noi. Îmi Întinde un blocnotes. Îl iau și Încep să vîntur colile stresată. — Trebuie să... vă dau și o poză? — De asta ne ocupăm
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
deloc toată povestea. Dave Sharpness nu pare deloc convins. — Ba cred că vă pasă, coboară și mai tare glasul. Cred că vă pasă foarte mult. E atîta tristețe În ochii lui injectați că nu mai pot suporta. — Ok, Îmi pasă! pufnesc. Spuneți-mi odată! S-a văzut cu ea? Dave Sharpness deschide un dosar de carton și se uită rapid peste conținutul lui, clătinînd din cap. — Partea asta a meseriei mele e cea mai grea. Oftează, aranjează mai bine hîrtiile, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că Luke și Lulu au o aventură pasională sau așa ceva. Ia stai așa. Clipesc și mă uit mai atentă la fotografie. Nu se poate... Doar nu... Îmi acopăr gura cu mîna, pe jumătate șocată, pe jumătate făcînd eforturi să nu pufnesc Într-un rîs nebun. Ok, știu că a fost o prostie din partea mea să angajez un detectiv particular. Însă asta o s-o Înveselească foarte tare pe Suze. Tocmai Îmi Îndes pozele și hîrtiile Înapoi În dosar, cînd Îmi sună mobilul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de designer. Nu stăm rău deloc. Insulă ne luăm un pic mai Încolo. Rămîn cîteva clipe pe gînduri. De fapt, cred că insulele nu mai sînt la modă. Și nici măcar nu-mi doream una. Luke mă fixează o clipă, apoi pufnește brusc În rîs. — Știi ceva, Becky Bloomwood? O să fii o mamă al dracului de bună. — A! mă colorez la față, luată total prin surprindere. Serios? Adică Într-un sens bun? Luke străbate bucătăria și-și pune mîinile cu blîndețe pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întrerup. Mersi. Lucrul de care am nevoie este dosarul pe care l-ați strîns pentru mine. Eu l-am distrus pe al meu. Însă acum... am nevoie de el. Îmi puteți face rost de o copie a lui? Dave Sharpness pufnește În chicotul lui gîjÎit. — Doamnă Brandon, dacă aș putea număra toate damele care au distrus la nervi cine știe de informație vitală... După care, cînd se apropie divorțul, sînt călare pe telefon și mă-ntreabă dacă nu cumva mai păstrez
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un copil, În fața unei case. — Poți să pui o poză cu bebe În ea, Îmi explică Suze. Însă, pentru moment, te-am desenat pe tine, În fața noii tale case. Mă uit mai atentă la desen și nu pot să nu pufnesc imediat În rîs. Casa din schiță a fost Împărțită În cămăruțe, și fiecare dintre acestea are cîte un nume: Camera cărucioarelor, Camera scutecelor, Camera rujurilor, Camera Visa-Facturi (În pivniță), Camera Antiques of the Future. O cameră Antiques for the Future
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rău să le dezamăgesc. De fapt, cred că s-ar putea să fie alarmă falsă. Îmi iau sacoșa și-mi pun haina pe mine. — Acum mă duc acasă. Mulțumesc foarte mult pentru ajutor... — Nu poți să pleci acasă! spune Paula, pufnind În rîs. Îmi consultă fișa și Încuviințează. — Așa m-am gîndit și eu. Rebecca, ți s-a rupt apa. Dacă pleci, poți să te infectezi! Îmi ia haina și sacoșa. Nu pleci de-aici pînă nu naști! — A, zic, perplexă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
barberi... dar limba nu vrea deloc să mă asculte. Nam... Adică, tui... Rahat. Ce limbă idioată mai e și latina asta! — Scumpa mea, delirezi? mama mă privește neliniștită. — Becky, habar n-am la ce te referi, spune Venetia, mai-mai să pufnească În rîs. — Lasă-ne În pace. Tremur de mînie. Lasă-ne, pe Luke și pe mine, În pace. — Tu mi-ai trimis mesaj pe pager, Îmi amintește Venetia, și ia foaia de observație de la Paula, care e extrem de Încordată. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
arunc o privire lui Luke. Îi freamătă nările și Îi pulsează o venă pe frunte. — Să nu Îndrăznești să vorbești despre Becky În felul ăsta! Are un glas atît de aspru, că mă și sperii. — Să nu Îndrăznești. — Haide, Luke, pufnește Venetia Într-un rîs ironic. SÎnt de acord, e frumușică... — Venetia, habar n-ai despre ce vorbești, spune Luke pe un ton egal. — E frivolă la puterea a zecea! țipă Venetia. E un nimeni cu buletin! De ce naiba te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-i copilul? Danny se uită În jur cu ochi strălucitori, trecînd În revistă Întreaga scenă. Privirea i se oprește asupra Venetiei. — Hei, cine a invitat-o pe Cruella de Venetia? Luke se holbează la sloganul de pe maieul lui Danny și pufnește În rîs, Înțelegînd totul. — SÎnteți atît de juvenili, se stropșește Venetia cu dispreț, cînd citește ce scrie pe maieu. Cu toții. Și, dacă domnișorica Becky aici de față e În travaliu, eu... — Aaa! zbier. Aaaa! Curge ceva. Doamne, e cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe dinăuntru" și se arată ca un abur, iese din ele odată cu respirația și lasă dâră de abur în urmă (Fum) În chip neștiut, sufletele acestea comunică cu "ființa de abur" a poetului însuși. Spre deosebire de descrierea tandră a micilor făpturi ("pufnesc..., se uită melancolic la mâncare, la bec"), în ciuda ironiei care vede "dâra pe care o las eu / ca o coadă fără de care nu mi-aș putea ține echilibrul", subiectul e unul extrem de intim și dureros de intens. Poemul e străpuns
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]