1,663 matches
-
rigoarea demersului sociologic. �n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa?tere aplicabil?, �n timp ce sociologia suport? concuren?a noilor specializ?ri din domeniul informa?iei ?i comunic?rîi. Ministerul Cercet?rîi (care succede DGRST �n 1981) pune accent pe cercetare, prefer�nd politicii contractelor o politic? a comenzii directe via CNRS care titularizeaz? numero?i auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa?tere aplicabil?, �n timp ce sociologia suport? concuren?a noilor specializ?ri din domeniul informa?iei ?i comunic?rîi. Ministerul Cercet?rîi (care succede DGRST �n 1981) pune accent pe cercetare, prefer�nd politicii contractelor o politic? a comenzii directe via CNRS care titularizeaz? numero?i auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel al universitarilor � situa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel al universitarilor � situa?ie care, cu excep?ia etnologiei, nu mai are echivalent �n sectorul ?tiin?elor umane ?i sociale. �n acela?i timp, descentralizarea administrativ? a ??rîi stimuleaz? ?i diversific? cererea de sociologie, contribuind la extinderea c�mpului �n direc?ia �problemelor sociale� acute: politicile sociale ?i culturale (Maurice ?.a., 1982; Chazel, 1987), via?a local? (Lautman ?i Mendras, 1986), b?tr�ne?ea (Guillemard, 1986), imigra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu mai s�nt subiec?îi istoriei, nici st?p�nii alian?elor �n materie de rudenie; ei s�nt �supor?i� ai �structurilor�, conduitele individuale nef?c�nd altceva dec�ț s? actualizeze procesul autonom al reproducerii ?i transform?rîi. Nu mai r?m�nea dec�ț s? fie denun?at? o ordine �n esen?? non-negociabil? (Foucault, 1975). Aceast? schem? inspir? o serie de lucr?ri polemice ale c?ror obiecte de predilec?ie s�nt statul ?i politicul (Poulantzas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rela?iile de (?i pentru) putere provin din caracterul �limitat� al condi?iilor acestui joc � fie c? e vorba de interdependen?a actorilor, de ra?ionalitatea comportamentului lor sau de legitimitatea scopurilor organiza?iei. Pornit din analiza critic? a organiz?rîi birocratice ?i a �cercului vicios� c?ruia �i d? na?tere, demersul lui Crozier s-a extins la societatea global? (1970, 1979, 1980, 1987) pentru a-i identifica �blocajele� ?i condi?iile dezvolt?rîi capacit??ilor colective de inovare (a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Pornit din analiza critic? a organiz?rîi birocratice ?i a �cercului vicios� c?ruia �i d? na?tere, demersul lui Crozier s-a extins la societatea global? (1970, 1979, 1980, 1987) pentru a-i identifica �blocajele� ?i condi?iile dezvolt?rîi capacit??ilor colective de inovare (a se vedea ?i: Gremion, 1976; Sainsaulieu, 1977; Dupuy ?i Thoenig, 1983; Reynaud, 1989). ��Individualismul metodologic. Dup? Raymond Boudon (1979; Boudon ?i Bourricaud, 1982) (membru al Institutului ?i profesor la Sorbona), aceast? paradigm? poate fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rilor individuale (1977), care constituie o clas? numeroas? de fenomene sociale � printre care evolu?ia inegalit??îi ?anselor ?colare ?i sociale, pe care Boudon a privilegiat-o �n studiile sale (1973) �nainte de a aplica aceast? paradigm? �n studiul schimb?rîi sociale (1984). Este �ns? evident c? Boudon a depus efortul cel mai mare �n ap?rărea postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceea a lui Marx se reg?se?te �n sociologia domină?iei a acestuia ?i, mai mult, �n sociologia conflictelor a lui Touraine. ?i �ntr-un caz ?i �n cel?lalt, Weber �?i pune de asemenea amprenta; că teoretician al legitim?rîi, �n primul caz, ca teoretician al orient?rilor culturale ale ac?iunii, �n al doilea caz. Dac? M. Crozier �i datoreaz? materialul conceptual al criticii sale la adresa birocra?iei, Boudon �l revendic? �n mod expres � at�ț pentru premisele individualiste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină sociologilor clasici cei mai diver?i, fundamentele langajiere ale comunic?rîi intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele economice ?i sociale ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele economice ?i sociale ale ??rîi (Alberoni, 1977; Ferraroti, 1971; Melucci, 1974) iar referin?a la marxism este predominant? (Pizzorno, 1978). Bibliografie (1968-1995) Lucr?ri nord-americane ALEXANDER Jeffrey C.: Theoretical Logic în Sociology (1982-1984), 4 vol.; Et GIESEN Bernard, M�NCH Richard, SMELSER Neil J. (ed.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
192 203 204 210 210 226 237 244 246 253 254 265 274 276 283 287 298 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European s? economisi?i timp ?i bani. Titlurile dorite unele c?utate �ndelung prin libr?rîi pot fi comandate acum direct de la Editur?! Consulta?i oferta! Completă?i apoi talonul de comand? (carte po?tal?) din subsolul paginii. Nu uită?i s? �nscrie?i, cu aten?ie, titlul ?i num?rul de exemplare solicitate. Plata se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
bibliografia de la sf�r?ițul fiec?rui capitol. Referin?ele exprimate printr-un num?r pus �n parantez? p?trat? urmat de num?rul paginii, de exemplu [1:100] trimit la bibliografia general? (�Repere bibliografice�) de la sf�r?ițul lucr?rîi. * Referin?ele din paranteze trimit la bibliografia de la sf�r?ițul volumului. * E. Durkheim spune c? faptul social este exterior indivizilor fiind imperativ ?i coercitiv pentru ei. Noi nu spunem c? faptele sociale s�nt lucruri materiale, ci c? s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai la deal, la vale; bună, ne-bună, na-ți carul și dămi-o![...] „Bun, zise Prepeleac. Ia pe ista cu capra știu încaltea că bine l-am boit...” [...] „De-aș ajunge mai degrabă în târg - zise Prepeleac - să scap de râia asta.” [...] Bun întâlnișul, om bun, zise Dănilă. Cu binesă dea Dumnezeu! Nu vrei să facem schimb, să-ți dau capra asta și să-mi dai gâsca? N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac: l-am cumpărat
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
roman găsește ușor peste zece mii de cititori”, tiraj la care cei mai mulți dintre poeți nu îndrăzneau nici măcar să viseze. Volumele acestora depășeau rareori cinci mii de exemplare (dacă te numeai Arghezi), și, în ciuda prețurilor mici, abia se vindeau. Poezia, păduchii și rîia Apariția volumului Plumb a fost anunțată în ianuarie 1916. în aceeași lună, în numărul din Ziua Unirii, „Albina” publica un articol de I. Simionescu „Despre păduchi și rîie”, deosebit de oportun în situația de atunci, cînd țara era traversată de trupe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numeai Arghezi), și, în ciuda prețurilor mici, abia se vindeau. Poezia, păduchii și rîia Apariția volumului Plumb a fost anunțată în ianuarie 1916. în aceeași lună, în numărul din Ziua Unirii, „Albina” publica un articol de I. Simionescu „Despre păduchi și rîie”, deosebit de oportun în situația de atunci, cînd țara era traversată de trupe mutate de pe un front pe altul, de soldați extenuați și aflați în ultimul hal de mizerie. Academicianul, viitor președinte al instituției științifice de pe Calea Victoriei, explica astfel lucrurile, pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că acești păduchi sînt și mai primejdioși, căci pot duce de la om la om boala grea numită tifos exantematic, de care cu atîta groază scriu ziarele. Boala aceasta vine cu căldură mare, iar pe piele ies niște pete”.1 ) Despre rîie spunea că e provocată de un păianjen minuscul (numit, în jargon științific, „acarianul parazit Sarcoptes scabiei”), care odată pătruns sub piele își face numeroase canale iritante. în anii de școală elementară, începuți după celălalt război, am fost terorizat de posibilitatea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
atît mai puțin o poezie precum cea din volumul lui Bacovia. Așa s-a întîmplat în 1916, așa după Al Doilea Război Mondial, așa se întîmplă, din păcate, și acum, cînd deși nu sîntem într-o epocă postbelică, păduchii și rîia au redevenit subiect de actualitate.3) Cine reflectează la receptarea unei opere nu trebuie să ignore acest gen de situații. „Poeții triști” Pînă la Primul Război Mondial, mai ales, dar și între cele două războaie, cei mai defavorizați de public
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Rep. , ,,De vorbă cu d. Ion Vinea”, în ,,Scena”, 2, nr. 247, 16 septembrie 1918, p. 2. 8. ,,Scena”, 2, nr. 261, 30 septembrie 1918, p. 1. 9. ,,Scena”, 2, nr. 273, 12 octombrie 1918, p. 1. Poezia, păduchii și rîia 1. Loc. cit., p. 607 609. 2. ,,Săpun”, în ,,Națiunea”, 2, nr. 316, 11 aprilie 1947, p. 1. Reprodus în Gîlceava înțeleptului cu lumea, 2, Ediție de Geo Șerban, Ed. Minerva, 1974, p. 539-541. 3. Mihaela Iacob, ,,Liber la rîie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rîia 1. Loc. cit., p. 607 609. 2. ,,Săpun”, în ,,Națiunea”, 2, nr. 316, 11 aprilie 1947, p. 1. Reprodus în Gîlceava înțeleptului cu lumea, 2, Ediție de Geo Șerban, Ed. Minerva, 1974, p. 539-541. 3. Mihaela Iacob, ,,Liber la rîie și păduchi în școli”, în ,,Adevărul”, nr. 6.079, 5 februarie 2010, p. 9. „Poeții triști” 1. „Note de toamnă”, în Opere, p. 90. 2. W. [Felix Aderca?], „în jurul revistelor”, în „Scena”, 2, nr. 180, 11 iulie 1918, p. 1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zidului pe care, cînd te apropiai, vedeai tîrîndu-se sfoiegi cu picioarele lor nenumărate. În brădet, lîngă gard, preotul cu tricorn, care-și citea cartea de rugăciuni, își pierduse piciorul drept, iar ghipsul, cojit de ger, îi lăsase un fel de rîie albă pe obraz. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 47 În ce privește relația dintre metaforă și metonimie, J. Neefs (1973) distinge două tipuri de metafore descriptive, după felul în care sînt, extra-diegetice sau intradiegetice. Sînt extradiegetice procedurile comparative al căror atribut comparativ
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fire de ață neagră și roșie, la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele și os și abia suflînd, cel dintîi trăgînd cu biciul, celălalt tremurînd; toate acestea făceau un singur tot, de-o singură culoare și cu aceleași mișcări, executînd aproape aceleași gesturi slujind aceluiași
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arătat paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fosfor, București, 1982; 9, postfață Val Condurache, Iași, 1982; Rezervația de pelicani, București, 1983; Galaxia Grama, București, 1984; Orașul îngerilor, București, 1985; Teatru, I-II, îngr. Valentin Silvestru, București, 1985-1987; Moara de pulbere, București, 1989; Dragostea e ca și-o râie, București, 1994; Dumnezeu în bucătărie, București, 1994; Mireasa cu gene false, București, 1994; Truman Capote și Nicolae Țic, București, 1995; Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol, București, 1998; Complexul Ofeliei, București, 1998; B. Stoker și contele Dracula, București, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
face de preferință prin mucoase, în special cea respiratorie. Nebel a militat totuși convingător pentru individualitatea tuberculinismului, având la dispoziție următoarele argumente: în valea unui canton elvețian unde profesa în tinerețe, nu exista sifilis, nu exista blenoragie, nu se pomenise râia și nu se făceau vaccinări, și totuși întâlnea manifestări care corespundeau descrierii psorei. În această vale exista însă destul de multă tuberculoză. Caracterele biologice ale tuberculozei se potrivesc bine cu teoria diatezelor: - tuberculoza-boală și tuberculoza- infecție sunt două noțiuni diferite; - infecția
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]