1,897 matches
-
mesei. Terminase demult cocoșul. |sta era tacâmul lui la praznice - un cocoș gras cu mujdei, de nu era în post. De era zi de sec, lua cocoșul viu și-l ducea preotesei. Stiva cu oasele goale, curățate la mare profesionalism, rânduite după tipic aștepta în farfuria din stânga. Lângă clondirul cu rubiniu umplut a treia oară de fătuca aceea durdulie a veterinarei. Fătuca era, de fapt, femeie împlinită. Trecuse din unul în altul și rămăsese nemăritată. Înaltă, reavănă, carne zdravănă, se spunea
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
democratice, instituții de informare și calmare a populației pentru depășirea suferințelor psihice, fizice, politico-economice. Aceste descrieri și încercări de explicații ale crizelor conțin, deopotrivă, informații și îndrumări pentru mobilizarea resurselor. Consecințele imediate pot fi ori diminuarea îndoielilor și neîncrederii oamenilor rânduite în scepticism moral și cognitiv, ori agravarea pesimismului dezarmant, când eșecurile mențin răul. Dar vine și rândul teologilor să arate că, dacă "moartea lui Dumnezeu" este imposibilă, cu atât mai mult omul, făcut după chipul și asemănarea Sa, nu poate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Andrei Frimul la Borosești. Însă cei avuți de noi în vedere, provin de la Mircești, fapt care s-a păstrat în amintirea neamului Frimulesc de la Bârzești. În anul 1820 trăia la Mircești un Dumitru Frimu, iar catagrafia următoare, din anul 1831, rânduiește printre sătenii privilegiați ai satului, în virtutea descende bașa, soția polcovninței însemnate, pe un Ioniță, fiul acestui Dumitru Frimu, cu rang de polcovnicel, și prin carte de scutire de la Ioniță Sandu Sturdza, din 1 iulie 1826, avea drept de scutire de la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un cotidian ce se adresa și sufletului. Articolele nu acopereau un spațiu extins, însă erau destul de concise și la obiect, folosind mai degrabă un limbaj bisericesc explicativ decât unul de factură jurnalistică: "În perioada Sfântului și Marelui Post, Biserica a rânduit rugăciuni și slujbe speciale menite să aducă în viața noastră schimbare și înnoire spirituală. Pentru a trezi în noi energiile nebănuite ale spiritului, ni se pun în față exemple de adevărată pocăință, bine știind că idealul moral al omului trebuie
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
toate femeile și mamele românce care prin spiritul lor au devenit exemplu de urmat pentru fiecare dintre noi. Să plecăm genunchii noștri sufletești pentru odihna tuturor femeilor și mamelor trecute din această viață, iar pe acelea cărora le mai este rânduit să lupte „lupta cea bună” în această viață, Maica Domnului să le ocrotească și să le apere, iar Mântuitorul Iisus să le mântuiască. Femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur în toată opera Sfântului Ioan Gură de Aur atitudinea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
reflectă gândirea și obiceiurile lumii grecești romane, care prevedeau o diviziune între munca femeii și a bărbatului. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că bărbatul trebuie să lucreze în afara casei, iar femeia să conducă gospodăria și casa. „Viața noastră este rânduită de obicei în două sfere: activitățile publice și îndeletnicirile personale — amândouă fiind hotărâte astfel de Dumnezeu. Femeii îi este lăsată în seamă conducerea gospodăriei, iar bărbatului toate afacerile statului, ale pieței publice, ale administrării Justiției, ale guvernului, ale activităților militare
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
părăsim titlurile câ știgate până acum cu atâta trudă! Să nu mai fie femeia medic, profesor, avocat, inginer, muncitor etc.? Desigur că nu! Creștinismul, prin Biserică, o face atentă pe femeie să nu uite că altarul principal în care a rânduit-o Dumnezeu și o cere și societatea este familia. în familie, femeia e stăpână și regina vieții. Biserica îi amintește că femeia este folositoare în toate laturile vieții, prin inteligența și priceperea ei, dar folosul cel mai mare pe care
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pe care îl poate aduce societății este acela de a fi mamă adevărată. Zadarnic rezolvi multe acte la mașina de scris, în zadar risipești energii de pe catedră sau râvna în apărarea dreptății, când nu este izvor de viață așa cum a rânduit Dumnezeu. în zadar stau pionierii pe albia unui râu, dacă izvoarele lui au secat! Zadarnic stă femeia cu contribuția ei în posturi de conducere și îndreptare socială, când izvorul care pulsează această viață e anemic sau stricat. Bune sunt toate
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
se pierde. Existența unei stări imorale, departe de ce este natural și firesc, provoacă familiei și întregului organism social un fel de letargie și nicidecum promovarea unei vieți noi, curate, creștine. Purtând în ea virtuțile specifice pe care i le-a rânduit Dumnezeu la creație, femeia este în primul rând soție. Ea a fost dată de Dumnezeu ca să-i fie de ajutor soțului: „Nu este bine ca omul să fie singur. Să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facere 1, 18). în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în care femeia ar putea sădi mai cu folos în inima altora? Biserica și creștinismul în general nu cer ca femeia să nu fie doctor, inginer, muncitor, cercetător, profesor etc., ci o face atentă că altarul principal în care a rânduit-o Dumnezeu și o cere și societatea este familia. Apostolul Pavel zice: „Pe una s-o faci și pe cealaltă să n-o lași”. în familie, femeia e stăpână și regina vieții. Este lumina care nu moare niciodată și poate
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Astăzi copiii pun probleme foarte serioase. Nu se rezolvă multe, sau deloc cu multă ordine și cu acte scrise la mașină, în zadar risipești energii de la catedră sau râvna în apărarea dreptății, când nu este izvor de viață așa cum a rânduit Dumnezeu. în zadar stau pionierii pe albia unui râu, dacă izvoarele lui au secat! Puțin rod aduce femeia stând la posturi de conducere și îndreptare socială, când izvorul care pulsează această viață e anemic sau stricat. Bune sunt toate slujbele
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
scena în care bogătoiul, după moartea lui Neacșu, decide, plin de remușcări, să o ia în propria casă pe pădureancă: Iorgovane! grăi apoi oprindu-se în fața feciorului său. Nu pentru că vrei tu, nici pentru că doresc eu, ci fiindcă așa e rânduit de la Dumnezeu... M-ai înțeles?! Nu! zise el umilit s-o lăsăm aceasta. Incapabil de a-i răspunde, Busuioc se depărtă fără ca să-i bage cuvintele în seamă. Eludarea e calea pe care bărbatul strâmtorat o alege pentru a putea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cei din comunitatea rurală se ajutau. Cîntau, oamenii se iscodeau, țăranul avea întotdeauna o vorbă bună, o zicală despre vremea sau despre recoltele din acel loc, de genul: "Iată, va ploua, un șarpe a trecut drumul." Preotul oficia cum trebuie, rînduia familiile. Trebuiau să aibă grijă unii de alții, era nevoie de toți pentru recoltă. Acum sîntem concurenți, invidioși, nu mai credem în nimic. Este aceasta o observație la obiect sau o reconstituire imaginară a unui trecut totuși încă foarte apropiat
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Banchetul, omul rațional se plasează în interval, între umilitatea stagnantă a lumii animale și splendoarea perfecțiunii divine, ea însăși stagnantă, deoarece perfecțiunea este autosuficientă. Zeii nu se schimbă, nu evoluează, în vreme ce oamenii, prin cultivarea rațiunii au șansa devenirii, dacă "se rânduiesc între cei ce știu și cei ce nu știu nimic": Nimeni dintre zei nu filozofează, nici unul nu năzuiește să devină înțelept fiecare și este. Căci dacă unul e înțelept, el nu filozofează. Tot astfel e cu cei neînvățați; ei nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
i-a putut uni dar și reproșul că a preferat pe altul. Te-ai măritat cu ăla, Măriță, fiindcă era mai bogat! Nimeni nu te-a iubit cu atâta patimă ca mine! Nu mai fi supărat căci așa ne-a rânduit Dumnezeu soarta. Acum eu mă duc, mă iartă! Lui Pop Dumitru, care fusese prin anii ’50 primar, i se spunea Mitru a lui Gomboț, poreclă moștenită de la tatăl său care provenea de pe Părăul Gălăuțașului, probabil din cauza staturii sale nu prea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul Gălăuțașului, iar În Padina era cireada cea mare de vite la care se rânduiau anual mai mulți păstori. Mi i amintesc pe unii ai lui Mitru Sțiopoaei, Gavril și Vasile. Zăpozenii aveau pășunea lor și cireada lor ceea ce era avantajos fiindcă pășunatul era mai ușor. Cândva, demult, era aici păstor un țigan, Laia, de pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
prin luna iunie când vremea se mai Încălzea și În zona alpină. Până prin octombrie lâna trebuia să crească la loc, pentru că fără această blană oile nu puteau ierna. Spălatul și uscatul lânii se făcea Încă din timpul verii. Acum ciobanii rânduiau familiile să și ia brânza și urda care li se cuvenea (șase kilograme de brânză și un kilogram de urdă de fiecare oaie). Pusă În bărbânțe (putini) câte șaptezeci-optzeci kilograme, ea asigura o parte din hrana familiei până la Începutul verii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei culegeau porumbul, fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
direct peste dealuri. Cu urcușurile și coborâșurile erau ei obișnuiți. Și acum primăvara era pe sfârșite iar afară era cald. Cei care erau cu dare de mână și aveau căruțe cu cai buni, toamna, Înainte de căderea zăpezii, după ce-și rânduiau gospodăria, se urcau În căruță bărbat și nevastă și mergeau acolo la poalele Ceahlăului, la Mănăstirea de la Durău. Cunoșteau ei drumurile muntelui și pe mulți gospodari din satele prin care treceau, pe unde aveau să le fie masul. În două
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu există la viețuitoarele lipsite de rațiune. Dar imaginația diferă și de simțire, și de gândire, deși ea nu se naște în lipsa simțurilor, iar fără ea nu există înțelegere (...) Ea înseamnă a crea ceva dinaintea ochilor, asemeni celor care își rânduiesc în minte și își produc reprezentări în cadrul actelor menmonice." (Aristotel, op.cit., III, 3, 427a 29 b23. 84 Ibidem, III, 3, 427b 24 428a 17. 85 David Bloch, Aristotle on memory and recollection: text, translation, interpretation, and reception in Western scholasticism
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
confuză, faptul că preoții nu răspund la întrebările oamenilor, îi face pe mulți să considere că ceea ce spune Biserica nu i privește și pe ei. Suntem aici pentru înălțare în spirit, dar prea puțini înțeleg acest lucru. Cum a fost rânduită viața omului pentru ca el să poată progresa spiritual? Textele Sfinte o spun foarte clar: 6 zile omul să lucreze pentru sine și familia a, iar a-7-a zi s o dedice Domnului. Dar pentru că nimeni nu explică clar aceste cuvinte, fiecare
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
liniște, asiști la o slujbă, la un ritual care se repetă permanent și din care nu înveți mai nimic. Enoriașul pleacă acasă tot așa cum a venit. Nu s-a mișcat nimic în evoluția sa spirituală. Eu cred că aceste cuvinte rânduite de Cineva, trebuie înțelese în felul următor: omul, în forma sa ma ter ială trebuie să muncească pentru a se întreține în cele 6 zile. Dar în același timp, el trebuie să fie permanent atent la ele ce se întâmplă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
în liniște, să încercăm a î nțe lege lumea în care trăim, legile după care se guvernează și rostul no stru în această lume. Procesul de învățare și evoluție în spirit se poate face în orice moment, dar Cineva a rânduit o zi, specia l a nume, pentru ca fiecare om să aibă condiții necesare acestui sc op. Oamenii înțeleg ca duminica să se relaxeze și așa este și normal. Dar pe lângă asta, și cuvintele ,, să o dedice Dom nului“ o spun
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
felul de scenarii. Cum ar fi acela ca oamenii să fie învățați să a cce pte orice, să trăiască pasiv, să nu pună întrebări. Ce nevoie avem de întrebări dacă alți gândesc pentru noi?! Dar eu nu cred că a rânduit Dumnezeu astfel lu mea . Din contra, a dat omului libertatea de gândire. Omul are Dreptul la liber arbitru, dar, în acel ași timp are și Datoria de a găsi drumul corect. Adică... Calea ! Încă de acum 2000 de ani, cel
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
morții, nu din motive de pietate însă, ci din indiferentism ori din calcul. Dorind să-și petreacă viața în plăceri nepermise, în fapte lubrice, ignare, în huzur și nerespectarea întru totul a legilor divine, unii își închipuiau că își pot rândui viața într-un mod samavolnic, de vreme ce Botezul le va ierta toate păcatele. Ei recurgeau la botez tocmai pe patul morții ca să aibă asigurat raiul și să fie eliberați astfel de incertitudinea dobândirii lui. Unii dintre aceștia primeau catehizarea despre Hristos
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]