2,406 matches
-
întunericul și amărârea binemeritată a restului vieței. Lucru de samă e calitatea {EminescuOpIX 480} funcționarului mic; dacă acesta va fi bun în toate ramurile, atunci toate vor merge bine. Fie generalii genii, dacă ofițerii sunt răi oastea va merge de râpă. Și acești ofițeri par a fi răi; atât de răi încît organe mari de publicitate, ca "Romînul", cer desființarea subprefecturelor. E drept că în forma lor de azi ele sunt simple biurouri de corespondență între prefecturi și primării, dar oare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor familii ca: Tache Vasiliu (cu mai mulți frați: Neculai, Ecaterina, Alexandru, Vasile), apoi familiile Diaconu, Petrăchioaie, care datează de la 1908, precum și alte familii mai vechi ca Chicuș, Perju zis Râpă, Constantin Țarălungă zis Jenică a Popei, căsătorit cu o grecoaică Eufrosina, soră cu Maria, soția moșierului Ion Cârlan din satul Banca-Tăvădărești. Dealu Perjului Numele satului vine de la un locuitor Perju, care se localizase pe acest deal. Primii locuitori ai satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gânduri. Împreună cu mine merge Costică Dobraniș - un om al locului, trecut de mult de 85 de ani, agricultor, cântăreț bisericesc și căutător de comori. Drumul pare să nu ducă nicăieri. Se sfârșește treptat, răsfirându-se în mrejele unor înspăimântătoare râpe adânci, sculptate în obrazul unui deal lung și tăios. Ne avântăm printr-o pădure stranie și întunecoasă de salcâmi subțiri, luăm în piept dealul pe cărări diferite dar paralele, vorbind zgomotos între noi despre faptul că pântecul dealului către care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Domniței și Ghețu, iar la vest de pădurea Leaua și dealurile Coasta Morii și Felea, care constituie pentru tărniceni vadul soarelui spre asfințit în zilele de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de râpe pe cursul cărora clipește permanent câte un firicel de apă care adesea se umflă peste maluriapele furioase ale torentelor de primăvară sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îndrăzneți, au continuat lupta cu toate greutățile ivite, au întemeiat așezări într-un loc ferit de primejdii, între aceste dealuri împădurite. În acest ținut au țesut cu piciorul păinjeniș de poteci sau au lucrat poduri și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici ale locuințelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
La podul morii”, situat la intersecția pârâului Dunavăț cu Berheciul, „Coasta morii”, în satul Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase precum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numai cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de teren donat din moșia răzeșească, cu vii și loc de hrană îndestul, respectiv terenul de la hotarul satelor Oțelești și Antohești, teren ce se întinde până la Râpa Rotarului. Între moșiile satelor învecinate se aflau hotarele, marcate cu pietre de hotar, care erau niște grămezi de pământ împrejmuite cu gard rotund de nuiele sau copaci, stâlpi de lemn, drumuri, cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în pielea goală, călărea pe o traglă, cu strachina cu cenușă în mână, ieșea pe poartă, spunând: „Înainte să vă duceți,/ Înapoi să nu vă mai întoarceți’’. În timp ce mergea pe traglă, presăra cenușă pe drum până într-un fund de râpă sau la marginea satului. Exista credința potrivit căreia, procedând astfel de trei ori, pe lună nouă, șobolanii vor dispărea din gospodărie și vor pleca pe drumul presărat cu cenușă. Până în anul 1989 nu s-a putut scrie despre acest gen
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau mai importante care s-au petrecut de-a lungul timpurilor și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular’’. Unele nume descriu forma sau aspectul exterior al locului: Arie, Fundătură, Găureana, Râpa lui Samoilă, Rupturi, Paragini etc. În aceeași categorie se înscriu toponimele cu numele de Dealu’, Capra, Capra Nouă, Cucu, După Deal, Dealu’ Viei sau Dealu’ Cucu, însoțite de cele care descriu forma de vale: Valea Cursei, Valea Ghețului, Valea Epei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se va întoarce în haos, ce mai conta acest amănunt? Ștefan Gheorghidiu este un intelectual promițător, care dă încă din facultate o lucrare filosofică interesantă. Apoi, luat cu războiul și cu gelozia față de nevastă-sa, preocupările înalte se duc de râpă. În Patul lui Procust aflăm chiar că ar fi ajuns “în fundul ocnei”. Pietro Gralla din Act venețian clădește o operă militară, dar Veneția coruptă refuză să se bazeze pe experiența lui. Opera politică a lui Danton se risipește, cum știm
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
le merită. Dimpotrivă, pe scena politică observi numai găinării ordinare, combinații fetide, jocuri duplicitare; se lansează tot soiul de „comitete de salvare națională” și „fronturi patriotice și progresiste”, menite să-i susțină pe aceiași potentați insalubri, care au dus de râpă o țară cu asentimentul voios și inconștient al locuitorilor săi. S-a ajuns aici pentru că noi, cobaii din R.M., ne-am blocat nepermis de mult în trăirea euforică a stării de libertate: că puteam spune ce dorim, că am obținut
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu care să urce pe redută până sus, la parapetele de unde trăgeau dușmanii. Așa, ostașii au străbătut, în pas alergător, o distanță de mai bine de un kilometru. Mai aveau puțin până la redute. Deodată, s-a ivit în cale o râpă alunecoasă, cu mărăciniș aspru și cumplit de țepos. Aici au intrat în bătaia puștilor automate. Un foc ucigător, o perdea nesfârșită și neîntreruptă de gloanțe secerau ostașii. Nimeni nu șovăia. Nimeni nu se speria. Nimeni nu murmura. În frunte se
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
care o așteptam. Atestarea documentară a satelor Novaci și Duda, cum este firesc să se întâmple, este pusă în valoare în contextul referitor la viața documentară a altor localități: Călărași, Epureni, Huși, Pâhnești, Arsura, Râsești, Bunești, Averești, Hrubeni, Stroești, Ghermănești, Râpile, Drânceni etc., ceea ce mărește interesul pentru cunoaștere a cititor ilor. A afla cine ești, de unde provii, care ți-au fost înaintașii, când și cum au apărut aceștia în localitate, unde viețuiești cu ai tăi, sunt curiozități pe care numai cutezător
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se vede reprodusă în litografie, sub harta Dacie i, d estinată pentru un tablou hronologic al Moldovei). Sigiliul Poliției Iașilor Istoria mărturisește că mai înainte de descălecarea romanilor în Dacia, părțile răsăritene ale ac este i provinții, și mai cu samă râpele râului Ierasus (sau Pokata, Prutu) erau locuite de un popor rezbelic numit Iassiensi, Iaseni (iazigi). Dupre sistema militară a romanilor, legioanele ce e rau în garnizoanele provinciilor supuse, purtau numele lor, au după ai lor faimoși comendanți, au dupre locul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
era bătrânul Mircea la un moment dat al carierei sale de domnitor, tot nu am putut adormi, fiindcă îmi rămăsese o problemă nerezolvată și anume, unde mama ciorilor o fi pe hartă localitatea Rovine. Că era o zonă plină de râpi și mlaștini nu mă mir, că România are destule din astea, mai ales după celebra guvernare țărănistă dintre 1996-2000, dar unde sunt plasate râpile și mlaștinile acelea? Tace istoria, tace geografia, tace și nea Grigore, vecinul meu care le știe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
anume, unde mama ciorilor o fi pe hartă localitatea Rovine. Că era o zonă plină de râpi și mlaștini nu mă mir, că România are destule din astea, mai ales după celebra guvernare țărănistă dintre 1996-2000, dar unde sunt plasate râpile și mlaștinile acelea? Tace istoria, tace geografia, tace și nea Grigore, vecinul meu care le știe pe toate, așa că nu aveam decât să tac și eu. De nervi am deschis televizorul, așa ca orice contribuabil român, care cotizează conștiincios la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
urâtă femeie politician. E blondă și brunetă în același timp, e un ministru prost și un ministru extraordinar. PDL-ul e cel mai bun și cel mai rău partid. Minte și nu minte, fură și nu fură, ne duce de râpă și pe culmile modernizării statului. Opoziția e praf și pulbere, dar minunată și solidă. Ne dă speranțe în timp ce ne ucide toate speranțele. Ponta, Antonescu, Voiculescu ne spun adevărul și numai adevărul, în timp ce ne mint în față. Vor și pot să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
moved her. GENTLEMAN: Not to a rage: patience and sorrow strove Who should express her goodliest. You have seen Sunshine and rain at once: her smiles and tears Were like a better way: those happy smilets That played on her rîpe lip seemed not to know What guests were în her eyes, which parted thence Și ochii să-ți răzbun. Vino, om bun, Si spune-mi ce mai știi. (Ies) SCENĂ 3 (Tabăra franceză lîngă Dover). Intra Kent și Curteanul.) KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
său moldovenesc, înclinat spre paseism și idealizare ("un târg împletit din cele mai subțiri fibre ale firii lui moldovenești și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la Râpa Galbenă, în locul "de unde obișnuia odinioară să privească spre dealurile din față al Socolei, al Cetățuiei, până departe spre Repedea și Bârnova", Eminescu se afundă tot mai mult în trecut, luând aminte la "toate neamurile poposite aici", pentru ca de pe înălțimea altui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aminte la "toate neamurile poposite aici", pentru ca de pe înălțimea altui "pod" ("de raze"), "aruncat de lună și de fantezia lui", să poată contempla în voie "cetatea adormită în faldurile istoriei". Fiind vorba de "poetul național", Lovinescu îi atribuie visătorului de la Râpa Galbenă o psihologie exponențială, specifică și o "memorie colectivă", care "traduce" sentimentul continuității istorice într-o formă de viață austeră, în spiritul naturii și al mentalității populare: "prelungirea trecutului o concepea nu numai în păstrarea pietrelor și bisericilor, ci și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în evidență, din nou, importanța determinărilor "rasiale" în configurarea personalității psihice, sensibile mai ales la "natură" și la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu trezea într-însul nici un răsunet" "sufletul îi bătea la Iași, în cavoul trecutului moldovenesc; prăpastiile Râpei Galbene, lângă care se afla, și decadența târgului părăginit nu le vedea; peste dânsele aruncase podul selenar al imaginației lui aprinse". Memoria afectivă impune mai apoi "tranziția" firească de la istoria neamului la biografia personală (de la "rasă" la "individ"), până când Eminescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce se aude în noapte dinspre scara casei în care locuia Veronica: Feeria nopții dispăru; stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit, poetul ieși de după teiul lui și porni pe unde venise; prin dreptul Râpei Galbene, cătă spre Repedea; nici urmă de pod; sub picioare, hâdă, se căsca prăpastia râpei". Cu moartea în suflet, Eminescu părăsește orașul tinereților sale, își ia rămas bun de la Creangă (într-o scenă melodramatică, în care plâng amândoi abundent) și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit, poetul ieși de după teiul lui și porni pe unde venise; prin dreptul Râpei Galbene, cătă spre Repedea; nici urmă de pod; sub picioare, hâdă, se căsca prăpastia râpei". Cu moartea în suflet, Eminescu părăsește orașul tinereților sale, își ia rămas bun de la Creangă (într-o scenă melodramatică, în care plâng amândoi abundent) și se urcă în tren, căutând-o iar pe Veronica imaginară. La atât se rezumă, de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Unirea" și "Apărarea Națională", fiind fondator al ziarului "Naționalistul" din Iași. Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900), cu o mare notorietate în perioada interbelică, fiind unul din locurile recunoscute pentru plăceri vinovate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]