1,313 matches
-
un duș rece peste efuziunile fierbinți și să ducă la înflorituri retorice de culoare opusă... În privința Germaniei, Ducele îl lăsă pe Federzoni să facă drumuri la Berlin și să pledeze apropieri teoretice, și pe fostul șef de gară Farinacci să răcnească cît îl ținea gura despre nevoia schimbării macazului spre linia nazistă. În anii aceia, 1928 1930, era departe de a miza pe cartea Hitler. Fără îndoială că fascismul era fericit că o mare țară ca Germania părea să se lase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
era locul nu așa negru la popas, cum era unde mânea acea mânie a lui Dumnezeu." În portrete intră în măsuri egale simțul personalității și ideea de destin, de aceea umorul e liric, transcris teatral. Ștefan Tomșa II dă poruncă "răcnind" să fie omorât Vasile Stroici, care încercase să fugă: "Ai câinele, au vrut să moară cu soții". Boierii îl roagă să ierte pe un diac, bun cărturar: "Ha, ha, ha - hohotește vodă - mai cărturar decât dracul nu este altul!" și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Din șolduri legănat, La chip urât și slut, Are un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vînătorului" și când aude că Zoe se va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la Dîmbo-vicioara. Nu lipsesc gesturile zgomotoase. Fulger se înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire "infernală" răcnește: "Femeie, fii blestemată. Geniu răzbunător, care zbori pe aripa vijeliilor noptoase, auzi-mă". Apoi piere în noapte și se duce să moară pentru Grecia. Misterele românilor, roman neterminat de formulă arheologică, relua preocupările mitologice ale lui Asachi și se străduia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ațâță dorința de împreunare, după care urmează nelipsita adormire în codru: Adormi-vom, troieni-va Teiul, floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Dragostea e violentă, ferină. Când vede pe Ieronim gol Cezara răcnește. Femeia este un izvor "de-ucigătoare visuri de plăcere", care se așează pe genunchii bărbatului și se anină de gîtu-i "cu brațele-amîn-două". Iubiții stau "mînă în mână, gură-n gură", își îneacă unul altuia suflarea "cu sărutări aprinse" și se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ploaie, toate acestea sfârșesc prin a da "nervi", prin e exaspera. Atunci, după o fază de prostrație, simțurile sunt cuprinse de o agitație vecină cu demența. Poetul zgâlțână nervos fereastra iubitei ca să-i arate cum plouă cu frunze, bolnavii isterizați răcnesc la ploaie, vitele rag, răcnesc și nebunii și înnebunesc oamenii normali, cetățenii delirează, vorbesc singuri pe drum și râd în neștire, cuprinși de un răget intern asemeni osândiților din cercul al treilea infernal care urlă în bătaia ploaiei. Ca supreme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a da "nervi", prin e exaspera. Atunci, după o fază de prostrație, simțurile sunt cuprinse de o agitație vecină cu demența. Poetul zgâlțână nervos fereastra iubitei ca să-i arate cum plouă cu frunze, bolnavii isterizați răcnesc la ploaie, vitele rag, răcnesc și nebunii și înnebunesc oamenii normali, cetățenii delirează, vorbesc singuri pe drum și râd în neștire, cuprinși de un răget intern asemeni osândiților din cercul al treilea infernal care urlă în bătaia ploaiei. Ca supreme condensări ale teroarei de umid
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
demodate, Mașină cu-ntrebuințări uitate, Mai nebăgată-n seamă în giulgiul tău de praf Decât montgolfierii sau primul hidroscaf! Veritabila lirică e aceea cu rezonanță de violoncele, cu perspective de atlase, măsurată cu veacurile: În piața public-a simțirii noastre Răcnesc trompetele tembele, Dar unde-s visurile-albastre, Rănite vechi violoncele Care cântau în sufletele noastre? Deschideți iară vechile atlase; Pornim spre zările miraculoase, Dar nici un vers pentru contemporani! Și poate-așa din nou ne vom deprinde Să socotim cu veacuri, nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o miniatură grotescă și cheală, în jurul căreia se strâng fluturii, un mamifer nechezător, care a avut însă aripi, un pui știrb cu scutece ude către care coboară totuși zmeii, în țipătul cocoșilor, și Făt-Frumos, un țânc îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca Achil la Troia, făcîndu-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intoxicare și constrîngere cea mai mare parte din trecu- tul nostru îndepărtat. Cînd probele desființau dogmele lor infailibile, imediat au fost puse la popreală astfel ca ei să rămînă neclintiții apostoli ai culturii române. Foarte grave sînt făcăturile liftelor care răcneau peste tot că i-a pocnit miracolul înțelepciunii! A venit timpul să le punem juvățul în gît și să-i tîrîm la dreapta jude- cată pentru că șandramaua lor ticluită cu atîta sîrg s-a făcut una cu pămîntul în fața adevărului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tuturor ospețelor, ne împroașcă, ne murdăresc și ne torturează veșnic cu aceleași acuze: fasciști, teroriști, rasiști, sectari, ba și comuniști, numai de legionarii Romei contopiți cu nemuritorii daci nu vor să rostescă un cuvânt. Plângi tu, Romă, durerea fiilor tăi, răcnește tu, lupoaică, ginta latină amenințată iarăși cu destrămarea. Legionarii români nu au dreptul nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sosit încă Ghiță. Cațavencu: (de la tribună) Fraților! Farfuridi: (aducând din fund pe Cetățeanul turmentat) Te-a dat afară? Cum se poate, fraților, să lăsăm să gonească din adunare pe un cetățean onorabil, pe un alegător? Brânzovenescu: Pentru că d. Cațavencu... Cațavencu: (răcnind) Stimabile! (lui Trahanache.) Domnule prezident! (Rumoare surdă în fund.) Trahanache: Stimabile (clopoțind) aveți puțintică răbdare. (Ghiță tușește cu putere de trei ori.) Fiindcă orele sunt înaintate... Cațavencu: Dați-mi voie... Trahanache: (ridicându-se) Fiindcă unii dintre domnii alegători au început
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Domnul... (Toată lumea ascultă cu mare nerăbdare și în deplină tăcere; Zoe se strânge după grilaj lângă Tipătescu.) Trahanache: Domnul... Agamiță Dandanache! (Mișcare de satisfacție în fund. În grupul din față turburare. Zoe și Tipătescu ascultă mișcați.) Cațavencu: (sărind în loc și răcnind) Trădare! (gesticulează viu în mijlocul grupului său. În fund aplauze.) Trahanache: (în picioare) Dați-mi voie! (clopoțind; după un moment de tăcere.) Cine a pronunțat cuvântul trădare? (Toată lumea e în picioare și în fierbere.) Cațavencu (din mijlocul grupului, cu putere), Ghiță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
arată pe Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache... Trahanache: (cu pofidă) Ei? Eu... Cațavencu: Este atât de naiv, încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază.) Zoe: Fănică!... (șovăie.) Tipătescu: (susținând-o și răcnind cu o supremă putere) Ghiță! (se repede la portița grilajului... Zoe se agață de el și-l oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aveai voie să stai culcat sau rezemat până la ora zece seara, când se bătea un clopot. Erai vizitat În permanență la vizetă și căutat să te prindă În defect... În timpul ăsta, În liniștea celularului, Îi auzeai pe unii care țipau, răcneau. Diferite stări nervoase, diferite psihologii... Unii suportau mai greu, alții mai ușor, În funcție de temperamente. Era și asta o suferință În plus, că auzeai despre unul, despre altul că a murit... Și a fost o perioadă lungă de tot când nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe sergent - n.n.). Și eu cu un prieten din „lotul Matei Basarab”, Vlad Dinu, ne-am apucat și am Început să schelălăim, la fel cum făcea gardianul, și nu știu cum și-a aruncat ăsta ochiul. Băi, și ne-a văzut cum răcneam și noi, cum Îl imitam. Și ne-a băgat pe amândoi la izolare șapte zile. Da’ n-a fost teribilă treaba, că, În primul rând, ne era foarte cald, că era vară și o duceam bine, pentru că veneau băieții de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că n-am fost numa’ noi, că au fost mai mulți... Și videai. În Tecuci a oprit garnitura... Când m-am uitat, am cunoscut Tecuciu’... Dom’le, și a venit lume, de nu mai vedeai cât tineret era acolo și răcnea... Ei, de unde a știut ăia de noi... nu știu. Și acolo aveam avioane deasupra, aveam procuroru’ și Securitatea cu noi... Și s-a dat toți jos și a Încercuit garnitura, și avioanele deasupra. Unu’, două, câte o fi fost. „Ce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să mă Întorc, bolnav de nervi, și să mă Încui două săptămâni În casă. O femeie asemănătoare și-a Întâlnit zilele trecute fata fugită, pe Calea Victoriei, unde cea din urmă practica o meserie utilă și nerecomandabilă, și fata a refuzat, răcnind și trântindu-se În mijlocul străzii, să se Întoarcă În sânul familiei, iar eu i-am dat, până la urmă, dreptate, Într-atât sânul acela mi s-a părut respingător, otrăvit, și nu numai mie, ci și unei bune părți din mulțimea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vântul să aducă. Soarele zimții să-și rătedze, luna, siindu-se, să să rușinedze, stelele nu scântăiedze, nici Galactea să luminedze. Tot dobitocul ceresc glasul să-și sloboadză, faptă nevădzută, plecându-să, vadză. Cloșca puii răzsipască. Lobăda Lira să-și zdrobască, Leul răcnească, Taurul mugească, Aretele fruntea să-și slăbască, Racul în coajă neagră să să primenească, Capricornul coarnele să-și plece, Peștii fără apă să să înece, Gemenii să să desfrățască, Ficioara frâmsețe să-și grozăvască, cosița galbănă în negru văpsască, Scorpiia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gravidei și a luat-o și în cabină. După ce au reușit să repornească mașina am urcat și a nins pe noi până la Galați. C. I.: Cum ați suportat drumul? R. R.: Păi, nu vă imaginați? Am plâns tot timpul, am răcnit cu voce tare, toată lumea plângea. Mama era distrusă, plângea mai tare ca noi. Mama a fost mai afectată decât noi pentru că era capul familiei și era foarte crud pentru ea să-și vadă familia cu 5 copii, plus mama ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plecării. nimeni n-a vrut să pună capăt glumei monstruoase și absurde: Don Quijote în gara de est, cerșind și ciupind cerșetoarele. fără speranță, fără gustul vântului dinspre ocean pe buze, ne-am prăbușit în ziua de luni: hai liberare, am răcnit, hai liberare!7 DE ARANJAT POEZIILE !!!! Toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei A. V. De ce ai strigat "hai liberare"? Ai avut vreo legătură cu armata? Mariana Codruț Am făcut armată în facultate, da. A. V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu se mai despartă Petală ruptă, desuflet decupată. Îmi ud tulpina cu apa ochilor pierduți E chipul prins în două palme, ce nu te saturi să-l săruți. Iar timpul furios ce ne privește Ne chinuie și în timpane ne răcnește. Și uite cum pornește trenul... Spre noi plângând, se uită stelele și cerul Un urlet fără margini, mi-acoperă privirea Locomotiva furioasă, ne-anunță despărțirea. De sus în jos privesc, și-ncet pornește Și chipul tău ce-l văd, îl
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92946]
-
împăratul Sang se holba la privirea femeii, la sîngele ce i se scurgea din trup, asculta țipetele atît de frumoase și atît de înfricoșătoare cum încă nu îi fusese dat să audă pînă acum. Curînd, se ivi pe lume nou-născutul. Răcnea din toți bojocii și era un băiețel sănătos. împăratul vru să-i vorbească femeii care abia mai sufla de epuizare, dar se răzgîndi. își scutură capul ca trezit dintr-un vis apăsător. Alergă spre zidul de cărămidă al Curții Morții
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mihai Condurache, Florin Cotoi, Mihaela Ungureanu, Ioana Petrovici, Dorica Curuliuc, Elena Părăscuță, Irina Hrușcă, Maria Aroșculeței, Lăcrămioara Axinte, Lică Pruteanu, Georgică Burlacu, Luminița Lăzăruc, Nadia Timofte, Daniela Aionesei, Cristina Aniculăiesei, Mihaela Răcnea, Adrian Toporăscu, Constantin Gontariu, Dorica Țurcanu, Mihai Ghercă, David Smochină, Aurel Dicu, Lilioara Toporăscu și Luminița Froicu în Dosarul nr. 986/39/2011 al Tribunalului Suceava - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 864D/2012. La apelul
DECIZIE nr. 929 din 13 noiembrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, ale Decretului nr. 603/2010 pentru promulgarea Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248174_a_249503]
-
măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Mihai Condurache, Florin Cotoi, Mihaela Ungureanu, Ioana Petrovici, Dorica Curuliuc, Elena Părăscuță, Irina Hrușcă, Maria Aroșculeței, Lăcrămioara Axinte, Lică Pruteanu, Georgică Burlacu, Luminița Lăzăruc, Nadia Timofte, Daniela Aionesei, Cristina Aniculăiesei, Mihaela Răcnea, Adrian Toporăscu, Constantin Gontariu, Dorica Țurcanu, Mihai Ghercă, David Smochină, Aurel Dicu, Lilioara Toporăscu și Luminița Froicu în Dosarul nr. 986/39/2011 al Tribunalului Suceava - Secția civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 118
DECIZIE nr. 929 din 13 noiembrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, ale Decretului nr. 603/2010 pentru promulgarea Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248174_a_249503]