4,129 matches
-
Arghezi, se plasează la colțul Căii Victoriei și face bezele automobiliștilor. Dacă partidul unchilor săi e la putere, sigur cineva îl îmbarcă pentru un tur gratuit. Dacă nu, e băgat în mă-sa! La Rebreanu, mașina boierilor ațâță spiritele în preajma răscoalei. Un plod inconștient stă în drum și e bătut justificat de șofer. În atmosfera încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare preț, respingând cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
decembrie 1918 al Partidului Conservator - progresist), anul I, nr. 1, cu apariția în fiecare duminică, începând de la 7 decembrie 1908, redacția și administrația la Clubul: Conservator - strada Dobranici nr. 2 Bârlad este scos pe piață în condițiile când, „în urma sângeroaselor răscoale țărănești din primăvara anului trecut și a dezordinii produsă de neizbutitele reforme agrare votate cu acest prilej, s‐a risipit indiferența tuturor acelora care se ținuse până acum departe de orice manifestare politică .” Presa fiind „cel dintâi, și cel mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cunoștință cititorilor că „ultimele două numere din Vocea 225 Tutovei au fost „oprite din ordinul autoritățil or superioare...” Simpatizând cu țărănimea, Vocea Tutovei publică articole: „Armata ucigașă”, semnat Ego, „În che stia țărănească cu privire la administrație și justiție” ‐ de G. Vifor; „Răscoalele țărănești... o rătăcire momentană?” - de N.N. I.; „În luptă pentru regenerarea satelor” - de V.G.; „Cum s‐au potolit răscoalele?” - de Virgo și chiar un serial „1907” - semnat de St. Constantiniu, în numerele 39, 40 și 41 ale anului calendaristic 1907
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu țărănimea, Vocea Tutovei publică articole: „Armata ucigașă”, semnat Ego, „În che stia țărănească cu privire la administrație și justiție” ‐ de G. Vifor; „Răscoalele țărănești... o rătăcire momentană?” - de N.N. I.; „În luptă pentru regenerarea satelor” - de V.G.; „Cum s‐au potolit răscoalele?” - de Virgo și chiar un serial „1907” - semnat de St. Constantiniu, în numerele 39, 40 și 41 ale anului calendaristic 1907. Cu numărul din 9 septembrie 1907, ziarul apare ca ...organ naționalist ‐ în perioada 9 ianuarie 1907 - 23 august 1909
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
portrete în text și foto al e unor personalități (Theodor Herzl, Pinchas Sirlus, Lewy, Segall ș.a), poșta redacției etc. În unele numere apare și îndemnul: „Cereți oricând broșura „Secretul spiritismului... la Biroul de studii psihice Bârlad”. Bar‐Kochba - conducătorul răscoalei (131‐134). „Istoria evreimii” s‐ar putea intitula articolul publicat de ing. Sergiu Brandea în revista „Minimum” nr.260, ianuarie 2008, p.77‐78, care apare la Tel Aviv - Israel (director Al.Mirodan; realizare grafică Sanda Peri), pe care îl
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la 15 februarie 1908 cu numerele 1‐7 și apoi numerele 8‐9, cuprinzând „materiale ce se fac de către profesori pentru doctorat.” Era programată să apară săptămânal, editată de un avocat Nicolae Iliesc u, colaborator al ziarului Zorile Bârlad. * Răstriștea răscoalelor Revistă editată la Bârlad de inginerul Zamfirescu în anul 1908, cu versuri „admirabil tăiate, în măsură să evoce tablouri reușite, ceea ce dovedește că autorul este o natură sensibilă, dotată cu imaginație.” Revista face parte din seria „acelorași apărute „1907” a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr,3-4 Nicolae Stelian Beldie scrie: ............................................... ....396 Pleiada ............................................... ...............399 Plugul......................................... .......................399 Primii pași ............................................... ..........399 Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista cursurilor de la doctoratul în drept ........409 Răstriștea răscoalelor ........................................409 Revista România Financiară...............................416 Revista clasei a III-a B........................................417 Revista Matematica bârlădeană..........................418 România administrativă................................. ....419 Să fie lumină ............................................... ......421 Sclipiri de stele ............................................... ...421 Scrisul nostru......................................... ...........422 Steaua Tutovei........................................ ...........426 Școala Bârlădeană .............................................42 6 Școala noastră ............................................... ....427
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și științe sociale", chiar și în zonele rurale. Școlile au primit piese fabricate și difuzate prin rețeaua Ministerului Educației (hărți tematice, reproduceri ale statuetei neolitice "Gânditorul de la Hamangia", facsimile ale unor documentelor istorice invocate în manuale, albume cu imagini dedicate răscoalei din 1907, portrete de domnitori și revoluționari etc.). Profesorii și elevii erau îndemnați să îmbogățească inventarul didactic cu obiecte reprezentative pentru istoria locală și cu produse de fabricație proprie (de exemplu, planșe cu schema apariției statului antic "pe baza plusvalorii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
singurul eveniment care se putea asocia noțiunii de "unire" era cel din 1859. Istoria României ulterioare se rezuma doar la violențe cu iz social, la conflictele între proprii locuitori. Pentru intervalul cuprins între războiul de independență și Primul Război Mondial, răscoala din 1907 devenea faptul istoric cel mai însemnat. În timp, manualul a fost redactat tot mai "științific"305, îmbogățindu-și arsenalul argumentativ, doar pentru a susține aceleași idei. Și galeria eroilor acceptați a suferit unele corecții. Într-o nouă formulă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, p. 140. 314 Ibidem, p. 142. 315 Ibidem, pp. 143-144. 316 Tot manualul era o cronică îndurerată a unor interminabile conflicte și opresiuni, punctate cu titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă pentru pace
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, pp. 143-144. 316 Tot manualul era o cronică îndurerată a unor interminabile conflicte și opresiuni, punctate cu titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă pentru pace" (s.n. C.M.) (Ibidem, pp. 197-200). 317 Istoria Patriei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
veteran al revoluției". Aceasta înseamnă, conform adeverinței pe care el încearcă să o folosească pentru a convinge, că în anul 1921 "a tăiat cu mâna lui multe dintre năpârcile rămase". El a participat, în cavalerie, la campania de înăbușire a răscoalelor țărănești din 1921, moment sângeros din istoria Rusiei de după revoluția din 1918, din perioada de instalare a regimului sovietic. Povestirea este construită pe un sistem de opoziții și de simetrii. Condiția de bolnav este comună celor doi, naratorul-personaj și Bobrov
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
iar el era izolat, așa cum erau izolați și ceilalți. Deși fuseseră eliberați din lagăre, detenția nu se încheiase, de fapt. Într-o notă, scriitorul recunoaște: Nu știu cum s-a sfârșit această poveste"241. În altă parte, el precizează, cu regret: "...marea răscoală din Gorlag (Norilsk), despre care am fi scris un capitol separat, dacă am fi avut cât de cât material. Dar nu avem. De nici un fel"242. Tocmai aceste lacune de informație pun sub semnul întrebării caracterul exclusiv documentar al operei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu cât intenția de a se înstrăina de Roma era absentă anterior anului 70. În acel moment crucial, când pentru ultima oară iudaismul se organiza împotriva stăpânirii romane, creștinii au preferat să fugă din Iudeea chiar și eludând participarea la răscoală, abjurând în acest fel mai degrabă politic iudaismul decât romanitatea. Cele două linii de dezvoltare, cu privire la atitudinea de menținut în raport cu statul, conținute în Noul Testament - statul ca slujitor al lui Dumnezeu (cf. Rom 13, 1-7) și statul ca trimis al satanei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
schimb căuta să recurgă la o politică de toleranță. Autoritățile constituite și poporul nici nu auziseră inițial de creștini, de diversitatea radicală a creștinismului de iudaism, spre deosebire de adevărata fractură ireversibilă din timpul dinastiei Antoninilor (96-192) exprimată prin definitiva sufocare a răscoalei iudaice (135 p.Chr) conduse de Bar Kokheba autoproclamat Mesia în 132. Începând cu această dată, ebraismul a supraviețuit în mod esențial prin prozelitismul diasporei, în timp ce bisericile iudeo-creștine se îndreptau spre pierderea identității lor, până la a deveni secte tot mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
agresiunii și, indirect, prețuirii nedreptății, de altfel respinsă de Sfânta Scriptură. Mesajul creștin al Noului Testament, ilustrat în paginile Sfintei Evanghelii, răstoarnă structura păgână prin vestirea eliberării totale a omului și a autonomiei conștiinței individuale față de puterea politică. Apariția războaielor, răscoalelor și a lipsurilor umane (foamete, boli, trădări, ucideri etc.) nu pot fi evitate, potrivit lui Cristos, dar vai celui care le provoacă. În Mc 12, 13-17, Isus răspunde la întrebarea despre învoirea de a plăti tribut Cezarului. Sinopticele subliniază tendențiozitatea întrebării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dintre conștiința individuală și societatea civilă, dintre sfera religioasă și cea lumească, dintre Biserică și Stat. Această afirmație a determinat căderea presupunerilor celor care voiau să unească comportamentul lui Isus cu cel al mișcării zeloșilor, care a degenerat într-o răscoală politico-religioasă cu puțin înainte de anul 70 p.Chr. ducând la căderea Ierusalimului. Referitor la gândirea lui Isus despre serviciul militar, nu se poate afirma că atitudinea sa față de soldat (Lc 7, 1) ori convertirea centurionului Cornelius (cf. Fap 10) ar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alungat pe astrologii și filozofii cinici, care deveniseră dăunători statului prin învățarea doctrinelor anarhice; 4) Antoninus Pius (138-161) a poruncit să fie executați vrăjitorii pentru că, prin arta lor mârșavă, tulburau liniștea publică și puterea poporului roman; 5) Marcus Aurelius în timpul răscoalei lui Avidius Cassius (175 p.Chr.) a exilat în insula Sirianului un mag, pentru că profețea spunând că a fost inspirat de zei și că ar fi avut instinctul zeilor. A fost primul împărat care, dorind să protejeze și să păstreze
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iresponsabili și târâtă pe nedrept de Dioclețian pe banca acuzaților. Arestarea și masacrul episcopilor din Siria și Armenia Minor, datorită masacrării unor soldați de la Antiohia (303 p.Chr.) este o dovadă a acestei nedreptăți; episcopii nu puteau răspunde personal de răscoala spontană a maselor iritate. Dioclețian era foarte legat și profund devotat religiei zeilor Romei, fapt mărturisit chiar de el în rescriptul asupra sacralității matrimoniului. Întrucât religia romană inspirase legi drepte și sacre, decor și demnitate poporului roman, cauza principală a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în Orientul Mijlociu, cât și Dioclețian în Egipt și Maximian în Africa au rămas foarte surprinși de răspândirea maniheismului, care tulbura ordinea socială și destrăma armata prin doctrinele sale revoluționare. Dioclețian a constatat personal efectele vătămătoare ale acestei erezii creștine în urma răscoalei egiptenilor (296), la care maniheii au participat personal, încurajați de Narses, care se folosea de ei pentru o intensă propagandă antiromană în zonele mărginașe cu imperiul său. Împărații tetrarhiei cunoșteau că maniheismul, prin patria de origine și prin religia sincretistă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca un filozof a cărui misiune este să cerceteze și să descopere adevărul. A fost tot mai incert de credința religioasă a soldaților săi și totdeauna prudent față de fidelitatea lor politică încă din timpul neînțelegerii sale cu Constantius. Lamentările și răscoala trupelor care luptau pe Rin, lângă Mosa (358), și răzvrătirea garnizoanelor din Aquilea (360) i-au slujit de învățătură. Inițial, soldații îl iubeau prea puțin, fie pentru că erau obosiți de a mai lupta, de a pătimi de foame și de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trupelor. Tinerii, sub diferite forme și pretexte (comerț ambulant, copii orfani, vagabonzi), trebuiau să meargă în jurul anumitor unități militare și să raporteze starea de spirit a militarilor, deplasările ce le vor face cu unitățile lor. 3. Secțiunea de agitații la răscoală. Tinerii, la declanșarea războiului, să lanseze știri menite să îngrozească populația civilă și să o descurajeze, să fie în legătură cu locuitorii cartierelor mărginașe, cărora să le descrie rezultatul dezastruos al războiului și să-i îndemne la răscoală contra autorităților publice românești
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Secțiunea de agitații la răscoală. Tinerii, la declanșarea războiului, să lanseze știri menite să îngrozească populația civilă și să o descurajeze, să fie în legătură cu locuitorii cartierelor mărginașe, cărora să le descrie rezultatul dezastruos al războiului și să-i îndemne la răscoală contra autorităților publice românești, deoarece au aruncat poporul „muncitor în lupte pentru apărarea burgheziei, capitaliștilor, fără să aibă șanse de a câștiga războiul”. La orele 12 pe 22 iunie 1941 „din birourile Legației sovietice s-au evacuat un număr de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care luaseră hotărârea nesăbuită de a-l înfrunta, au fost robiți pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Darius și grecii În anul 499 Î.Hr, grecii de pe coasta Asiei Mici au început o răscoală generală împotriva perșilor, sprijiniți de atenieni. Persanii au înfrânt-o cu cruzime, în 495 căzând Miletul. Darius a hotărât pedepsirea grecilor. O primă flotă trimisă împotriva lor a fost distrusă de o furtună în dreptul muntelui Athos. Un an mai târziu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
o fetișcană, pusă și ea cu gâtul în jug. Toți tușeau și urlau de usturimea fumului. Ce-au făcut, jupâne, de i-ai osândit cu atâta făr' de milă? a întrebat căpitanul de panduri. Au cutezat a se gândi la răscoală! Zic că-l așteaptă pe acel lotru, Tudor din Vladimiri, să mi ia moșia și conacul. Căpitanul s-a uitat, cu luare aminte, la cei șapte osândiți. Fata aproape leșinase. Părul îi atârna despletit. Obrajii, înnegriți de lacrimi și de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]