1,361 matches
-
prevăzut cu un nas de culoare neagră. Stopul frontal este evident. Urechile acestui câine sunt de dimensiuni medii, triunghiulare și pendulante, căzând până aproximativ la nivelul fălcii. Gâtul și coapsele sunt musculoase. Pieptul este adânc. Coada este lungă, dar niciodată răsucită, acoperită de o blană abundentă, care îi dă aspectul unui steag. Părul exterior impermeabil este gros, dens și moale, deși nu prea mătăsos. Puful de blană este relativ dens. Așa cum sugerează și numele rasei, culoarea robei este aurie sau o
Golden Retriever () [Corola-website/Science/312198_a_313527]
-
acțiunea romanului, dar descrierea extrem de plastică a acestui cititor, ilustrează atmosfera de la biblioteca publică în care eroul romanului își petrecea o bună parte din timp. Omul... ar putea fi totuși luat drept simbol providențial al declinului occidental... Schilod, cu torsul răsucit și mic, pus pe două picioare desarticulate și independente unul de altul. Mâinile îi atârnă până peste genunchi ca lui Quasimodo iar capul are o poziție diagonală. Este de altfel capul cel mai original care se poate vedea la bibliotecă
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
are patru laturi. În partea de sud, biserica are o prispă cu 4 stâlpi, lată de aproximativ 1,26 m. Intrarea în biserică se găsește tot pe partea de sud, încadrată de un frumos portal decorat cu rozete și frânghii răsucite. În partea de sus, portalul este ornat cu o cruce sub care se află trecut cu cifre chirilice anul construcției bisericii, 1731. Ușa bisericii este făcută dintr-o singură bucată. În interior, așa-numita “biserică a bărbaților” (locul unde stăteau
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
stâlpi, biserica este un edificiu de dimensiuni medii. Tot pe partea de sud se face și accesul în biserică, printr-un portal frumos ornamentat cu crestături, motive geometrice și spirale. Biserica este ornată și cu motivul des întâlnit al funiei răsucite. Acoperișul este unul singur, în prelungire, atât pentru naos și pronaos, cât și pentru altar. Biserica este acoperită cu sindrilă. Deasupra pronaosului se află clopotnița bisericii. Turnul are o galerie deschisă, fiind acoperit cu un coif cu baza pătrată. În
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
structură simbolică. 7 capitole au ca titluri numele celor 7 zile ale săptămânii, dar alese din șirul mai multor ani. Fiecare zi e evaluată prin caracteristici date ei de ecouri locale și creștine, toate ar trbebui să împlinească o Geneză răsucită - dinspre o Facere împlinită (insesizabilă) către distrucție avându-și apogeul în războiul mondial. „Și fu ziua a șaptea, ultima, a acelui început de sfârșit, urmând o nouă facere” (...) ...Goana este interesant. S-ar putea întocmi cu el un glosar dialectal
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
convoca Adunarea Stărilor Generale, legiuitorul tradițional ales al țării, care nu fusese consultat din 1614. Preocuparea principală a reginei la sfârșitul anului 1787 și în 1788 a fost îmbunătățirea stării de sănătate a Delfinului. Suferea de tuberculoză și avea coloana răsucită și curbată sever. A fost dus la castelul Meudon în speranța că aerul de la țară îl va ajuta pe copil să se refacă. Din păcate, mutarea a făcut prea puțin pentru a atenua starea Delfinului, care a continuat să se
Maria Antoaneta, regină a Franței () [Corola-website/Science/309697_a_311026]
-
triunghiurile nu diferă mult, așa că, pentru simplitate tehnologică, se folosesc "palete cu profil constant". Dacă însă paletele sunt lungi sau se doresc performanțe optime, profilul paletelor trebuie să varieze cu raza, obținându-se așa-numitele "palete cu profil variabil" ("palete răsucite"). Fixarea paletelor se face cu ajutorul piciorului. Se folosesc diferite soluții constructive: Fie starea aburului la intrarea într-o turbină corespunzătoare punctului 1 din figura alăturată (presiunea de 50 bar și temperatura de 500). Prin destindere (în figură până la presiunea de
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
În dreptul fațadei vestice se află un mic portal cu arcuri rotunde. De asemenea, ușa de la intrare are o formă rotundă și este gravata cu raze de soare, o cupă și vită de vie cățărătoare, țocul fiind decorat cu o funie răsucita. În pronaos nu mai sunt picturi pe tavan. Pe peretele sudic sunt înfățișați Patriarhii Abraham, Isaac și Iacob în Rai, ținând în mâini sufletele celor salvați. În centrul boltii din naos se află Sfântă Treime, iar în colțuri sunt Evangheliștii
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
în benzi paralele, dominate de funia puternic ieșită în relief din mijloc. De remarcat că la altar, brâul, desi împărțit în trei, se reduce la numai două motive, undă apei și funia. Portalul de la intrare este încadrat de trei funii răsucite ce trec de pe ușorii laterali în arc peste țocul ușii. Funiile se opresc în axul ușii în jurul unei cruci. Crucea este încadrată că un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează coadă unui instrument de coarde, cel mai probabil
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
fațp de doric, coloana sprijinindu-se de stilobat cu ajutorul unei baze. Fusul coloanei este cilindric și mult mai zvelt și elegant având obligatoriu caneluri care sporesc senzația de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori cu pulpene și ie cu mânecă răsucită sau cămașă cu pumni. Fetele și femeile tinere poartă pălărie. Portul sașilor din Țara Bârsei deține câteva elemente caracteristice: cilindrul din catifea neagră, purtat pe cap de fete, având panglici roșii ce atârnă lung pe spate, scufița neagră de catifea
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Porțile gospodăriilor sunt largi, pentru a putea permite carelor încărcate să intre pe sub ele. Se remarcă bogăția decorării lor, mai ales când sunt realizate integral din lemn. Specific Șcheiului îi erau ciocanele de bătut în poartă în formă de șarpe răsucit. [[Imagine:StanaBarsa.jpg|thumb|right|250px|Aspectul interior al unei stâne din Munții Bârsei]] Oieritul a reprezentat o activitate străveche în Țara Bârsei. Animalele se creșteau ușor și se înmulțeau repede. [[Transhumanță|Transhumanța]] păstorilor și a turmelor era un obicei
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
tradiționale de arhitectură românească. În fațada dinspre Calea Victoriei este inclusă o loggie în spiritul arhitecturii brâncovenești. Interesant tratată este și fațada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se află corpul intrării, care are trei arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite și unite la bază prin balustrade de piatră sculptată cu bogate motive ornamentale. După moartea lui Constantin Dissescu, survenită în 1932, casa a găzduit "Institutul de Cultură Italiană" (1933 - 1949), apoi "Institutul Româno - Rus", până în 1956, devenind apoi Cămin al
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
date în STAS 2203-51. Elementul constitutiv al oricărei parâme vegetale sau sintetice este sfilața (în ), formată din mai multe fire răsucite spre dreapta. Mai multe sfilațe răsucite spre stânga constituie o șuviță sau un toron (în ), iar 3 - 4 toroane răsucite împreună spre dreapta formează parâma sau lanțana. Când sunt 4 toroane, acestea se răsucesc în jurul unei inimi vegetale netorsionate. Prin răsucirea împreună spre stânga a 3 lanțane (cordoane) se obține un garlin (în ), folosit pentru remorcaje, manevra și legarea navei
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
natura, ci să o corecteze. Sunt folosite tulpini, ramuri desfrunzite, frunze cu un contur deosebit. Aranjamentul simplu este preferat unui buchet bogat. Asimetria este absolut necesară pentru ca un aranjament Ikebana să fie atractiv. Japonezii consideră mai interesant un copac îndoit, răsucit, scorburos decât unul crescut normal. Legătura dintre om și natură este redată prin trei linii, care simbolizează cerul, omul și pământul. Cea mai importantă este reprezentată de ramura cea mai înaltă, care semnifică cerul. A doua ca importanță este ramura
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
nu, cel târziu în primele decenii ale secolului al XVI-lea, biserică ce avea ca hram Adormirea Maicii Domnului, al cărei edificiu a rezistat până la înălțarea actualei construcții. În partea inferioară a panoului central, deasupra marginii marcate de motivul frânghia răsucită, pisania de donator, în slavonă, refuză să ne ofere numele pictorului: „ Această icoană a făcut-o robul lui Dumnezeu, Doamna și Șteflu [Ștefu?] din Agârbiciu și pentru sufletul lui și pentru sufletul ei și pentru sufletul copiilor și pentru sufletul
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, prezentând elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereților bisericii la exterior, îl regăsim și la ancadramentul ușii, decor specific construcțiilor din lemn ce poate fi regăsit în mod frecvent și în alte genuri practicate în creația populară a lemnului. Se poate stabili o apropiere
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
de apoi sunt pictate, direct pe perete, trei icoane mari, de tipul celor împărătești, reprezentînd pe Iisus învățător, Maica Domnului cu pruncul, de tip Hodighitria, și Sf. Andrei. Ele sunt delimitate de restul picturii prin rame pictate cu motivul funiei răsucite, iar fondul lor roșu e vibrat de pete albe. Aceste icoane ne oferă posibilitatea studierii modului în care Alexandru Ponehalski își construiește figurile în tehnica tradițională a suprapunerilor succesive, posibilitate cu atât mai interesantă cu cât avem de-a face
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
strat de cristale lichide (de grosime de obicei de circa 4 µm) se află între două filtre de polarizare care sunt traversate (orientate la 90° una față de alta). Aliniera cristalelor lichide este aleasă astfel încât faza sa relaxată să fie una răsucită. Această fază răsucită reorientează lumina care a trecut prin primul polarizor, permițând transmiterea acesteia prin cel de-al doilea polarizor (și reflectată înapoi la observator, dacă există și un reflector). Dispozitivul apare astfel transparent. Atunci când un câmp electric este aplicat
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
lichide (de grosime de obicei de circa 4 µm) se află între două filtre de polarizare care sunt traversate (orientate la 90° una față de alta). Aliniera cristalelor lichide este aleasă astfel încât faza sa relaxată să fie una răsucită. Această fază răsucită reorientează lumina care a trecut prin primul polarizor, permițând transmiterea acesteia prin cel de-al doilea polarizor (și reflectată înapoi la observator, dacă există și un reflector). Dispozitivul apare astfel transparent. Atunci când un câmp electric este aplicat stratului de cristal
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
sacristie. Prima din stânga este piatră funerară a lui Christian Schesaeus. Lespedea are o formă dreptunghiulara cu o bordura înaltă pe care există o inscripție în limba latină. În interior, câmpul central este mărginit de un decor renascentist din frunze acant răsucite. În jumătatea superioară apare în relief un înger care susține un blazon de forma mai complicată.
Christian Schesaeus () [Corola-website/Science/313910_a_315239]
-
din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009. Codul fiscal: Tutun prelucrat Art. 174. - [...] (4) Se consideră tutun de fumat: ... a) tutunul tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăți, și care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară; ... b) deșeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt prevăzute la alin. (2) și (3); ... c) orice produs care conține parțial alte substanțe decât
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
este mai mică de 34 mm; ... c) produsele alcătuite parțial din substanțe altele decât tutun și care îndeplinesc criteriile prevăzute la lit. a) și b). ... (4) Se consideră tutun de fumat: ... a) tutunul tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit ori presat în bucăți și care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară; ... b) deșeuri de tutun puse în vânzare cu amănuntul care nu intră sub incidența alin. (2) și (3) și care pot fi fumate. În sensul prezentului articol
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Chow-ul prezintă un cap mare cu un craniu lat și plat având botul scurt și pliuri faciale care îi dau aspectul de animal permanent încruntat. Urechile îi sunt rotunde și mici, acestea fiind purtate ridicate în direcție verticală. Coada este răsucită și purtată ridicat peste spate. Mersul parcă îi este ca pe picioroange. Cea mai importantă și caracteristică trăsătură a câinelui este limba de culoare albastru-neagră, ceea ce este o raritate printre rasele de câini. Chow-Chow-ul are o blană formată dintr-un
Chow chow () [Corola-website/Science/317970_a_319299]
-
din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009. Codul fiscal: Tutun prelucrat Art. 174. - [...] (4) Se consideră tutun de fumat: ... a) tutunul tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăți, și care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară; ... b) deșeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt prevăzute la alin. (2) și (3); ... c) orice produs care conține parțial alte substanțe decât
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]