1,461 matches
-
În 1836, În prima revistă de teatru din Țara Românească. Este vorba de o „imitație” realizată de C.G. Filipescu după un poet german : după unii comentatori, Christian Schubart <endnote id="(782, p. 155)"/>, care a compus În 1783 poemul Evreul rătăcitor, devenit foarte popular. În versiunea românească, motivul mitic e tratat În stil romantic. Jidovul rătăcit, Așaber (sic ! ), este torturat de diavol și iertat de Înger, ambii trimiși de Isus Cristos : „Crudule, tu ai isgonit pe fiul lui Dumnezeu ! - Îi spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
versiune și, având În vedere caracterul ei romantic, a apreciat-o. În iulie 1876, imediat după ce i s-a Încredințat răspunderea pentru partea literară a Curierului de Iași, Eminescu a reeditat după patru decenii „imitația de la povestea neamță”, „Ahasver, jidovul rătăcitor”, apărută inițial În Gazeta Teatrului Național <endnote id="(685, p. 378)"/>. Într-un articol publicat În 1932 (Adevărul literar și artistic, nr. 602, 1932), George Călinescu credea că și „eroul de seamă” dintr-o „nuvelă fantastică” - scrisă de Eminescu În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(782, p. 155)"/>. Imaginea lui Ahasverus În poezia romanticilor români a fost influențată de spațiul cultural german din secolul al XIX-lea. Ea diferă totuși profund de modul În care Richard Wagner, de pildă, a utilizat motivul „jidovului rătăcitor” atât În scrierile sale muzicale (pentru unii comentatori, personajul Kundry, din opera Parsifal, 1882, este Întruparea feminină a lui Ahasverus), cât și În scrierile sale ideologice. Pentru compozitorul german, evreii se pot izbăvi de blestemul „tip Ahasverus” pe „o singură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care distrugerea regenerează și vom fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care nu și-a găsit drumul [...]. Iudaismul nu are decât două eventualități : se chinuiește perpetuu sau moare. Tertium non datur” („Criza iudaismului”, Cuvântul, nr. 514, 1926 ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
observă Mihail Sebastian În 1935, Nae Ionescu „a anticipat cu aproape șapte ani pe acel «Iuda trebuie să sufere»” <endnote id="(219, p. 293)"/> din celebra sa prefață la romanul lui Sebastian (De două mii de ani..., 1934). Ca și „jidovul rătăcitor”, „Iuda va agoniza până la sfârșitul lumii”, scrie Nae Ionescu, fiind convins că este În stare să demonstreze „că nu se poate altfel” <endnote id="(219, p. 8 ; sublinierile lui Nae Ionescu)"/>. În 1895, În timpul studiilor sale la Paris, adolescentul precoce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
francezul Auge de Lassus. Motto- ul ales de compozitor sună astfel : Tu marcheras toi-même. Encore plus de mille ans („Vei rătăci mai mult de o mie de ani”). Amintesc și de o nuvelă fantastică a lui Ion Minulescu despre „jidovul rătăcitor”, publicată În 1930 și intitulată Omul cu inimă de aur <endnote id=" (889)"/>. În fine, și Mircea Eliade a abordat această temă, dar nu Într-unul din volumele sale de istorie a religiilor, ci tot Într-o nuvelă fantastică, intitulată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a abordat această temă, dar nu Într-unul din volumele sale de istorie a religiilor, ci tot Într-o nuvelă fantastică, intitulată Dayan, scrisă la Chicago În 1980. Ca să poată În sfârșit să moară și deci să se odihnească, Jidovul rătăcitor („un domn bătrân, foarte bătrân, cu barba căruntă, Îmbrăcat ciudat, cu un fel de caftan lung, și cam zdrențăros”) Își dorește ca nimeni altul sfârșitul lumii. Ahasverus Îl inițiază pe protagonistul nuvelei, Dayan (În ebraică, „judecător”), un student matematician de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale lumii, fie că ați fost creștini, evrei sau sceptici și necredincioși, veți fi judecați prin ce ați Înțeles din povestea mea...” În mare, la Mircea Eliade, legenda este cea clasică, dar modul În care prozatorul Îl interpretează pe Jidovul rătăcitor este inedit. „Ahasverus - explică Dayan - e un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii, dar e mult mai simplu și mai profund. Pentru că, În realitate, Ahasverus poate fi oricine dintre noi. Pot fi eu, poate fi unul din colegii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 350)"/>. Peste 30 de ani, intrând În polemică postumă cu mentorul său Eliade, Ioan Petru Culianu - un alt autoexilat din România - credea că „orice exilat trebuie să se identifice cu Elie Wiesel”, nu cu Ulise. Culianu a Înlocuit un rătăcitor legendar cu unul real, dându-i totuși acestuia din urmă Însemnele legendarului „evreu rătăcitor” : „După Auschwitz, și În exil, noi toți avem privilegiul de a ne identifica, Într-o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ioan Petru Culianu - un alt autoexilat din România - credea că „orice exilat trebuie să se identifice cu Elie Wiesel”, nu cu Ulise. Culianu a Înlocuit un rătăcitor legendar cu unul real, dându-i totuși acestuia din urmă Însemnele legendarului „evreu rătăcitor” : „După Auschwitz, și În exil, noi toți avem privilegiul de a ne identifica, Într-o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu profetul său de astăzi : Elie Wiesel” <endnote id="(644, p. 125)"/>. Legenda „jidovului rătăcitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rătăcitor” : „După Auschwitz, și În exil, noi toți avem privilegiul de a ne identifica, Într-o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu profetul său de astăzi : Elie Wiesel” <endnote id="(644, p. 125)"/>. Legenda „jidovului rătăcitor” are, chiar dacă implicit, un pregnant caracter etiologic. Ea răspunde la Întrebările „de ce și de când rătăcesc evreii În lumea largă ?”. Asta deoarece, pentru mentalitatea populară, Ahasverus nu este un evreu, ci evreul generic, toți evreii, urmașii urmașilor celor care l-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
l-au crucificat pe Isus : „Sângele lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 25). Fiind o legendă nu numai creștină, dar și iudeofobă, este firesc faptul că scriitorii evrei din România nu prea au valorificat literar motivul „jidovului rătăcitor”. Cu câteva excepții, totuși. Avram Goldfaden - părintele teatrului evreiesc (Înființat la Iași În 1876) - a compus În idiș poemul Evreul etern (Evige Jude, Frankfurt, 1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România nu prea au valorificat literar motivul „jidovului rătăcitor”. Cu câteva excepții, totuși. Avram Goldfaden - părintele teatrului evreiesc (Înființat la Iași În 1876) - a compus În idiș poemul Evreul etern (Evige Jude, Frankfurt, 1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un evreu călător și etern, așa cum sunt cărțile pe care le negustorește. Un caz interesant și tragic este cel al poetului Leonid Dimov, reprezentant de frunte al curentului oniric din România anilor ’60-’70. Autostigmatizarea sa În tinerețe ca „jidov rătăcitor” provine dintr-o profundă criză identitară și din resimțirea umilinței unei origini iudaice. Plin de spaime și de incertitudini, poetul rătăcește În spațiul identitar. Cu un tată evreu din sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv al „urii de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și e convins că la fel Îl receptează viitoarea sa soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat, respins de societate, fără casă, fără patrie, un „evreu rătăcitor” : M-ați alungat din ogrăzile udate de ploile târâte Și În decembrie de lângă sobele voastre În care focul troznea ca un harbuz. M-ați alungat de pe ulițele pline de vuiet, M-ați lovit cu bice În piețele publice ca pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Wundersame Geschichte, 1814). Voronca Însuși Își spunea : „Poet ești și, de-aceea, pururi Ahasverus” (nu suntem prea departe de identificarea „poetului” cu „evreul”, formulată de Marina Țvetaeva și reluată de Paul Celan). „Identificarea cu Peter Schlemihl, ajuns până la urmă Jidovul rătăcitor - remarcă Ovid S. Crohmălniceanu -, merită atenție În cazul Voronca, pentru că opera sa nu cuprinde aproape nicăieri vreo mărturie directă a iudaității autorului” <endnote id="(691, p. 119)"/>. Pentru prozatorul Norman Manea, „identificarea cu Peter Schlemihl” nu are menirea de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(828, p. 24)"/>. După părerea lui G. Călinescu, Ilarie Voronca este „Înrudit sufletește” cu Benjamin (Wechsler) Fundoianu <endnote id="(130, p. 866)"/>. La rândul său, Paul Cernat Îi vede pe amândoi poeții sub zodia „condiției de Ahasverus, de evreu rătăcitor și de exilat etern”. „Atât Fundoianu, cât și Voronca - susține Paul Cernat - sunt niște «călători» și niște exilați, destinele lor de poeți expatriați - evreo-franco- români - se aseamănă mult și, printr-o coincidență sem ni ficativă, [...] fiecare va publica un volum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mult și, printr-o coincidență sem ni ficativă, [...] fiecare va publica un volum intitulat Ulysse ” <endnote id="(903, pp. 37- 38)"/>. Tristan Tzara era și el văzut (de prietenul său Ion Vinea, În 1925) pribegind sub aceeași zodie : „E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gârbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se Încuraja pe sine mestecând un cântec de drum lung. Un cântec suspect. Cântec din România Mare. La Moară la Hârța[-Pârța/ Un’ se macină tărâța]” (Contimporanul, nr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a și avut parte (a fost arestat de Gestapo la Paris și deportat la Auschwitz, unde a fost gazat și incinerat În octombrie 1944) <endnote id="(904)"/>, poetul Benjamin Fundoianu și-a semnat câteva texte cu unul dintre numele „evreului rătăcitor” (Isaac Laquedem, cum apare Într-o legendă flamandă din secolul al XVII-lea) <endnote id="(721)"/> sau s-a identificat cu acesta, mai ales În poemul Ulysse, publicat la Bruxelles În 1933 : Eu rătăceam fără vedere prin Pașii gărilor pierduți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus. „Dacă toți evreii ar fi fost convertiți de Isus Cristos - scria Blaise Pascal (Pensées, II), preluând teoria augustiniană -, n-am fi avut decât martori suspecți. Iar dacă ar fi fost exterminați, n-am fi avut martori deloc.” Or, „jidovul rătăcitor” Întruchipa la modul ideal martorul nemuritor al patimilor cristice. Această semnificație este prezentă atât În textul din 1836 („El al cărui sânge tu ai văzut curgând pe Golgota”), cât și, peste un secol, În poemul lui Fundoianu : „Nu pot să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos” au parte de „un râu de foc și Întuneric mare și viermi neadurmiți și smoală clocotind ca focul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-Însul. Râsuri și hihote făcea. Iară unul dintr-Înșii cursă În casă și zmulsă o sabie, și deaca agiunsă pre svântul, Îndată tăe cinstit capul lui” <endnote id="(96, pp. 456-457)"/>. În fine, ca și În cazul legendei „jidovului rătăcitor”, s-a găsit un țârcovnic În secolul al XIX-lea care a versificat această legendă, din care redau un scurt fragment : Dup’aceia te-au legat De un cal neînvățat, Prin cetate te-au târât Și sfântul trup ți-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]