3,509 matches
-
este orizontală și este perpendiculară pe axa longitudinală a manivelei; axa „z” este verticală și completeză sistemul triortogonal. Pentru manivelă s-a considerat o rotație completă într-un timp de 6 [s] cu o viteză de rotație de 1,046 [rad/s]. Analizele efectuate au urmărit interdependența dintre parametrii de poziție ai platformei și cei ai elementului conducător. Pentru aceste analize s-au utilizat modele tridimensionale, reprezentări grafice folosindu-se programul VisualNastran. În figurile 5.13. se prezintă mecanismul analizat și
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și umplut cu plante mirositoare, mirodenii și grâne de anason. Cadavrul astfel pregătit este condus pe un car de la un popor la altul. Acei ce-l primesc în trecerea lui, pentru a-și arăta durerea, își taie vârful urechilor, își rad părul, își fac tăieturi în brațe, își spintecă fruntea și își străpung brațul stâng cu o săgeată. După ce se pune regele în groapă, se gâtuie și se pun lângă el una din concubinele sale, un bucătar, un paharnic, un secretar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
transformări se întâlnesc spre exemplu și în dialectele italice, precum acel sabin si acel oscic, care nu sunt în nicio legătură cu limbile celtice. Dacă toate aceste încercări de a grupa pe poporul geto-dac în una din cele trei mari rase a le Germanilor, Slavilor și Celților nu au condus la niciun rezultat mulțumitor în privința științifică, cauza acestei împrejurări trebuie căutată mai ales în faptul că nu interesul curat științific au împins pe susținătorii acestor teorii a le da ființă, ci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tuns scurt. Țăranul român consideră din contra că cea mai mare nenorocire este când își vede retezată podoaba capului. Cât despre părul de pe obraz, observăm că Romanii umblau cu totul rași, musteți și barbă, și că țăranul român de astăzi rade numai barba, dar nu se atinge de musteți, a căror tăiere se consideră ca cea mai mare rușine. Cât despre elementele îmbrăcămintei lor, este de observat că berneviciul sau ițarul este strâmt și încrețit pe picior, iar nu larg ca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mare, iar Gosseyn se grăbi într-acolo. Peste puțin timp, contempla orașul Gorgzid. Capitala Celui Mai Mare Imperiu strălucea sub ochii lui în razele soarelui său albastru deschis. Gosseyn își aminti cu memoria lui Ashargin că vechea capitală, Nirena, fusese rasă de bombele atomice și că întreaga suprafață pe care se afla altă dată un oraș de treizeci de milioane de indivizi nu era decât un deșert radioactiv. Această amintire îl tulbură pe Gosseyn. Ashargin, care nu asistase la scenele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
și dulapuri de epocă. Firește, aceste amănunte interveneau în conversațiile lor, dar i-am auzit mîndrindu-se și cu obiecte cu atît mai entuziasmați, cu cît obiectele erau mai inutile. „Iată, narcisele au revenit printre noi“ sau „Doamne! Harrison și-a ras mustața“. Acolo unde eu vedeam o frunză, ei vedeau „o frunză verde încîntătoare“. Unde eu vedeam o nouă termocentrală, ei vedeau „progres tehnologic“ sau „industria care devastează zona rurală“. Odată, la o petrecere, un cuplu a început să se certe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și dulce și două tablete roz într-o linguriță. Se trezi cînd soarele strălucea și respiră cu ușurință printre clinchetul lighenelor împărțite la fiecare pat. Pentru prima oară de cînd se internase, se simți suficient de bine pentru a se rade, dar după ce-și dezmierdă smocul de păr de pe bărbie, își împrospătată doar fața și mîinile și rămase tolănit în aerul și lumina blîndă. Domnul Clark arăta mult mai bine. Fața lui era din nou a unui om bătrîn, gînditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Lanark să ia cuvîntul. Lanark se ridică oarecum încurcat. — Nu prea știu, zise el, ce să spun. Nu sînt patriot. Nu-mi place orașul Unthank, îmi place soarele. Am venit aici pentru că mi s-a spus că Unthank va fi ras și înghițit în cîteva zile, și toți care au pașaport al consiliului vor fi transferați într-un oraș mai însorit. Se așeză. Urmă un moment de tăcere, apoi Ritchie-Smollet îl întrebă: — Monboddo va spus asta? — Nu, unul dintre secretarii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
imediat ce-ți vom găsi un înlocuitor. Pettigrew și cu mine bem la Vascular Cavity. E o cîrciumă mizeră dar aproape de birou, și vezi mereu cîteva frumuseți pe-acolo. îîi făcu cu ochiul). Dacă treci pe-acolo mai tîrziu, o să radem una împreună. Ieși repede. Omul cu avionul îl conduse pe Lanark la ultima dintr-un lung șir de uși în perete. O deschise ușor, trase cu ochiul prin crăpătură și șopti: — Pare liniștit. Nu cred că trebuie să-ți fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de WC și trăi sentimentul confortabil că altcineva o va goli. Deasupra chiuvetei blocate era o oglindă, iar un dulăpior cu o ușă din oglindă era agățat de peretele opus. Deplasînd ușa, reuși să se vadă în profil. Jack îi răsese barba și-i potrivise mustața. Părul lui cărunt, dat de pe frunte, se aduna stufos în spatele urechilor, creînd imaginea impresionantă a unui om de stat. își puse mîinile în șold și-și zise calm: — Cînd lordul Monboddo spune că a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pitice, poloneze, fardate violent și îmbrăcate în rochițe străvezii. (În schimb, femeia cu barbă mi se părea o glumă bună : aveam fotografia uneia, din Danemarca, o păstram printre pohemele mele, mi-ar fi părut rău să aflu că și-a ras barba.) Față de fetele, foarte rare, a căror statură trecea cu mult peste normal, mă situam între umor și milă. Astfel, pe când aveam vreo șaisprezece ani, s-a întâmplat să vină în vizită la mama fiica unei prietene din provincie, pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
în limba catalană. După un timp, jocul m-a plictisit, era prea multă ciumă și holeră în el. Atunci m-am hotărât să-l schimb, să trec pe verticală și mi-am lăsat barbă. Când a ajuns destul de mare, am ras-o de pe jumătatea stângă a obrazului, împreună cu partea de mustață respectivă...“. Maria tăcea, privea în gol, mohorâtă, părea o femeie-copil, dar sufletul îi mirosea a câine mort. „Aveam planuri mari, fii atentă“, am continuat eu. „Așa, cu barbă numai pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mirosea a câine mort. „Aveam planuri mari, fii atentă“, am continuat eu. „Așa, cu barbă numai pe o jumătate a feței, mă pregăteam pentru marea întâlnire de dragoste. Ții minte ? Veneam și pe la tine, la atelier... Pe urmă, mi-am ras și jumătatea de barbă rămasă și m-am mutat pe-un coridor, pe Calea Moșilor colț cu bulevardul Domniței. Pe urmă, am plecat în mlaștini...“ „Cu domnul asistent universitar Ioachim mă mărit“, m-a întrerupt Maria. „O să plesnească mama de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
o bună zi degetele, pe când voiam să-mi tai unghiile, la catarama curelei care mă izbea, făcându-mi vânătăi în fiecare dimineață când îmi scuturam de praf pantalonii, la afurisita de lamă care îmi zgâria bărbia de câte ori voiam să mă rad, la crenguța de prun care încercase, într-o seară, să-mi scoată ochii, la ciocanul care mă izbise cu dușmănie, înnegrindu-mi o unghie numai pentru că trecusem pe lângă el, și așa mai departe. Sigur, asemenea lucruri i se pot întâmpla
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mare, iar Gosseyn se grăbi într-acolo. Peste puțin timp, contempla orașul Gorgzid. Capitala Celui Mai Mare Imperiu strălucea sub ochii lui în razele soarelui său albastru deschis. Gosseyn își aminti cu memoria lui Ashargin că vechea capitală, Nirena, fusese rasă de bombele atomice și că întreaga suprafață pe care se afla altă dată un oraș de treizeci de milioane de indivizi nu era decât un deșert radioactiv. Această amintire îl tulbură pe Gosseyn. Ashargin, care nu asistase la scenele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
fotoliul lui și spuse, fără să se ridice: - N-am găsit nimic extraordinar. E drept că pulberea e ceva mai densă decât în jurul propriei noastre galaxii. Am reușit să culegem unele mostre cu ajutorul unor plăci puternic ionizate, de pe care am ras apoi pulberea - o pulbere îndeobște solidă, conținând câteva elemente simple și urmele a numeroase substanțe compuse, formate poate în momentul condensării. De asemenea, conținea și puțin gaz în stare liberă, mai ales hidrogen. Din păcate, mostrele aduse de noi seamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fost surd. Aștepta reciprocitate. Plictisit de tăcerea mea, a trecut la interogatoriul direct. — Matale din ce familie ești? De unde? Am răspuns fără tragere de inimă: — Bucureștean. Crețu. — Rudă cu spițerul Kretzu, ăla cu mustăți roșcovane? Da’ matale cine ți-a ras mustățile? N-am mai răspuns. Nimic nu se potrivea cu nimic. Petre îmi mai arunca din când în când o căutătură, tot mai piezișă. Vedeam că face eforturi mari de gândire. Brusc a tras de hățuri, eu am venit în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mulțumit, fiindcă în privința asta putea fi socotit foarte tânăr, Procopiu își mângâie mustața neagră și ceruită: — Dar, de pildă pe conu Costache Boerescu, eu, unul, îl preferam cu barbă, nu cu mustăți. Cine știe pentru ce primadonă și-o fi ras barba. Pavel Mirto adăugă, ca să șteargă urmele incidentului de mai-nainte: — A, dar am altă veste pentru dumneata. În Franța s-a făcut o gazetă numai cu femei, La Fronde. Santa Maria, Madre di Dio! Acolo m aș angaja. — Ca
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
replică: — Toată lumea știe că doctorul Istrate e ateu, așa că să nu-mi vorbească el mie despre post... Agata o privi cu mirare, fiindcă o credea mai isteață, însă Lucia repuse discuția pe făgașul dorit de toate: — Străinul ăsta și-a ras mustața și barba ca să nu fie recunoscut, așa fac cei care vor să-și piardă urma. — A fost amestecat într-un amor pe viață și pe moarte, se pare că-l urmărește un soț încornorat, a adăugat Marioara Livezeanu, sora
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mușchii flasci să se încordeze curajos și spuse: - Pe mine nu mă puteți păcăli făcându-mă să cred că e cineva în spatele meu. Haideți, duceți-vă la ușă aceea. Ochii necruțători ai bătrânului priveau peste umerii lui. Vorbi calm: - Ei, Rad, ai pregătite toate datele? - În orice caz destule pentru un examen preliminar, se auzi glasul unui tânăr aflat în spatele lui Fara. Conservator de tipul A-7. Inteligență medie destul de bună, dar prezintă o evoluție monarică specifică orașelor mici. Concepție unilaterală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Să-și trăiască viața așa cum îi convine. - Dacă crezi, spuse cu glas tremurător Fara, că această cacialma m-ar putea face să mă întorc, ești nebun. E vorba de peretele din stânga al clădirii. Știu că nu e nimeni acolo. - Dragă Rad, spuse bătrânul, sunt întru totul de acord să-l las să-și trăiască viața. Dar a fost protagonistul acțiunii întreprinse de mulțimea de afară. Cred că ar trebui să fie descurajat. - Vom anunța prezența lui prin toate mijloacele de informare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
bătrânul, sunt întru totul de acord să-l las să-și trăiască viața. Dar a fost protagonistul acțiunii întreprinse de mulțimea de afară. Cred că ar trebui să fie descurajat. - Vom anunța prezența lui prin toate mijloacele de informare, spuse Rad. Își va petrece tot restul vieții negând această acuzație. Încrederea lui Fara în tun scăzuse în atât de mare măsură încât, în timp ce asculta neliniștit și nedumerit conversația aproape de neînțeles, uită complet de el. Bătrânul spuse cu insistență: - Eu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Un film. Dar cât de gogoman îl socoteau ei ca să înghită o minciună atât de vizibilă? - Nemernicilor, se înfurie el. Va să zică ați pus pe cineva să joace rolul împărătesei, încercând să mă faceți să cred că... Păi, voi... - Ajunge, strigă Rad. Fara începu să tremure când, în câmpul lui vizual, intră un tânăr. Îl năpădi gândul înfricoșător că oamenii care voiau să mânjească, în chip atât de josnic, personalitatea Maiestății sale imperiale n-ar șovăi câtuși de puțin să-l rănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
strâmbă Parc-ar fi pe o frigare. Duhul sfânt în chip de limbă I-a eșit pe gur-afară. Unii află cumcă nasu. E cam strâmb, ca și la tat-so, Și că-și samănă cu soiul. Dar-pe când cu toți au ras-o Se-mprăștie tărăboiul. Nins lucește câmpul, teiul, Și trosnește cărărușa, Când se-ntorc și văd bordeiul Și deschide Mușa ușa. Când își pun copilu-n leagăn, C-un picior încet îl leagăn La lumina din surcică Și o vorbă de-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
acră, De s-ar coace cât s-ar coace, 15 Că dulce nu se mai face; Dar mila de la părinți Multă vreme n-ai s-o uiți. Când eram la mama fată, Mâncam turtă coaptă-n vatră 20 Ș'o rădeam pe răzătoare, Mi-era fața ca o floare. Dar de când m-am măritat Mănânc pîne și beau vin La inimă pun venin; 25 Mănânc pîne și beau bere La inimă numai fiere. Ochi, plângeți și lăcrămați Că voi sunteți vinovați
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]