5,519 matches
-
filosofia dreptului, economie etc. Chiar dacă volumul adună laolaltă articole publicate de-a lungul anilor în periodice culturale, în volume ori au fost redactate pentru prezenta apariție editorială, rezultatul este bine articulat și atinge, dacă mi se permite, punctele esențiale ale receptării eminesciene. Iată cum paradoxal, vorbind despre lucruri grave într-o formă modernă, Theodor Codreanu parcă se așază de această dată peste figura profesorului, înțelegând importanța asumării până la capăt a unui model cultural pe care "dilematicii" și-l vor fi dorit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care vine și totodată reface legătura cu tradiția Sfinților Părinți. Se discută mai apoi despre "organicitatea operei", "utopiile criticii", "frumusețea canonică"; personal, highlight-urile mi s-au părut a fi capitolele dedicate pe de o parte contribuției lui A.C. Cuza la receptarea eminesciană iar pe de altă parte incitantele ipoteze cu privire la mult-discutata ediție Maiorescu, apariție care a scurtcircuitat chiar apariția Cărții proiectată de Eminescu însuși până la cele mai mici detalii. Spre cinstea domniei sale, Theodor Codreanu ne oferă toate argumentele pentru a conviețui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin de legitatea și legitimitatea aspirațiilor românești spre deplina independență națională fac din acest studiu un moment esențial al receptării lui Eminescu într-un timp al negării și al condamnării proletcultiste a gazetăriei sale. Aceleași calități în dezbaterea analitică a problemelor abordate demonstrează și expunerea monografică Chestiunea Transilvaniei, carte scrisă în limba franceză în 1945-1946 și revizuită, pentru publicare, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile de care are nevoie pentru
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Cantemir” din București, Facultatea de Științe Politice, și director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Autor a cinci cărți și editor a două volume. Autor a peste 50 de studii dedicate unor teme actuale, precum receptarea Holocaustului în România, modernizarea și tranziția politică în Europa Centrală și de Est. ANA BĂRBULESCU (n. 1976). Doctor în sociologie al Universității din București. Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și lector universitar la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
manierele de altădată? (2002) cuprinde fragmente din cărți românești tipărite în perioada 1840-1940, care au ca temă normele comportamentale. Comentariul introductiv al secțiunilor încearcă să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural ce le-a dat naștere și să traseze cadrul receptării în prezent a unor astfel de texte. Lucrarea ține de istoria mentalităților și de reconstituirea fizionomiei poporului român în vederea înțelegerii adecvate a manifestărilor sale literare și culturale. Întreprindere similară, dar pentru un orizont mai vast, Strategii ale comportamentului european (2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Regman) a celui de-al doilea val al Cercului Literar de la Sibiu, creația lui S. apare astăzi ca o restituire, datorată publicării oarecum întâmplătoare a scrierilor antume, ținând seama nu de cronologia lor reală, ci de contextul istoric al momentului. Receptarea îndeosebi postumă a poeziei sale - O sălbatică floare iese de sub tipar cu câteva săptămâni înaintea săvârșirii din viață a scriitorului, urmându-i Strada care urcă la cer (1977), și cuprinzătoarea ediție Un ceas de hârtie - a dezvăluit o literatură preponderent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
am venit la tine ca să... să... să fiu ținta gesturilor tale vulgare?! Surîsul lui Mihai, calm, senin, înmoaie furia femeii: Gesturile, judecate în context, n-au fost vulgare, doamnă. Vulgare pot fi intenția cu care sînt făcute și modul de receptare a lor. Mintea noastră vulgarizează gesturile din jocul dragostei; ele, în sine, nu au nimic vulgar, ba dimpotrivă! exclamă Mihai furios. Vă rog, să vă dau haina adaugă pe un ton calm, întinzînd mîna spre blană. Nu! hotărăște Maria. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
disponibilități trebuie să reiasă din comportamentul și acțiunile logopedului față de copil, exprimate, fie verbal prin încurajări, parafrazări, ton adecvat, dar mai ales nonverbal, prin mimică și privire deschisă, zâmbet, gesturi încurajatoare, plasarea cât mai aproape de copil, la limita spațiului intim. Receptarea și înțelegerea mesajelor empatice transmise de logoped vor fi observabile în conduita copilului printr-o reducere sau înlăturare a sentimentului de inferioritate cauzat de conștientizarea tulburării în cauză și o creștere a încrederii în sine, acceptării tulburării, ce vor determina
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
învățarea de către profesor a protocolului. Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare și sistematizare a unui conținut informațional , solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris; oferă oportunități elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
învățarea de către profesor a protocolului. Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare și sistematizare a unui conținut informațional , solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris; oferă oportunități elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
didactică este un gen special de discurs, În care se dorește realizarea unei convergențe funcționale a tuturor canalelor de comunicare, deoarece posibilitățile desprinderii semnificațiilor sunt mai mari, iar elevii sunt determinați să-și perfecționeze și să-și multiplice canalele de receptare. În varianta comunicării directe, ascultarea este primul pas În stabilirea unei relații de comunicare eficientă cu cei cărora ne adresăm. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei atitudini de respect și de acceptare a interlocutorului prin stabilirea contactului vizual
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica și Înfățișarea partenerilor. Profesorul transmite un conținut informațional utilizând foarte multe elemente de limbaj nonverbal, exagerând uneori În acest sens. S-a putut observa că atenția elevilor se focalizează pe aceste elemente, ceea ce Împiedică receptarea adecvată a mesajului. Astfel, atât suprautilizarea elementelor nonverbale, cât și subutilizarea lor, poate fi nocivă.
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
stoicismului... Philodemos inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest subiect, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către un corp capabil de percepție, deci de emoții, de senzații și, în final, de plăcere... Muzica pitagoriciană a Sferelor sau Armonia platoniciană a Sufletului sunt categoric opuse teoriei jubilatorii asupra muzicii pe care o formulează Philodemos. Bineînțeles, Epicur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
literare. Optând pentru fragment în dauna sistemului, criticul are o rostire alertă și surprinde în analize parțiale detalii semnificative din peisajul literaturii contemporane. Într-o carte ce cultivă instantaneul se rețin mai puțin reflecțiile generale privitoare, spre exemplu, la uniformizarea receptării critice, la tabuurile artistice sau la criza umorului, cât portretele concise, realizate cu veritabilă artă de prozator, de pildă al lui Emil Botta, considerat un Ariel al poeziei. Trăsăturile distinctive ale abordărilor din primele volume se regăsesc și mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
considerate chiar de unii istorici a fi fost factori generatori de stat13. Nicicând până atunci, spațiul românesc, realizat politic în formula celor două state, nu a fost mai puternic încadrat ca arie de mijlocire între est și vest și de receptare a influențelor provenite din aceste puncte cardinale. De-a lungul drumurilor comerciale care străbăteau cele două țări și a ramificațiilor lor, s-au dezvoltat târguri și orașe, popasuri pentru convoaiele de negustori, stații vamale, centre de desfacere a mărfurilor orientale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de cele mai multe ori plină de subiectivism. • Studiile lui I. Liprandi au stimulat interesul opiniei publice și a istoricilor ruși pentru Basarabia. • Opera istoriografică a lui I. Liprandi trebuie interpretată ca un produs al timpului său. Se impun două aspecte revelatorii - receptarea de către ofițerul rus a necesităților timpului în care a activat și a scris și încercarea sa de a le clarifica, de a milita, prin scrierile istorice, în spiritul cerut de interesele rusești. • Lucrările lui I. Liprandi în domeniul istoriei își
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sunt sensibili la recenzii, relatări, analize și se atașează mai puțin numelui autorului, cât temei tratate. (R. Escarpit, 1973, p. 58) Se știe că un text există ca atare în măsura în care e citit. Actuala eră tehnologică a produs schimbări esențiale în receptarea textului (literar sau nu) și, implicit, în elaborarea lui. Efectul pervers este următorul: cititorul se trezește prizonier al literalității textului (ce e scris e scris!). Presa nu numai că încurajează acest fenomen, dar îl și trăiește la modul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și funcționalitate [...] Forma textuală apropiată comunicării jurnalistice este narațiunea, ca formă a comunicării umane, cu grad mare de intersubiectivitate. Din această perspectivă, se consideră că așteptările publicului se circumscriu sferei povestirii și dialogului, forme textuale care permit recompunerea semnificațiilor și receptarea negociată, în cadrul sistemelor de referințe și de așteptări ale audienței. De aceea, marele public este interesat de cea mai nouă poveste, de ce spun ceilalți oameni despre evenimente sau persoane și de ce povestesc oamenii despre ei înșiși și despre realitate; cu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1986, p. 6), „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei alte părți (numită receptor)” (Baron, 1983, p. 313) ori „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback” (DeVito, 1988, p. 4). Un instrument de lucru util pentru trecerea în cel de-al doilea plan ne
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în revistă numeroase definiții, McQuail, citându-l pe Dance, a precizat cincisprezece astfel de formulări, în încercarea de a oferi o definire completivă, fiecare dintre ele punând accentul asupra unui alt aspect sau unei alte componente: - simboluri, vorbire, limbaj; - înțelegerea - receptarea, nu transmiterea mesajelor; - interacțiune, relație - schimbul activ și coorientarea; - reducerea incertitudinii - ipotetică dorință fundamentală, care duce la căutarea de informație în scopul adaptării; - procesul - întreaga secvență a transmiterii; - transfer, transmitere - mișcare conotativă în spațiu și timp; - legătură, unire - comunicarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima situație, caracterizată de o transmitere și o receptare deopotrivă pasive o putem întâlni frecvent (în învățământ, ea poartă denumirea de educație informală); ca întindere, acest timp de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele dezavantaje constau în lipsa de selecție a transmiterii-receptării mesajelor, preponderența elementelor variabile/întâmplătoare. Am prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării artistice (sau a comunicării informale), ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor; se dezvoltă un grad relativ ridicat de toleranță față de varietatea și subiectivitatea percepției, considerându-se că receptorul își structurează propriul univers în momentul direct al receptării; această opoziție între comunicarea artistică și comunicarea științifică, spre exemplu, definește limitele teoriei informației. ¬ Teoria cibernetică. La Massachusetts Institute of Technology, Shannon a audiat cursurile unui alt nume important în științele comunicării: este vorba despre Norbert Wiener, considerat părintele ciberneticii
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Hybels și Richard L. Weaver (1986, p. 55) operează grafic traseul mesajului în mintea ascultătorului (figura 10): . Figura 10. Traseul pe care-l parcurge mesajul în mintea receptorului (adaptare după Saundra Hybels și Richard L. Weaver) Un loc important în receptarea unui mesaj îl ocupă predicțiile despre acel mesaj; în acest sens, receptorul ia în calcul experiența proprie anterioară în acel domeniu, iar atunci când această experiență nu există, opiniile altor persoane despre mesaj sau despre cel care-l transmite. Spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conversației informale, ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor. În astfel de situații, există un grad relativ ridicat de toleranță față de variația și subiectivitatea percepției și se consideră că receptorul își structurează propriul univers socioeducațional chiar în actul receptării (acest fenomen este specific și în cazul exercițiilor/jocurilor de „spargere a gheții”). Făcând apel la modelul diadic al comunicării, John R. Freund și Arnold Nelson (apud Gamble, Gamble, 1993, p. 145) notează că există cel puțin patru forme diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]