32,428 matches
-
declarația lui Y.T., care îl incrimina pe reclamant, a fost dată prin comisie rogatorie atunci când Y.T. era privat de libertate și fără ca acesta să fie asistat de un avocat (supra, pct. 6). Ulterior, în cursul procedurii inițiate de reclamant împotriva lui Y.T., acesta din urmă a afirmat că a dat o declarație mincinoasă împotriva reclamantului pentru a obține punerea sa în libertate (supra, pct. 10). Având în vedere această consecință a declarațiilor lui Y.T. și contextele foarte diferite în
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
Y.T. era privat de libertate și fără ca acesta să fie asistat de un avocat (supra, pct. 6). Ulterior, în cursul procedurii inițiate de reclamant împotriva lui Y.T., acesta din urmă a afirmat că a dat o declarație mincinoasă împotriva reclamantului pentru a obține punerea sa în libertate (supra, pct. 10). Având în vedere această consecință a declarațiilor lui Y.T. și contextele foarte diferite în care au fost făcute, Înalta Curte ar fi trebuit să abordeze cu prudență declarația lui Y.T.
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
descrise în Hotărârea Schatschaschwili (citată anterior, pct. 127-130), care să permită coroborarea declarației neverificate, și nicio altă probă care ar fi putut să ofere garanții similare (supra, pct. 28). ... 53. În cele din urmă, Curtea observă că, în cursul procesului, reclamantul a avut posibilitatea de a prezenta propria versiune a faptelor și să nege acuzațiile aduse împotriva sa (supra, pct. 22). De asemenea, acesta a avut posibilitatea de a pune sub semnul întrebării credibilitatea martorului absent, prin depunerea la dosar a
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
de asemenea, o analiză comparativă a declarațiilor date de Y.T. în comisie rogatorie și a celei făcute în fața notarului și a explicat motivele pentru care, în opinia sa, prima declarație relata adevărul (supra, pct. 27). ... 54. Curtea admite că reclamantul a beneficiat de anumite garanții procedurale importante, care i-au permis să conteste credibilitatea și fiabilitatea declarației lui Y.T. Totuși, având în vedere importanța declarației acestuia din urmă și contextul special în care a fost obținută, precum și gravitatea pedepsei
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
beneficiat de anumite garanții procedurale importante, care i-au permis să conteste credibilitatea și fiabilitatea declarației lui Y.T. Totuși, având în vedere importanța declarației acestuia din urmă și contextul special în care a fost obținută, precum și gravitatea pedepsei impuse reclamantului (supra, pct. 25), Curtea apreciază că aceste garanții nu pot fi considerate suficiente pentru a compensa dificultățile cauzate apărării reclamantului (a se vedea, mutatis mutandis, Fikret Karahan, citată anterior, pct. 55, și Keskin, citată anterior, pct. 68). Acest lucru este
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
în vedere importanța declarației acestuia din urmă și contextul special în care a fost obținută, precum și gravitatea pedepsei impuse reclamantului (supra, pct. 25), Curtea apreciază că aceste garanții nu pot fi considerate suficiente pentru a compensa dificultățile cauzate apărării reclamantului (a se vedea, mutatis mutandis, Fikret Karahan, citată anterior, pct. 55, și Keskin, citată anterior, pct. 68). Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât nu există „motive întemeiate“ care să justifice imposibilitatea reclamantului de a-i adresa personal
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
a compensa dificultățile cauzate apărării reclamantului (a se vedea, mutatis mutandis, Fikret Karahan, citată anterior, pct. 55, și Keskin, citată anterior, pct. 68). Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât nu există „motive întemeiate“ care să justifice imposibilitatea reclamantului de a-i adresa personal întrebări martorului Y.T. (supra, pct. 47). ... ... (iv) Concluzie 55. Având în vedere toate considerentele anterioare, Curtea apreciază că faptul că reclamantul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii, de a-l interoga pe
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
cu atât mai adevărat cu cât nu există „motive întemeiate“ care să justifice imposibilitatea reclamantului de a-i adresa personal întrebări martorului Y.T. (supra, pct. 47). ... ... (iv) Concluzie 55. Având în vedere toate considerentele anterioare, Curtea apreciază că faptul că reclamantul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii, de a-l interoga pe Y.T. sau de a obține audierea acestuia a condus la un proces inechitabil în ansamblul său. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 și 3
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție. B. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție din cauza lipsei semnăturii unuia dintre membrii completului de judecată ... ... 56. La 31 iulie 2017, reclamantul s-a plâns că judecătorul M.I., care a făcut parte din completul de judecată care a pronunțat Decizia din 7 octombrie 2014, nu a participat la redactarea deciziei și nici nu a semnat-o ea însăși, ceea ce a adus
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
participat la redactarea deciziei și nici nu a semnat-o ea însăși, ceea ce a adus atingere dreptului său la un proces echitabil. ... ... Cu privire la admisibilitate a) Argumentele părților 57. Guvernul pledează pentru neepuizarea căilor de atac interne, imputând reclamantului faptul că nu a introdus o contestație în anulare în fața instanțelor interne. În plus, invocă implicit tardivitatea formulării cererii. În cele din urmă, subliniază că judecătorul R.A.P. a semnat Decizia din 7 octombrie 2014 în numele judecătorului M.I., în
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat. ... ... b) Motivarea Curții 59. Curtea reamintește că a examinat deja și a respins o excepție similară privind neepuizarea căilor de atac interne, referitoare la capete de cerere similare celor invocate de reclamant în prezenta cauză (Iancu împotriva României, nr. 62.915/17, pct. 29-35, 23 februarie 2021). Cu toate acestea, chiar presupunând că reclamantul ar fi sesizat Curtea cu capătul său de cerere în termenul de șase luni prevăzut la art. 35 din Convenție
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
a respins o excepție similară privind neepuizarea căilor de atac interne, referitoare la capete de cerere similare celor invocate de reclamant în prezenta cauză (Iancu împotriva României, nr. 62.915/17, pct. 29-35, 23 februarie 2021). Cu toate acestea, chiar presupunând că reclamantul ar fi sesizat Curtea cu capătul său de cerere în termenul de șase luni prevăzut la art. 35 din Convenție, Curtea consideră că acest capăt de cerere este inadmisibil, din motivele expuse în continuare. ... 60. În Hotărârea Iancu (citată anterior
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
încât nu a existat nicio modificare în compunerea completului de judecată, cu excepția semnării deciziei respective de către un alt judecător, în locul judecătorului care se pensionase. Chiar presupunând că principiul nemijlocirii s-ar aplica în speță, Curtea constată că reclamantul nu a prezentat niciun fapt sau argument de natură să o convingă să ajungă, în prezenta cauză, la o concluzie diferită de cea la care a ajuns în Cauza Iancu. 62. Prin urmare, Curtea consideră că acest capăt de cerere
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
al proceselor-verbale (minuta) ședințelor publice 9. Numărul proceselor-verbale (minuta) făcute publice C. Cazurile în care autoritatea publică a fost acționată în justiție 1. Numărul acțiunilor în justiție pentru nerespectarea prevederilor legale privind transparența decizională intentate administrației publice: a) rezolvate favorabil reclamantului b) rezolvate favorabil instituției c) în curs de soluționare D. Afișare standardizată 1. Precizați dacă pe site-ul autorității/instituției există secțiunea „Transparență decizională“ (da/nu) 2. Precizați dacă în secțiunea „Transparență decizională“ pe site-ul autorității/instituției publice se regăsesc toate informațiile
NORME METODOLOGICE din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256872]
-
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 40. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că ar putea fi considerate încălcate prevederile constituționale invocate de reclamant. Astfel, și Legea-cadru nr. 153/2017 preia sintagmele folosite de Legea-cadru nr. 284/2010, aspectele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 318 din 21 mai 2019 fiind, mutatis mutandis, aplicabile. ... 41. Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Astfel, în aceste 16 dosare, reclamanții nu și-au întemeiat acțiunea și pe prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ci doar pe cele ale Legii-cadru nr. 284/2010 (în vigoare în intervalul 1 ianuarie 2011 - 30 iunie 2017) și ale Legii-cadru
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei ... 1. Obiectul cererii Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 1.03.2018, cu nr. 1.434/2/2018, reclamantul B.G. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea prevederii cuprinse în art. 103 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
în vedere că obiectul în toate aceste cereri este același. ... 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 1.402 din 10 aprilie 2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul B.G. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca neîntemeiată; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției în ceea ce privește cererea de intervenție principală, astfel cum a fost completată; a admis excepția lipsei plângerii prealabile în ceea
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
DECIDE: Admite recursul declarat de recurentul-reclamant B.G. împotriva Sentinței nr. 1.402 din 10 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează în parte sentința recurată și, rejudecând: Admite acțiunea formulată de reclamantul B.G. Anulează în parte art. 103 alin. (2) al Ordinului ministrului justiției nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în ceea ce privește sintagma „legalitatea lucrărilor executorilor judecătorești“. Menține în rest sentința recurată
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
pot fi utilizate devin tot mai sofisticate (Cauza Kruslin împotriva Franței). Atunci când pun în balanță interesul statului pârât de protejare a securității sale naționale, prin măsuri de supraveghere secretă, pe de o parte, și gravitatea ingerinței în dreptul unui reclamant la respectarea vieții sale private, pe de altă parte, autoritățile naționale beneficiază de o anumită marjă de apreciere în privința alegerii mijloacelor adecvate pentru atingerea obiectivului legitim de protejare a securității naționale. Cu toate acestea, trebuie să existe garanții adecvate
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Pompiliu Bota împotriva României, a declarat ca inadmisibilă cererea cu privire la încălcarea libertății de asociere, consacrată de prevederile art. 11 din Convenție. Astfel, Curtea de la Strasbourg a reținut că printre obiectivele statutare ale asociației al cărei președinte este reclamantul figura crearea de barouri, ceea ce contravenea dispozițiilor Legii nr. 51/1995, care interzice crearea de barouri și exercitarea profesiei de avocat în afara Uniunii Avocaților din România, aceasta din urmă neputând fi analizată ca o asociație în sensul prevederilor art.
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
în Dosarul nr. 3.641/30/2018, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 și ale art. 68 din Legea nr. 567/2004. Excepția a fost ridicată de reclamantele Aneta Balta, Elena Maria Bungărdean și Elena Manole într-o cauză având ca obiect obligația de a face, respectiv obligarea pârâtelor la eliberarea unei adeverințe și la rectificarea deciziilor de pensionare aflate în plată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
dosare prin care s-au admis plângerile împotriva încheierilor de respingere a cererilor de intabulare a unor terenuri și s-a dispus obligarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. În subsidiar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata acelorași sume în temeiul răspunderii civile delictuale, ca reparație a prejudiciului suferit de reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că lipsa calității procesuale a oficiului
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
a dispus obligarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. În subsidiar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata acelorași sume în temeiul răspunderii civile delictuale, ca reparație a prejudiciului suferit de reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că lipsa calității procesuale a oficiului teritorial de cadastru are semnificația încălcării art. 16 din Constituție prin faptul că sustrage o instituție publică de la răspunderea
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
drepturilor omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, și că neexecutarea plății într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, precum și faptul că lipsa de lichidități nu poate justifica un asemenea comportament (hotărârile din 19 octombrie 2000 și 7 mai 2002, pronunțate în cauzele Ambruosi împotriva Italiei, paragraful 40, și Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41). Însă
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]