1,695 matches
-
dispariția din ateliere și din uzine a alienării provocate de munca împărțită pe parcele, în sfîrșit, pentru că, nici acolo unde automatizarea este avansată nu s-a produs atît o omogenizare a condiției muncitorești cît mai degrabă o deplasare și o redefinire a diferențelor. Oricare ar fi situația, nu se poate totuși nega faptul că în mare, s-a produs o micșorare a procentajului muncitorilor manuali și o creștere în aceeași proporție a numărului de tehnicieni și cadre medii. Rezultă de aici
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
private/publice pe internet, provoacă astăzi riscuri majore în noua paradigmă informațională. Guvernanța la nivel global, în materie de cybersecurity, devine o problemă majoră în cooperarea dintre state, care impune parteneriate public-private, dar care contestă în aceeași măsură statele prin redefinirea alianțelor geopolitice. În balanța de putere, public-privat, statele dețin încă puterea suverană, fie direct, fie prin intermediul organizațiilor multidimensionale din care fac parte (ex. alocarea de frecvență radio). Monitorizare, early warning 1.4. și managementul cunoașterii în intelligence economic Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pe cele care ar fi rezultat din nepromovarea reformelor educaționale, și să-și echilibreze atât eforturile, cât și așteptările. Abordările axate pe tehnologie se concentrează cu predilecție pe modificarea, inovarea proceselor tehnologice, în timp ce abordările axate pe structură și strategie implică redefinirea structurilor organizației și reexaminarea misiunii, a obiectivelor sau planurilor acesteia. Elementul de noutate al acestor abordări constă în considerarea, ca agenți ai schimbării, a progresului tehnic (element întâlnit la Durand și Weil) și a strategiilor organizațional-manageriale, element ce vine în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Accentul cade pe motivarea indivizilor pentru schimbare și reducerea sau anularea rezistențelor. Reprezintă, de asemenea, momentul repunerii în discuție a sistemului, a eficienței acestuia. 2. Schimbarea Reprezintă momentul de căutare a direcției în care se va realiza schimbarea și implică redefinirea cognitivă, ca urmare a acumulării de informații suplimentare. Dacă inițial sensul și conținutul schimbării erau vagi, acum capătă sensuri sporite și determină, implicit, reconsiderarea atitudinii față de schimbare. 3. Recristalizarea Este momentul în care are loc stabilizarea și integrarea schimbărilor, mecanismele
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care schimbarea devine o acțiune fundamentală a organizației școlare, interesată de analiza factorilor implicați și a disfuncționalităților prezente la nivelul procesului educațional. Accentul trebuie să cadă pe: * revizuirea curriculum-ului; * optimizarea modalităților de organizare și desfășurare a procesului de predare-învățare-evaluare; * redefinirea parametrilor comunicării profesor-elevi și a relației pedagogice dintre aceștia; * îmbunătățirea activității de management educațional etc. Accentul cade pe proces, pe mecanismele de îmbunătățire a calității acestuia, reflectată în performanțele demonstrate ale educabililor, în competențele pe care aceștia le dovedesc după
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
formare, metodologice, teoretice etc.; * Descentralizarea sistemului de învățământ, școala fiind nevoită să se deschidă și să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a școlii și adoptarea strategiilor de profesionalizare a profesiei didactice; * Reconsiderarea activității manageriale de pe poziția managerului profesionist; * Redefinirea culturii generale și prelungirea duratei studiilor; * "Consumerismul" educațional; * Creșterea costurilor unei educații de calitate; * Internaționalizarea formării prin demararea unor proiecte internaționale (Leonardo, Socrates etc.). La acestea se adaugă și: scăderea efectivelor școlare, existența unei adevărate "piețe" a ofertanților de educație
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu mediul social. Deși aspectele ce țin de comunicarea organizațională au uneori o vizibilitate redusă, marea majoritate a organizațiilor moderne conștientizează importanța creării unei culturi puternice și a unui capital de imagine care le poate asigura reușita. Dacă își propune redefinirea rolului său în viața societății, organizația școlară trebuie să includă pe lista preocupărilor sale și problema comunicării, esențială în eforturile acesteia de inițiere și aplicare a schimbărilor educaționale. V. 5. Resursele organizației școlare Organizația școlară, similar tuturor organizațiilor moderne, operează
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
multiplicarea ofertanților și a produselor/serviciilor educaționale oferite, pentru a răspunde presiunilor demografice și "consumerismului" educațional; * deconcentrarea și descentralizarea majorității sistemelor școlare, nevoite să se deschidă nevoilor individuale și comunitare reale; * prelungirea duratei studiilor și întârzierea opțiunii profesionale; * redescoperirea și redefinirea culturii generale; * concurența dintre școală și alți factori educativi și chiar între diferitele componente ale sistemului de învățământ; * impunerea pregătirii manageriale la nivelul profesorilor, apelul la manageri profesioniști pentru conducerea unităților școlare; * diminuarea încrederii în conceptul clasic de "educație permanentă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
componente ale sistemului de învățământ; * impunerea pregătirii manageriale la nivelul profesorilor, apelul la manageri profesioniști pentru conducerea unităților școlare; * diminuarea încrederii în conceptul clasic de "educație permanentă", datorită costurilor mari și eficacității îndoielnice (Iosifescu, p. 9). Asistăm așadar la o redefinire completă a școlii ca organizație și a ceea ce înseamnă calitate în educație. Este nevoie de o adevărată situare în concret a educației, de raportarea sa la necesitățile reale ale individului și comunității și de renunțarea la vechile paradigme necompetitive. Toate
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
implicării în activități considerate ca fiind dezirabile sau interzicerea activităților considerate ca fiind dăunătoare. Controlul e considerat ca fiind o tehnică exterioară, vizînd conformări imediate prin constrîngere (obligații și interdicții) și mai puțin modificarea psihismul subiectiv al copilului. • Motivarea, implicînd redefinirea, la nivel subiectiv, a costurilor și beneficiilor unei acțiuni, e o tehnică interioară vizînd modificarea "apetitului" față de o conduită sau alta. Exemplu: a convinge copilul că alcoolul e periculos prin dependența pe care o produce sau a-l incita să
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
precum Sisif, departe de fericirea promisă. De fiecare dată, producția agricolă s-a prăbușit pentru perioade lungi de timp, "lumea satului" nerevenindu-și nici pînă astăzi. Circa patru decenii, calculează Profesorul, au durat bulversările de după reconfigurările fizionomiei bietei noastre agriculturi, redefiniri ale proprietăților etc. Proble mele agriculturii românești sunt tehnice și tehnologice, de organizare și conducere, dar putem remarca și un deficit de hărnicie, de pricepere și de dragoste în lucrarea pămîntului. Abordarea este una cronologică. Începe cu analiza bogatei prese
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
luat sfîrșit. Criza actuală a pus în evidență adevărul globalizării, care a contaminat întreaga planetă în mai puțin de un an. Gravitatea acestei crize disipează multe certitudini pe care le consideram perene. Statele și organismele interstatale se dovedesc neputincioase în redefinirea regulilor necesare și a unui control mai bun al lipsei de măsură în urmărirea intereselor private. Actualii actori economici operează în toate domeniile ocultate de analiza tradițională a cooperării economice internaționale. Pare că globalizarea hibridizea ză totul, pentru că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o bună șansă de a se exprima într-un mod cât mai adecvat posibil inefabilul Revelației creștine. Ceea ce a interesat nu a fost conținutul acestor filosofii antice, cât efortul pe care marii gânditori ai antichității grecești l-au făcut în redefinirea termenilor cu scopul de a împlini cât mai precis sarcina exprimării gândirii conceptuale, într-o factură sau alta. Acest efort de a exprima altceva decât un sens propriu, apoi intenția de a viza o realitate ce este inaccesibilă simțurilor ci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe această cale o situație ce am putea-o prezenta ca pe o delicată dialectică a relației între trăire și expresie. În această situație nu a fost nevoie de o speculație conceptuală care să fie preocupată de o conti¬nuă redefinire a termenilor , căci nu era nimic de definit. O modificare a cuvintelor filosofiei pe cale speculativă ar fi compromis grav putința de comunicare a experienței spiri¬tuale, care și așa stătea sub semnul unei extreme dificultăți. Posibilitatea nuanțării celei mai subtile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tot atâtea redescoperiri ale lumii în conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, în care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, în înțeles alchimic, a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizând „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra într-o rețea de raporturi inedite, spărgând tiparele admise, în spectacolul mereu reînnoit al unei ars combinatoria niciodată satisfăcută de propriile performanțe. Programul anticonvențional transpărea și în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
principiile didactice 49 D. Concluzii la poziționarea metodei 50 Capitolul II Orientări și tendințe În dezvoltarea metodologiei instruirii 53 A. Caracterul dinamic și permanenta deschidere la Înnoire a metodelor didactice 53 B. Abordarea istorică a metodelor de instruire 54 C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologiei 58 1. Evoluții cantitative: multiplicarea și diversificarea instrumentarului metodologic 58 a) De unde nevoia de Înmulțire și diversificare a metodelor? 59 b) Posibile surse generatoare de noi metode 62 2. Evoluții cu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
timp. Departe de a fi o obișnuită reeditare sau o revizie sumară a edițiilor precedente, ea caută să fie o reflectare a ceea ce se petrece esențial În evoluția acestei metodologii. Lucrarea Încearcă să surprindă schimbările intervenite În domeniu; ambiționează o redefinire a actualelor orientări și tendințe ce jalonează eforturile de adaptare a metodologiei În raport cu noile cerințe și exigențe ale Învățământului. Inadaptarea constituie Întotdeauna un punct critic la adresa acestuia. Dar și invers, adaptarea metodologiei marchează un punct forte al oricărui Învățământ. Acordând
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deși metodele de astăzi sunt superioare celor de ieri, ele sunt totuși infantile față de cele de mâine. Nu Însă atât de arhaice precum le consideră Ph.H. Coombs (1968) În lucrarea sa despre o pretinsă criză mondială a educației. C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologieitc "C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologiei" Acceptând ideea că Înnoirea metodologiei este un proces continuu, un neîntrerupt experiment care se petrece În marele laborator al activității
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
totuși infantile față de cele de mâine. Nu Însă atât de arhaice precum le consideră Ph.H. Coombs (1968) În lucrarea sa despre o pretinsă criză mondială a educației. C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologieitc "C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologiei" Acceptând ideea că Înnoirea metodologiei este un proces continuu, un neîntrerupt experiment care se petrece În marele laborator al activității școlare, nici un moment nu trebuie să credem că această mișcare ar
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
stocării și transmiterii acesteia, care dezvoltă noi forme de cunoaștere și de cultură, de memorie și de transmitere. Și care, În mod inevitabil, induc noi forme de Învățare, forme mediate tehnologic de această dată. Este astfel de la sine Înțeles că redefinirea de ansamblu a modelului cultural atrage după sine o redefinire, corespunzătoare modelului actual de Învățământ, care vine ca o alternativă la cel tradițional. Este deja de evidență notorie că aceste noi tehnologii devin o componentă care deține un rol important
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de cultură, de memorie și de transmitere. Și care, În mod inevitabil, induc noi forme de Învățare, forme mediate tehnologic de această dată. Este astfel de la sine Înțeles că redefinirea de ansamblu a modelului cultural atrage după sine o redefinire, corespunzătoare modelului actual de Învățământ, care vine ca o alternativă la cel tradițional. Este deja de evidență notorie că aceste noi tehnologii devin o componentă care deține un rol important În dezvoltarea viitoare a Învățământului, a educației; că ele vor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodologii) calculatorul poate fi privit ca al treilea actor care, Împreună cu profesorul și elevii, contribuie la căutarea și găsirea unor soluții mai bune la problemele specifice activității didactice. Dar, În același timp, IAC reclamă o reconsiderare a activității profesorului, o redefinire a rolurilor acestuia. Este vorba mai Întâi de toate de faptul că sursele cunoașterii tradiționale, profesorul și manualul (cartea), se văd puternic concurate (este adevărat) și completate. Acum, nici profesorul, nici manualul școlar nu mai dețin o poziție-cheie. Intervenția calculatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
romancieri ruși, The Death of Tragedy/Moartea tragediei (1961), o replică teoretică dată filozofiei asupra tragicului, articulate anterior de către Nietzsche, In Bluebeard's Castle: Some Notes Towards the Redefinition of Culture/În castelul lui Barbă Albastră: cîteva note referitoare la redefinirea culturii (1971), o contribuție importantă la impunerea studiilor culturale ca metodologie critică perfect acceptabilă pentru rigorile "canonice" ale modernității tîrzii și foarte cunoscuta After Babel/După Babel (1975), un studiu de teoria traducerii, ce mută, legitim, problema principală a translaționărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
după cea franceză și cea bolșevică, întrucît acum se pun bazele transformării fundamentalismului islamic într-o forță politică și ideologică, de anvergură, atît în Asia, cît și în Africa. În deceniile următoare, el va contrabalansa liberalismul apu sean, ducînd la redefinirea zonelor de influență la nivel planetar. Inițial, revoluția islamică a entuziasmat milioane de iranaieni (după fuga șahului, ayatollahul e primit ca un rege la Teheran!), dar, mai tîrziu, își arată adevărata față brutală și izolaționistă. Noua Constituție (teocratică) a țării
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
constituie totdeauna cea mai bună garanție a loialității lor"100. Cosmopolitismul este considerat o filială a ideilor occidentale care înlocuiesc specificul național și forța autohtonă de creație. El trebuie transformat, astfel încât să convină spiritului militant și combativ al noilor credințe. Redefinirea societății presupune revoluție culturală și eliminarea intelectualității, a valorilor burgheze, a elitismului moștenit, presupune constituirea proletariatului și a elitei profesionale din membrii partidului, doritori de afirmare și progres. Omul nou se naște din teroare și forță, atașat necondiționat partidului, lipsit
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]