1,560 matches
-
căderea în desuetudine a altuia. De la statutul de lectură apreciată într-un cerc restrâns, de inițiați, căruia pare, în primă instanță, să i se adreseze, și până la stadiul de tipăritură, de carte cu succes de public - marcat prin tiraje și reeditări -, orice valoare născută sub auspiciile unui c.l. cunoaște o evoluție similară cu însăși instituția în cauză. Nucleele de autoritate culturală și figurile marcante tranzitează și evoluează, în baza unei logici previzibile, dinspre un statut inițial marginal, de natură cvasisectară
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Rogobete, Maria Holmeia - ultimii doi excluși la reeditarea volumului, în 2000). Dintre critici, pot fi amintiți Valentin F. Mihăescu, Paul Dugneanu și Andrei Grigor. Strategia volumelor colective o adoptă, în epocă, și cei zece poeți germani incluși în antologia Vânt potrivit până la tare (1982), realizată de Peter Motzan
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Bârsănescu. Lucrarea este o parte din Istoria Filozofiei Moderne, vol. 5, omagiu prof. I. Petrovici. N. Bagdasar este autorul secțiunii „Istoria filozofiei românești”, care inițial fusese editată separat de Societatea Română de Filozofie, în 1940. Ar fi fost utilă menționarea reeditării lucrărilor lui Traian Brăileanu - Sociologie generală și Politica, ambele apărute la Editura Albatros în 2003. Colegial aș sesiza unele neglijențe în redactarea bibliografiei finale. Întâi, inconsecvență în organizarea bibliografiei - de pildă, repetarea unor titluri. Apoi, s-ar fi cuvenit menționați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ridică performanța la nivel de eveniment științific. Eroul unor asemenea întâmplări fericite este Philip Zimbardo (născut la 23 martie 1933 la New York City, în South Bronx), profesor emerit la Universitatea Stanford și autor al unor lucrări care au cunoscut numeroase reeditări (de exemplu, Psychology and Life, scrisă împreună cu R. Gerrig, a ajuns la a 18-a ediție) și au fost traduse în mai multe limbi (de exemplu, Shyness: What it is, what to do about it, apărută în 1977, a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care literatura se află la ea acasă: Miron Radu Paraschivescu scrie despre actualitatea lui Maiakovski, Iosif Pervain discută ediția Opere alese din Bolliac și Soarta unei cărți rusești din 1767, în Moldova și Țara Românească, Ion Breazu intervine cu prilejul reeditării lui Nicolae Filimon, iar Dumitru Micu semnează articolul Succese în poezia lui Eugen Jebeleanu. Cu prilejul unei noi ediții a „Țiganiadei” lui I. Budai-Deleanu se intitulează o serie de considerații ale profesorului D. Popovici. Despre prezența pieselor lui I. L. Caragiale
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
și propune ca tratament dietele bazate pe carne. Mintea sa iscoditoare (Rollo cunoștea bine lucrările lui Dobson la care se referea) și, mai ales, încercările lui de a găsi soluții terapeutice, au făcut ca lucrarea lui să fie căutată, explicând reeditarea sa în 1798 și 1806. Ca și alți autori (Paracelsus, Sydenham și alții), Rollo considera diabetul ca o boală a stomacului (în „Account of two cases of diabetes mellitus”). Substanța zaharoasă prezentă în urină s-ar datora apariției ei în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
versiunea românească, ediția deja citată, p. 33, II (nota trad.). 62 *Pentru versiunea românească, ediția deja citata, p. 32, II (nota trad.). 63 Antoine de Courtin, Nouveau traité de la civilité qui se pratique en France parmi les honnêtes gens (1671), reeditare de Marie-Claire Grassi, CRLMC/CNRS, Université de Saint-Etienne, 1998, p. 155. 64 Este foarte important rolul pe care îl are câinele în practicile de ospitalitate, pe care îl vom discuta mai târziu. 65 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p.
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Diagnostic pozitiv Diagnosticul de pleurezie purulentă este sugerat de manifestările clinice: febră, junghi toracic, dispnee, tuse, stare toxică, ce se pot instala insidios, progresiv sau brusc, la un bolnav ce este marcat de afecțiunea primară sau putem asista la o reeditare a afecțiunii cauzale. Debutul însă poate fi complet atipic la persoanele în vârstă. Diagnosticul este sprijinit de examenul fizic al toracelui, ce pune în evidență diminuarea excursiilor respiratorii, abolirea vibrațiilor vocale și murmurului vezicular, matitate lemnoasă. La semnele clinice enunțate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
în ceea ce Mihail Bahtin numea „discurs dublu-intenționat”: un enunț, deși folosește un altul, precedent lui și mai prestigios pentru a-l invoca drept autoritate științifică greu de contestat, nu îi pătrunde sensul. Katherine Verdery leagă noțiunea lui Bahtin de practica reeditării clasicilor culturii române de către protocroniști în anii ’70-’80 cu singurul scop al aproprierii genealogice. Introducerea puterii politice în analiza privind sensurile și semnificațiile disciplinei istoriei poate părea irelevantă pentru acele spații geopolitice în care regimul democratic s-a menținut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost luată „undeva mai sus”, iar partidul, repetând aici formularea inspirată a lui Anneli Ute Gabanyi, „avea nevoie de Maiorescu”. Același text a fost publicat și ca prefață la prima ediție din Critice apărută în comunism (1966), succesul ei impunând reeditarea după numai un an, cu aceeași prefață. Paul Georgescu nu a șocat, dar a convins, iar bogăția referințelor din opera lui Maiorescu a suplinit lipsa formulelor frapante, lăsate să fie rostite de L. Rusu. Intervențiile pro ale anului 1963 îi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de însuși P.P. Panaitescu, acesta s-a integrat perfect atât ideologic, cât și profesional. De altfel, el era adeptul materialismului istoric, ceea ce i-a înlesnit convertirea la marxism (deopotrivă cu viziunile antidemocratice și anticapitaliste specific legionare). Așa se explică și reeditarea culegerii sale de studii Interpretări românești în 1947. în Analele Româno-Sovietice a publicat recenzii deosebit de interesante: A.D. Udalțov, „Despre originea Slavilor” din Voprosî Istorii, 1947, nr. 7 (susținând teza după care influența varegă este o legendă preluată de cronica lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe care rulează filme și casete care pot fi ascultate, pentru posteritate. Așa stau, însă, în realitate, lucrurile? Dacă o structură își atingea, în cea mai mare parte, scopurile, de ce a mai trebuit ea, ulterior, îmbunătățită? Ce rost mai are reeditarea din 2004 de la editura Paralela 45? Mai ales că noua versiune - Clava - nu reia, fidel, corpusul primei părți. E o continuare, la care autoarea a schimbat, pe lângă caroserie, și motorul și suspensiile și ambreiajul, modificând destinația vehiculului original. Dintr-un
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
George Bacovia. Bibliografie 1971-2001, Ed. Corgal Press, 2001, ca instrument de lucru; două ediții bibliofile: George Bacovia, Stanțe burgheze, Ed. Look Design, 2000, și George Bacovia, Lacustră, ediție bibliofilă alcătuită de Mircea Coloșenco, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2001. Plus numeroase reeditări obișnuite ale operei bacoviene (pe care Mircea Coloșenco nu se învrednicește să le înregistreze complet), reeditări fără echivalent (ca număr) printre interbelici sau contemporani.
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
Bacovia, Stanțe burgheze, Ed. Look Design, 2000, și George Bacovia, Lacustră, ediție bibliofilă alcătuită de Mircea Coloșenco, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2001. Plus numeroase reeditări obișnuite ale operei bacoviene (pe care Mircea Coloșenco nu se învrednicește să le înregistreze complet), reeditări fără echivalent (ca număr) printre interbelici sau contemporani.
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
Ce e remarcabilă, dincolo de ascuțimea analizei și de surprinderea rupturilor sufletești ale protagonistului, e imaginea orașului Trieste, redată cu pasiunea cu care Joyce, de pildă, descrie Dublinul romanelor sale. Una vita, pe care o putem (re)citi acum într-o reeditare - dar în aceeași traducere a Mariei-Luisa Copceag, ca și în ediția publicată la Editura Univers, în 1973 - reprezintă debutul editorial al lui Svevo și, evident, cartea trebuie judecată ținînd cont de acest lucru. Alfonso Nitti e un tînăr ambițios care
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
carte, în semn de omagiu și infinită dragoste. Prefațatorul acestor memorii povestește că a găsit la Biblioteca Academiei scrisorile originale ale Corei Irineu (depuse de Beldie), cu pasajele amoroase către memorialistul nostru și e, desigur, regretabil că, în 1975, la reeditarea cărții pasajele eliminate de Beldie n-au fost așezate la locul lor. Relevabile sînt opiniile despre Rădulescu-Motru și dezvăluirea faptului că revistele amintite, întemeiate și conduse de filosof, n-aveau altă sursă de finanțare decît veniturile inițiatorului. E bine, desigur
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
jurnal de călătorie" era subtitlul primei ediții a Răpirii lui Ganimede (1975) de Mircea Horia Simionescu. însă jurnalul respectiv este un adevărat "tratat", în buna tradiție a lui Alexandru Odobescu, o artă a divagației predată cu măiestrie de marele "ingenios". Reeditarea acestui text este un pas important spre regăsirea unei dimensiuni importante a operei tîrgovișteanului. Paradoxal, Mircea Horia Simionescu este cunoscut mai ales ca autorul unei cărți greu accesibile marelui public - este vorba despre tetralogia Ingeniosul bine temperat. Iar acest experiment
Fals tratat de călătorie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16661_a_17986]
-
și pe ea. - E adevărat - Fargas încuviință cu indiferență -. Dar sunt și lucruri pe care nu le puteți înțelege. Corso se aplecase să ia un in-folio legat în pergament și îl răsfoia cu interes. De Symmetria de Dürer, Paris 1557, reeditarea ediției princeps latine din Nüremberg. În stare bună și cu margini late. Chestia aia l-ar fi sonat pe Flavio La Ponte. Ar fi sonat pe oricine. - Cam la cât timp trebuie să vindeți cărți? - Cu două-trei pe an mă
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
folclor; în ciuda tonului nu întru totul științific, acestea ne apar ca mai puțin atinse de ideologii naționale și comandamente politice, mai dispuse să se păstreze, cu prudență, în limitele faptului atestat local. Simeon Florea Marian, în Sărbătorile la români (1898-1901, reeditare din 1994), arată că „în mai multe comune din Muntenia” și mai ales în Oltenia, sărbătoarea creștină „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul” (din 24 februarie) „se numește Dragobete”; „Dragobetele în aceste părți este o zi frumoasă de sărbătoare”; „băieții și
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
active; dar și "Cuget clar. Noul Sămănător") și întemnițarea lui. Mărturisesc, ca istoric literar, ca Aderca mi-e foarte drag, tocmai pentru extraordinarul său rol popular exercitat în epoca interbelică. Și, de aceea, oricîte ori am prilejul (că acum, la reeditarea unuia dintre românele sale poate cel mai izbutit) îl comentez cu plăcere și chiar cu recunoștință. Reamintesc stimaților mei cititori că am apucat să-l cunosc pe F. Aderca, mai întîi la o bibliotecă publică unde veghea liniștea totală că
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
distincte. Deocamdată, a apărut Partea I conținînd discursurile parlamentare rostite de orator în numai doi ani, între noiembrie 1894 și aprilie 1896, urmînd că celălalt, aflat în tipar, să publice pe cele rostite între 1886-1917. Astfel încît, prin această benefică reeditare, vom avea textul cu adevarat integral al ediției Delavrancea, unul dintre scriitorii importanți ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Născut în 1856, că fiul unui căruțaș din marginea Bucureștilor (originar din ținutul Vrancei), parcurge toate
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
literatura (inclusiv din literatura) - acesta este mesajul său subtextual. În felul lui Mircea Cărtărescu de-a se ocupă de tineri s-ar putea descifra dorința să de a-si retrăi tinerețea. Cenaclul Facultății de Litere este, într-un fel, o reeditare a Cenaclului de Luni. Mircea Cărtărescu nici nu ia în considerare eventualitatea că rolul său de magister ludi să se exercite și altfel decât în cadrul unui cenaclu (de exemplu, în relația cu un singur discipol, condus socratic până la o deplină
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
mileniu, jucată pe Broadway, pe scenele din Paris, Avignon, Stockholm, Sidney ș.a.m.d. Am ajuns in America și am fost prinsă de suflul exploziei create de acest spectacol. Toată lumea nu vorbea decît despre Tony Kushner, în toate librăriile găseai reeditări ale tirajelor cu volumul Îngeri în America, se citeau comentarii, se cereau impresii, chiar si europenilor. Era ceva aiuritor pentru mine, care oricum aveam mari dificultăți în a ma acomodă cu ritmurile țării tuturor posibilităților și cu stările ei de
Cui prodest? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18154_a_19479]
-
de eventualele drepturi de autor cuvenite soției fratelui meu, Dan Faur, pentru editarea fără consimțământul celor în drept, a unor traduceri ale acestuia, în principal din Ch. Perrault și Frații Grimm. Într-o primă fază, incriminarea a pornit de la următoarele: - reeditările cuprindeau povești aflate, toate sau în marea lor majoritate, în volumele editate sau reeditate în urmă cu ani, având mențiunea "în românește de Dan Faur" și nu indicau, nici editura străină și nici anul, la și respectiv în care, a
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
unele cu existență de efemeride - care se îmbulzesc să arunce pe piață în preajma sărbătorilor sau a începutului de an școlar noi astfel de ediții, ar fi descurajate. În schimb, cele care procedează cu profesionalism ar fi stimulate să apeleze la reeditarea unor traduceri existente efectuate de cunoscute condeie ale literaturii române pentru copii sau la transpuneri noi realizate de talentați tălmăcitori actuali. Ar fi bine dacă, secția de specialitate a Uniunii Scriitorilor ar lua în discuție această problemă. Cu stimă, Faur
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]