4,550 matches
-
să urmeze: „Ce, bă, animalelor, nu vreți să lucrați?” sau „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 14-15, 19). Muncitorii erau priviți ca o masă de manevră, subumană („bă, animalelor”), apoi erau amenințați cu reeducarea, în sensul că protestatarii vor fi trimiși în Valea Jiului pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aer și a înghesuielii, riscul iminent a fost acela al unui leșin în masă. Nu în ultimul rând, în diferite etape ale transportului, arestații au fost păziți de soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se ideea că sunt viitori ocnași. Reeducareatc "Reeducarea" Deși „fenomenul Pitești” (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care acesta îl avusese asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se ideea că sunt viitori ocnași. Reeducareatc "Reeducarea" Deși „fenomenul Pitești” (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care acesta îl avusese asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
inculcându-li-se ideea că sunt viitori ocnași. Reeducareatc "Reeducarea" Deși „fenomenul Pitești” (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care acesta îl avusese asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților fiind reeducarea „infractorilor”: aceștia vor presta „muncă corecțională în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților fiind reeducarea „infractorilor”: aceștia vor presta „muncă corecțională în unități socialiste” (Arsene, 1997, vol. 1, pp. 234, 235; Filichi, 1994, p. 71). Iată astfel „Poemul pedagogic” al lui Makarenko pus în practică în România nu pe deținuți politici recunoscuți (așa cum fuseseră cei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Poemul pedagogic” al lui Makarenko pus în practică în România nu pe deținuți politici recunoscuți (așa cum fuseseră cei care trecuseră prin Pitești), ci pe deținuți politici camuflați de autorități în infractori de drept comun. Or, pedagogia lui Makarenko preciza că reeducarea este aplicabilă mai ales pe aceștia! Ca să se evite substratul politic al protestatarilor brașoveni, ei au fost judecați ca „huligani” și „tulburători ai liniștii publice”. În 1987 trecuseră 35 de ani de la „fenomenul Pitești” - și totuși, acesta era reluat la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar, anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales primul, implicați ca eminențe cenușii în „fenomenul Pitești”). Intenționalitatea reeducării existase însă, dintotdeauna, ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în Coreea de Nord, vizită în urma căreia Iliescu a criticat societatea coreeană dezumanizată. Din cauza acestei reacții, Ceaușescu l-a acuzat de „intelectualism”, retrogradându-l și sugerându-i să se instruiască în sens comunist. „A aplicat cu mine metoda chinezească, a trimiterii la reeducare”, precizează Iliescu în mod hiperbolic și inadecvat (p. 33). După care ar fi urmat diferite stadii ale decăderii politice a „disidentului”, persecutat de dictator. Recunoaște că, de aceea, a participat la o serie de întâlniri conspirative anticeaușiste, într-un grup
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comunismului” după tiparul celui în care au fost inculpați naziștii la Nürnberg i se pare lui Ion Iliescu a fi „un împrumut, la indigo, tocmai al practicilor totalitare, când, să ne aducem aminte, a fost aplicată în masă opera de «reeducare», prin închisori și la Canal, «a burgheziei și moșierimii», ca și a altor categorii, inclusiv a intelectualității” (pp. 362-363). Ion Iliescu invalidează, prin urmare, „procesul comunismului” pe motivul că ar constitui o tehnică totalitară! Riscul acestui proces ar fi fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
amplul interviu pe care i-l ia politologul Vladimir Tismăneanu (Marele șoc. Din finalul unui secol scurt, 2004), Ion Iliescu recapitulează succint așa-zisa sa disidență: în anii ’70, Ceaușescu l-a acuzat de „intelectualism” și l-a trimis la „reeducare” la Timișoara și Iași (unde a ocupat tot funcții de apparatcik!). Ideea și conceptul de revoluție din decembrie sunt apărate cu mai puțină vehemență ca în celelalte cărți, dar la fel de ferm: „Contestarea faptului că, în România, a avut loc, în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și studenți și intelectuali (dar aceștia nu se potriveau, probabil, cu teoria „muncitorească” a lui Ion Iliescu). Un rol aparte în cărțile lui Ion Iliescu îl au autoportretele emfatice de „disident”: nu orice fel de „disident”, ci unul trimis la „reeducare” de către Ceaușescu. Or, Ion Iliescu nu a fost, totuși, un persecutat al dictatorului (nu a fost arestat sau anchetat; nu s-au făcut presiuni asupra lui, nu a primit amenințări, nu i-a fost interzisă semnătura în ziare, chiar dacă a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cărți ale sale este imoral, iar teoria prin care vrea să-și lege numele definitiv de evenimentele din decembrie 1989 indică un complex de vinovăție, dar și un narcisism autoprotector. Acuzându-l pe Ceaușescu că l-ar fi supus unei „reeducări” după metoda chinezească, Ion Iliescu este hilar, dar în grotescul afirmației sale există și un sâmbure de adevăr, în alt sens însă decât cel dorit de Iliescu: spre deosebire de deținuții politici care au fost reeducați prin tortură la Pitești, Ion Iliescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
muncitorilor din Brașov, 1987 23 Cauzele și începutul revoltei 23 Desfășurarea revoltei 24 Ședințele de înfierare a manifestației și de destituire a conducerii IABv 27 Represiunea 29 Amenințări verbale 30 Tortura fizică 31 Tortura psihică 34 Transportul la București 35 Reeducarea 35 Rezistența la anchetă 37 Declarațiile false și cosmetizarea istoriei 37 Ecouri studențești 38 Procesul 39 Deportarea și urmările revoltei 41 Concluzie 42 Timișoara (15-20 decembrie 1989) și București (21-22 decembrie 1989) 45 Puriștii (susținătorii ideii de revoluție pură) 63
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
totodată, un mijloc de individualizare a executării pedepselor privative de libertate (Basarab) sau o măsură de politică penală importantă pentru realizarea scopului pedepsei, concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul de reeducare și de reinserție socială a condamnatului (Bulai). În raport cu legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sensul că pe prim plan apare personalitatea infractorului (Dongoroz). Altfel spus, dacă individualizarea pedepsei și aplicarea acesteia se realizează în principal funcția retributivă a pedepsei, prin individualizarea (personalizarea) executării pedepsei, se realizează cea de-a doua funcție a pedepsei, de reeducare, de resocializare a celui condamnat. 4. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării condiționate privind executarea unei fracțiuni din pedeapsă 11 Cel condamnat la pedeapsa închisorii în regim de detenție poate fi liberat condiționat, după ce a executat o fracțiune din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
noile eșantioane de viruși culturali sunt evidența empirică a unei veritabile reconquista. Maeștrii bănuielii parafează pentru mii de subiecți ieșirea din lunga carantină a modernității. Un elan apocaliptic cere forfecarea oricăror idei moștenite din „vechiul regim”. Limbajul demascării primește funcția reeducării. Radicalul postmodernist se teme de orice l-ar putea preceda. Triumful anomiei morale impune retorica crizei. Păstorii drepturilor minoritare așteaptă clipa când vor elimina și ultimele reziduuri de injustiție socială. În orizontul reconcilierii universale, un nou stil de viață ne
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unei asemenea echipe ar putea sa fie următoarea: - cadrul didactic; - unul dintre parinți (sau amândoi, în situațiile în care încrederea elevului în cei doi părinți este difuză, incertă); - consilierul școlar; - organele polițienești (după caz); - organele judiciare (după caz); - factori de reeducare (după caz). Echipa nu va avea în componența sa colegi de clasă, fiind recomandabilă o izolare și o menajare a grupului-clasă în fața unei situații cu un grad mare de risc și de subiectivitate interpretativă. Indiferent cât de bună este pregătirea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de expertiză, centre de zi, centre de asistență și ocrotire, centre de orientare, instruire, consiliere, cercetare, formare profesională etc.; o resurse materiale; o resurse financiare; o servicii guvernamentale (sănătate, Învățământ, asistență socială). - principiul intervenției timpurii indică eficiența intervenției de reabilitare/reeducare și integrare la vârste mici, deoarece diferențele dintre copiii obișnuiți și cei cu deficiențe sunt mai greu observabile, iar șansele de integrare ulterioară În viața școlară sunt mult mai mari pentru copiii care au acces la Învățământul preșcolar alături de copiii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
origine națională sau socială, stare financiară sau orice altă caracteristică a persoanei În cauză sau a familiei sale. De asemenea, aceste persoane au dreptul la tratament medical, psihologic și funcțional, la recuperare medicală și socială, la școlarizare, pregătire și educare/reeducare profesională, la servicii de consiliere, la asistență pentru Încadrare În muncă, precum și la alte servicii care să le permită dezvoltarea și manifestarea aptitudinilor și capacităților de care dispun și să le faciliteze procesul de integrare/reintegrare socială. Având În vedere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
inadaptare școlară. Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. În unele țări cu tradiție În acest sens există instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare, centre de recuperare, clinici de observare și reabilitare. În funcție de tipul/modelul adoptat În programele de integrare școlară a elevilor cu cerințe speciale În educație și de tipul/gradul deficienței acestora, practica educațională a demonstrat eficiența utilizării mai multor tipuri de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
al lui Hundert a fost elaborat În anul 1982 și include trei faze: - faza A, pregătirea copilului cu cerințe speciale pentru a fi integrat, presupune evaluarea tipului și gradului deficienței copilului, compatibilitatea copilului cu mediul școlar, activități de terapie și reeducare premergătoare integrării, activități de familiarizare a copilului integrat cu mediul școlar etc.; - faza B, pregătirea cadrelor didactice din școala obișnuită, se referă atât la pregătirea profesională (metode și tehnici specifice de lucru cu elevii deficienți, proiectarea activității didactice În noile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
speciale; g) centre sau grupuri școlare speciale; h) clase/școli postliceale speciale; i) centre de zi; j) centre de educație specială; k) centre de pedagogie curativă; l) grupe/clase de copii/elevi cu deficiențe senzoriale multiple (surdocecitate); m) școli de reeducare pentru elevii cu deficiențe comportamentale; n) școli/clase organizate În spitale, preventorii și penitenciare. ș...ț (3) În Învățământul special integrat pot funcționa: a) grupe de grădiniță specială În grădinițele de masă; b) clase speciale compacte integrate În școlile de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
origine națională sau socială, stare financiară sau orice altă caracteristică a persoanei În cauză sau a familiei sale. De asemenea, aceste persoane au dreptul la tratament medical, psihologic și funcțional, la recuperare medicală și socială, la școlarizare, pregătire și educare/reeducare profesională, la asistență de consiliere, la servicii de Încadrare În muncă, precum și la alte servicii care să le permită dezvoltarea și manifestarea aptitudinilor și capacităților de care aceștia dispun și să le faciliteze procesul de integrare/reintegrare socială. La Conferința
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
consultanță/consiliere a persoanelor cu CES prin crearea resurselor umane (personal specializat) și resurselor materiale (variate instituții de educație, de asistență și ocrotire, centre de orientare, formare profesională, consiliere, cercetare etc.). Principiul intervenției timpurii indică eficiența intervenției precoce de reabilitare, reeducare și integrare pentru persoanele cu CES. Principiul cooperării și parteneriatului: promovarea integrării prin cooperare și parteneriat dintre partenerii implicați În actul educativ: elevi, profesori, părinți etc. Scopul Învățământului special este de a asigura educația copiilor cu deficiențe sau cu dificultăți
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]