5,526 matches
-
măsură irelevantă, deoarece, în toate fazele culturii Cucuteni, majoritatea așezărilor se aflau situate pe forme de relief ce înlesneau, în mod natural, apărarea (MONAH, CUCOȘ 1985, 42). Astfel, autorii propun adoptarea unei tipologii și terminologii geograficoetnografice, aceasta fiind capabilă să reflecte cu o mai mare acuratețe structura satelor cucuteniene. Astfel, sunt propuse două tipuri structurale de așezări. Un prim tip este constituit de așezările compacte, caracterul acestora fiind determinat de situarea pe o formă de teren restrictivă prin dimensiunile suprafeței sale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a fabricanților. Ocupați cum sunt la început să celebreze și să edifice, apoi să observe și să inventeze, în fine, să demistifice și să deturneze. Tragic, idolul este deifiant; eroică, opera este edifiantă; mediatică, cercetarea este interesantă. Primul urmărește să reflecte eternitatea, cea de-a doua să câștige nemurirea, cea de-a treia să provoace evenimentul. De unde trei temporalități interne ale fabricației: repetiția (prin canon sau arhetip); tradiția (prin model și învățare); inovația (prin ruptură sau scandal). După cum se potrivește unui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în prezența lor. Îi împiedică pe cei aflați sub sau alături de ei, preoți sau funcționari, să facă sau să spună orice. Aceste imagini marchează un teritoriu și exercită în mod simbolic o violență asupra celor de acolo, autorizându-i să reflecte această "violență simbolică" asupra subordonaților lor. A se sustrage tutelei lui Isis sau a președintelui ar presupune să dea jos, să întoarcă sau să mutileze reprezentarea lor figurată. Adică să răspundă unui control simbolic printr-o violență materială. Ceea ce au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fie simetric; ambele talere reacționează la fel, părând a fi atrase unul spre celălalt. Acțiunea unuia întâmpină o reacție egală și opusă din partea celuilalt. Dar dacă ar exista un gen de velă cuantică, o oglindă cu sens unic, care să reflecte eventualele particule cu una dintre fețe, dar să le lase să treacă nestingherite prin cealaltă față, energia vidului ar împinge întreg obiectul spre fața nereflectorizantă a velei. Millis recunoaște că nimeni nu știe cum să facă așa ceva. „Nu există teorii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
domestice, plimbări cu poneiul, admirarea unor colecții de minerale, roci etc.) sau în gospodărie (jocuri de societate, gătitul preparatelor tradiționale în bucătăria în care turiștii au acces etc.). Fiecare element arhitectural și de infrastructură a fost astfel conceput încât să reflecte gusturile membrilor fiecărei familii, iar unii au dobândit formări specifice pentru a fi pe placul clientelei. • Valorizarea specificului local. În Marsica, proiectul "Rădăcini" a avut ca scop păstrarea tinerilor în localitate (aceștia își căutau de lucru în orașele apropiate). Școlile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Desigur, astfel de considerații nu pot anula impactul pe care filosofia sau teoria socială interesate de "deconstrucția" critică a modernității le-au avut în planul gândirii recente. Ce mă interesează este ca, plasând problema ideologiei în acest context "fluid", să reflect, la nivel de analiză, maniera în care conceptul a fost recuperat în postmodernitate, în pofida dorinței anumitor gânditori de a demonstra "sfârșitul" său. Rejectând statutul "totalizator" al categoriilor aparținând gândirii moderne, filosofia și teoria socială postmodernă au readus practic în discuție
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Într-o a doua variantă, numită a sacrificiului proporțional egal, se presupune că fiecare contribuabil trebuie să sacrifice din utilitatea acumulată o mărime stabilită proporțional cu utilitatea totală realizată de societate, iar impozitul de plată pe contribuabil ar urma să reflecte raportul dintre utilitatea individuală și utilitatea socială totală considerată la nivelul colectivității statale. Într-o a treia variantă, numită a sacrificiului marginal egal, se pune accentul pe determinarea mărimii impozitului căutând minimizarea părții din utilitatea individuală ce se sacrifică pentru
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o perioadă În care s-a Înregistrat un fenomen de creștere economică nemaiîntâlnită până atunci, cu repercusiuni favorabile asupra nivelului de cultură și civilizație al popoarelor. În noile condiții, gândirea economică În problema impozitelor și a structurilor fiscale Începe să reflecte pătrunderea relațiilor de tip capitalist În agricultură, intensificarea schimburilor comerciale și apariția capitalismului comercial, consecințele producerii primei revoluții industriale și Încheierea revoluției agrare În secolul al XVIII-lea. Un rol important a avut și popularea Americii de Nord cu europeni, care a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu administrarea unei localități, respectiv prin contribuabili locali și, mai târziu, prin concesionari fiscali 79. Începând cu secolele al XVI-lea și al XVII-lea, În Europa de Vest se produc transformări economice și mișcări sociale profunde, iar structurile fiscale Încep să reflecte pătrunderea relațiilor capitaliste. Odată cu creșterea puterii statului și extinderea activității acestuia, a fost nevoie de venituri permanente și crescătoare, obținute prin contribuții devenite obligatorii, care au condus la dezvoltarea unui sistem fiscal. Pe măsură ce relațiile de producție capitaliste câștigă tot mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
că unlucru este adevărat iar din perspectivă religioasă a crede căDumnezeu există. Se știe că persistă printre mulți creștini ideea căcel mai important este să ai o credință adevărată și că restul, adică aavea o viață în care să se reflecte întru totul felul de a crede n-ar mai conta deloc. Dacă credința s-ar limita doar la a recunoaște caadevărate cele scrise în Scriptură înseamnă a reduce credința la osimplă părere, o teorie despre lume și viață. Ori a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de oameni, adică fiecărei limbi. La Scraba este cu totul altfel: la el cuvântul înseamnă noțiune, iar limba, în toate variantele ei concrete, se reduce la un sistem metafizic de noțiuni pe care cuvintele și limbile concrete tind să-l reflecte. Realitatea semantică și formală nu contează pentru filozof, care este interesat doar de planul metafizic al noțiunilor, luate ca demiurg al realității materiale, inclusiv al limbii. De pe această poziție ideologică, explicit creaționistă, divină (vezi p. 91), Scraba alcătuiește „Tezaurul limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sfar m ... orice-ai spune”. „Zvârlind” pe obiectul perceperii „vălul alb” al artei, Rafaelii însuflețesc marmura, transformă senzualele Venere în Madone, imaginează din femeia banală „prototipul îngerilor din senin”. Gestul simplu de ridicare a vălului face ca ochiul rece să reflecte tern „o bacantă” - „femeie stearpă, fără suflet, fără foc”, „fața pală de o bolnavă beție, buza învinețită de-al corupției mușcat”. Portretul din urmă este însă un produs al instinctelor inumane, care degradează atât obiectul cât și subiectul cunoașterii. Principiul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
valoare de lege, totdeauna și oriunde valabilă. Bunul simț, forjat din secolul al XVII-lea, operează retușuri. Dar scăpărările de idei, ambiții, imperative sociale și dorinți individuale se însoțesc de bunele intenții și crezuri în progresul care trebuie să se reflecte și-n sănătatea oamenilor, în grija pentru copii, cerută de Rousseau, într-un regim de viață mai uman pentru atâți loviți de soartă, sugerat de Diderot și Voltaire. Aici se sintetizează medicina Secolului Luminilor. Sensibilă la competiția de idei, acțiuni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de specializarea medicală, trebuie să fie familiarizat. El trebuie să se inițieze și în funcționarea aparaturii care a invadat spitalele, laboratoarele, cabinetele de cercetare pentru asistența bolnavilor, creșterea competenței medicilor și în afirmarea progresului, care trebuie mai întâi să se reflecte în sănătatea oamenilor. Programul „Sănătate pentru toți în anul 2000“ se edifică (1991) pe cele 8 principii stabilite la Alma-Ata (1978) și difuzate în toată lumea ca să fie transpuse în concret. Acestea sunt: educație sanitară, condiții nutriționale bune, apă sănătoasă, rotecția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Deși aceste două aspecte ale verosimilului nu sunt situate pe același plan, Chapelain, care le desemnează cu același termen, nu le distinge. Nu este nimic uimitor în apariția acestei confuzii sub pana unui om care ar vrea ca reprezentația să reflecte realul astfel încât acest lucru să ne facă să uităm ficțiunea. Este totuși cazul să nu le amestecăm și să le studiem pe rând. 4.1. Verosimilul acțiunii Adeziunea publicului, în epoca clasică, se bazează pe verosimilul acțiunii care o implică
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
facă dintr-o licărire o lumină, dintr-o lumină o flacără. Numai atunci drama dovedește artă. Teatrul este un punct al opticii. Tot cea ce există în lume, în istorie, în viață, în om, totul trebuie și poate să se reflecte în el, dar sub bagheta magică a artei." Pentru că este adevărată, drama este susceptibilă de a satisface orice public, după cum declară Hugo, în Prafața la Ruy Blas, din 1838. Trei tipuri de spectatori se învecinează la teatru, în prada unor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Editura Eminescu, București, 1977, p. 69. 71 Idem, p. 302. 72 Paul Grice, 1967, p. 19, apud. P. Brown, & S. Levinson, Politeness, Cambridge Universiry Press, 1996, p. 262: "I cannot say something ironically unless what I say is intended to reflect a hostile or derogatory judgement or a feeling such as indignation and contempt", ("Nu se poate să mă exprim la modul ironic, decât dacă ceea ce spun intenționează să reflecte o judecată ostilă sau un sentiment de tip indignare sau dispreț
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cannot say something ironically unless what I say is intended to reflect a hostile or derogatory judgement or a feeling such as indignation and contempt", ("Nu se poate să mă exprim la modul ironic, decât dacă ceea ce spun intenționează să reflecte o judecată ostilă sau un sentiment de tip indignare sau dispreț" [t.n.]. 73 Șerban Cioculescu, op. cit., p. 540. 74 Henri Bergson, op. cit., p. 12. 75 Ștefan Cazimir, Caragiale universul comic, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 178. 76 Al.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nici nu realizezi măcar clipa când te desprinzi cu adevărat de pământ... Ce ciudat... nu mai pot iubi, ca Înainte, din tot sufletul... Eram o romantică nefericită pe atunci. Acum sunt un bulgăre de lumină care nu mai știe să reflecte planetele vecine. 13 decembrie 1964 (duminică) Hai, un salt În infinit și gata! 14 decembrie 1964 (luni) Un fel de ceață grea Îmi acoperise gândurile. Mi-e frică să mă uit În jur, frică de toate... Trebuia să mă-ntâlnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ne propune În cele din urmă un model propriu de metaroman, conform cu regulile statornicite aiurea și, totuși, inimitabil. Pe scurt, reușește să pună față În față două jurnale, diferențiate cu oarecare ostentație polemică, făcându-le să interfereze și să se reflecte textual unul În altul. „Jurnalul lui A.“ este jurnalul trăirii primare, În timp ce „Jurnalul lui M.“ este jurnalul trăirii autentice. Distincție esențială, din punctul nostru de vedere. Primul se desfășoară previzibil, În strictă succesiune cronologică a Însemnării. E plin de clișee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se hrănesc cu buna companie. Am deschis televizorul. Era un program atât de estival încât prezentatorul se agita într-o piscină, pe o insulă de polistirol, lângă o sirenă neagră. Am închis sonorul, lăsând ca albastrul acela fals să se reflecte împrejur. M-am dus în cameră, am luat de pe noptieră cartea pe care o citeam, m-am întors în sufragerie și m-am trântit gol pe divan. Ca atunci când eram copil și ai mei plecau în concediu, iar eu rămâneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nu pot fi compensate cu valorile elmentelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepția compensărilor între active Și pasive, admise de Standardele Internaționale de Contabilitate. 8. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Informațiile prezentate în situațiile financiare anuale trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică. 9. principiul pragului de semnificație în cadrul situațiilor financiare anuale. Elementele cu valori nesemnificative cate au aceeași natură sau funcții similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată. Abateri de la
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
acesteia, Și să întocmească situații financiare care să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare, a fluxurilor de trezorerie Și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată. Evidența contabilă Și situațiile financiare ale unei bănci trebuie să reflecte, de asemenea, operațiunile Și situația financiară a filialelor, a sucursalelor Și a celorlalte sedii secundare, pe baza individuală Și, după caz, pe baza consolidată. Băncile sunt obligate să prezinte Băncii Naționale a României situațiile lor financiare constând în elemente ale bilanțului contabil, precum Și
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
nu pot fi compensate cu valorile elmentelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepția compensărilor între active Și pasive, admise de Standardele Internaționale de Contabilitate. 8. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Informațiile prezentate în situațiile financiare anuale trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor Și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică. 9. principiul pragului de semnificație în cadrul situațiilor financiare anuale. Elementele cu valori nesemnificative cate au aceeași natură sau funcții similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată. Abateri de la
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
acesteia, Și să întocmească situații financiare care să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare, a fluxurilor de trezorerie Și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată. Evidența contabilă Și situațiile financiare ale unei bănci trebuie să reflecte, de asemenea, operațiunile Și situația financiară a filialelor, a sucursalelor Și a celorlalte sedii secundare, pe baza individuală Și, după caz, pe baza consolidată. Băncile sunt obligate să prezinte Băncii Naționale a României situațiile lor financiare constând în elemente ale bilanțului contabil, precum Și
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]