3,182 matches
-
să ne luptăm, dar care nu afectează prea serios comportamentul, deși uneori se produc metastaze mintale care ajung să pună stăpânire pe Întregul organism al cugetării. În cele din urmă, În cazul automatismelor nu există o idee conștientă, o conștiință reflexivă și nici discernământ; ele sunt involuntare. Ticurile, de exemplu. În toate aceste cazuri - impulsivitate, compulsie, automatism -, impulsurile care provin din inteligența computațională preiau controlul. Asta Îmi amintește de lecturile mele adolescentine, când devoram cărțile lui Pierre Janet, despre care v-
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
echipe Își găsește un corespondent interdisciplinar În conținutul Învățământului În forma unor tipuri noi de cursuri și alte activități didactice, care nu au ca sistem de referință disciplina În sine, ci operează transmisia de valori prin serii complexe, de acte reflexive, alternative și recurente. Procesul de modernizare a metodologiei didactice distinge și resurse noi pentru reducerea ponderii cursurilor magistrale În sine, „ex cathedra", propunând forme deschise și comunicante: cursuri „dialogate", cursuri „dezbatere", seminarii pe grupe de lucru variabile, multifuncționale, lucrări practice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
evaluăm ? prin examinări curente; prin examene; prin teste; prin probe orale; prin probe scrise; prin probe practice; prin studii de caz; prin fișe de activitate personală; prin portofoliu; pin hărțile conceptuale; prin investigații; prin observarea curentă a comportamentului; prin jurnalul reflexiv; cu autorul mijloacelor de Învățământ, a calculatorului; prin proiect etc. Având un rol important În eficientizarea activităților de orice tip, evaluarea este permanentă În orice domeniu de activitate umană. Învățământul este un domeniu central și de maximă importanță socială, arie
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
este o fenomenalitate dinamică, primară, reprezentarea minimală mijlocită de simțuri. Realitatea nemijlocită a percepției intră Însă În starea conceptuală a existentei doar prin apariția limbajului semnificant care permite diferențierea și interpretarea precisă a obiectului existent. Doar conștiința face posibilă perceperea reflexivă a existenței și a formelor sale, prin raporturi de construcție și obiectivare a limbajului desemnând realitatea obiectivă. Orice ontologie, În științele naturii sau zona științelor sociale, este un produs al minții umane. Prin urmare, a Încerca să explicăm cum se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o lecție pe care intelectualul basarabean ar trebui să și-o însușească, din care ar trebui să tragă învățăminte, dacă ele, tristele învățăminte, îi mai pot servi la ceva. Ar putea fi ultima experiență de acest gen livrată orgoliului său reflexiv. Întunericul care vine peste noi va șterge necruțător orice nuanță. În Basarabia lumina trebuie aprinsă atât la modul direct (când oare vor înceta guvernanții practica asasină de întrerupere a curentului electric?, întreruperi care pe unii îi exasperează, iar pe alții
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Nicolae Negru, Andrei Țurcanu, Constantin Cheianu). Faptul acesta denotă slabul suport teoretic de care sunt marcați intelectualii basarabeni (din cauze bine cunoscute, în primul rând o instruire sumară, cenzurată), dar și - trebuie să recunoaștem - incapacitatea lor structurală de a aborda reflexiv și a acoperi integral o temă. De aici și proasta conștientizare a realităților pe care le trăim, lipsa de soluții sau măcar definirea corectă a problemelor. Pe fundalul acestei sărăcii de „personal” (personalități) din Basarabia, în România se înregistrează o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și alte formule de comentariu. De pildă, să spună, simplu și clar: cel care a marcat „golul de aur” în poarta italienilor este Ahn Jung Hwan, jucător la Perugia.) Spre finalul campionatului mesajele lui Serghei au fost mai lungi, mai reflexive și cu mai puține greșeli. O română destul de corectă, în orice caz mai inteligibilă decât cea vorbită (cum o fi arătând oare cea scrisă?) de premierul Vasile Tarlev sau de Eugenia Ostapciuc, Președinta Parlamentului. Recunoșteam sintagme preluate de la comentatorii sportivi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care jurnalul e studiat din perspectiva ideilor conținute. Jocul timp/persoană e dublat, așadar, de jocul dinamizant și dinamitant al ideii. Nu există jurnale ale unei singure idei - dacă excludem centrarea pe o persoană, pe un subiect deopotrivă narativ și reflexiv. Însă acest element e absorbit În Înseși premisele jurnalului și el nu mai are nici un fel de relevanță pentru analiză. Mihai Zamfir propunea o tipologie extrem de pertinentă a jurnalului intim, exact din perspectiva care ne interesează În acest capitol: jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
spre altceva decât ceea ce au fost textele din anii '80. Spiritul analitic sau deschiderea spre interpretări divergente, multiple, nu și-au găsit locul, iar textul nu s-a putut desprinde de narațiunea singulară. Incoerențele nu țin loc de pluralitate. Exercițiul reflexiv, problematizarea și "învățarea prin descoperire" au rămas, în mare parte, simple deziderate, în ciuda noului discurs educațional, centrat pe valorile democratice și participative. Narațiunile de uz școlar ar putea fi totuși considerabil îmbunătățite prin simpla includere a celuilalt în povestea noastră
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sa totală, este imposibilă"126. Să nu uităm însă că oralitatea înseamnă individualizare, negocierea sensurilor, improvizație, interpretări apocrife. În același timp, este mai reducționistă în exprimare decât scrierea și se construiește în jurul unor formule concise, prea puțin predispuse la rafinamente reflexive ori ficționale. Se pare că nu există încă nici o culegere de interviuri special dedicată, după 1990, amintirilor despre școala postbelică. Fragmentele care se referă la acest subiect sunt, de obicei, fie referiri succinte și aleatorii în diferite polemici pe teme
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2, pp. 137-138. 32 Patrick H. Hutton, op. cit., p. 22. 33 Teama de excese a condus la noi soluții interpretative, cum ar fi aceea a istoricizării memoriei însăși, propusă pe un ton mai imperativ (Daniel Abramson, în op. cit.) sau mai reflexiv (Jörn Rüssen, William Templer, The Logic of Historicization: Metahistorical Reflections on the Debate between Friedländer and Broszat, în "History and Memory", toamna 1997, vol. 9, nr.1-2, pp. 113-144). 34 Studiile dedicate memoriei se pot deja clasifica în mai multe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1-2, pp. 113-144). 34 Studiile dedicate memoriei se pot deja clasifica în mai multe generații, tendințe, școli, mode și contra-curente. Conceptele care le animă au proliferat intens în ultimele două decenii, autorii explorând tot mai atent valențele lor metodologice, potențialul reflexiv, ca și aplicabilitatea concretă în diferite spații culturale și temporale (vezi, în afara autorilor deja citați, lucrările lui Peter Burke, John R. Gillis, Jan Assmann, James Young, Alon Confino, Eviatar Zerubavel, Susannah Radstone, Marianne Hirsch, Astrid Erll ș. a.). 35 "În Statele Unite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bibliografia finală să se constituie într-un util auxiliar de lectură și cercetare per-sonală. Tabla de materii detaliată, bibliografiile tematice și "antologia virtuală" (reprezentată de cele mai cunoscute luări de poziții în domeniul semnului și semiozei) vor facilita o lectură reflexivă, de iradieri și rezonanțe, altfel spus un parcurs analitic și critic. Alternativele semiotice propuse de cercetarea cea mai actuală (semiotica mass-media, semiotica spațiului inter alii) și în ultimă instanță supraviețuirea semioticii prin infuzia umanului sînt legate de întoarcerea subiectului în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
extrem de conștientă de statutul ei de ficțiune, și totuși luând drept obiect evenimentele unei istorii văzute în calitatea sa de construcție umană (și narativă) care are multe în comun cu ficțiunea. Accentul cade aici pe o triadă terminologică: metaficțiune natura reflexivă a scriiturii, problematizarea acută pe care o impune ea, menținând trează atenția publicului; istoriografică scriitura propriu-zisă specifică unui autor, construcția (structura) povestirii ficționale; practica parodică prin aceasta nu se înțelege imitarea, ridiculizarea altor motive, teme, chiar opere etc., ci o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
15-22), ne arată cu claritate ce atitudini psihologice au trebuit să înfrunte aici misionarii creștini. În cadrul complex al religiozității elenistice au existat și unele elemente pozitive favorabile predicării noii credințe, precum lipsa de sens care s-a accentuat printre cei reflexivi în urma falimentului religiilor antice. În această stare putea să pătrundă fără prea multă dificultate un mesaj care, proclamând un înalt ideal moral, putea să-i atragă tocmai pe cei care se simțeau dezgustați de viața trăită până atunci. Unele caracteristici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca mod de cunoaștere, reflecție, interpretare a relației teorie-practică, în acest sens. Și nu poate fi doar ca "teorie practică" a educației, ca discurs normativ și asimilată sociologiei (Durkheim) sau ca "știința unei arte" a practicii, ca "teorie a experienței reflexive" asupra educației sau ca filosofia pragmatică a educației (Dewey). Raportându-se astfel la formarea conștiinței individului, ca scop și efect al acțiunii educaționale, unii cercetători (Demers, 2008) sintetizează dintre posibilitățile ei în umanizarea individului prin: • efectuare de acte conștiente, • rezolvare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2005, 2007, 2008). În problema metodologiei educației, analizată acum, educatorul-cercetător aplică cerințele praxiologiei ca să facă continuu, nu sporadic, practica și acțiunile incluse mai eficace, prin schimbarea stilului de abordare a profesiunii. Aceasta înseamnă să imprime practicii sale reale o manieră reflexivă, să acorde o valoare mai mare conceperii și realizării științifice a activității sale curente, să-și îndeplinească mai eficient rolurile de educator potrivit noii paradigme constructiviste. Sens în care poate să-și adapteze strategia, stilul de a vedea și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specificul contextului. ► Praxisul reflectă intervenția raționalității și mai ales cercetarea-acțiune, pentru că sesizează problemele acțiunii și ale practicii, formulează ipoteze, cere documentare, oferă alternative, efectuează experimente, provoacă reflecții asupra acțiunilor și a practicii, în complexitatea lor. ► Educatorul, ca cercetător și practician reflexiv, înainte, în și după intervenția educativă, este continuu în dialog cu acțiunile, cu practica realizării lor, cu proiectarea, cu adaptarea și dezvoltarea lor, cu decizia și intervenția conștientă, rațională, autonomă, eficientă și eficace, adică face apel la știința acțiunii educative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a perfecționării valorilor și a noii lor utilizări în educație, a conceperii profesionalizării, a leadershipului specific, a diseminării informațiilor despre noile paradigme chiar de către educatori în lumea educaților, a găsirii de noi teme de cercetare, prin implicarea lor ca practicieni reflexivi în acțiune. ► Acceptarea și aplicarea unei noi paradigme sunt de durată, implicând procese progresive de acomodare, de învingere a rezistenței, de convingere, pentru că cer schimbări în procese, concepții, metode, structuri, nu numai în plan pedagogic, ci și filosofic, social, psihologic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științific sau empiric, oficială sau privată, indiferent de vârsta educaților și se concretizează la nivelul fiecărui element al procesului educațional sau autoeducațional, la nivel școlar sau extrașcolar. Desigur că nu vom confunda alternanța metodologică, ca mod de schimbare rațională, oportună, reflexivă, prin cercetare, cu instabilitatea, nesiguranța, empirismul procedural cauzat conjunctural, prin imitație, neargumentat, fără un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a așteptărilor, a dificultăților. Educatorul poate să demonstreze că recursul său la alternarea unei paradigme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
colaborare, pentru abordarea procedurală a unei sarcini complexe, pentru depășirea obstacolelor, pentru adecvarea și realizarea unei coerențe, dar și a independenței în acțiune. De fapt, dacă acesta acționează în spiritul altei paradigme alternative postmodernismul, el va promova gândirea divergentă, critică, reflexivă, va formula ipoteze alternative de soluționare a limitelor educației școlare curente, va proceda la deconstrucții și reconstrucții în variate contexte sau la descentralizarea unor strategii generale, recomandate metodic. Nevoia de a lucra cu paradigme alternative în practica educațională nu este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
chiar schimbarea și în formarea acestora, atât în etapa formării inițiale, cât și în cea a dezvoltării lor profesionale. Este necesară completarea profilului de competență cu dimensiunile exersării a noi roluri de sprijinire a construirii competențelor educaților, cu afirmarea implicării reflexive în acțiuni-cercetare, cu aplicarea interși transdiciplinarității în formarea competențelor transversale, cu aplicarea creativă a programelor astfel construite pe competențe, cu diminuarea progresivă a rezistenței la schimbare Prin prisma formării competențelor, rolurile celor doi actori principali se concretizează în acțiuni care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de dezvoltare profesională, noul mod de învățare solicitând abordare interdisciplinară, noi instrumente de integrare și a altor achiziții sau experiențe nonformale în curriculumul precizat, raportare a cunoașterii la contextul în care ea se face, de utilizare a gândirii critice și reflexive. Dacă educatorul înțelege esența abordării centrării pe educat, prin recursul la constructivism, atunci își va reconsidera poziția sa centrală anterioară, va vedea nu pe educatul pasiv, care reacționează la condițiile de învățare date, ci pe cel activ, altfel motivat, care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
școlare, cu prevederea și rezolvarea de limite, de dificultăți. Atunci problema aparține politicii educaționale a școlii ca organizație, unde se lucrează astfel cu toți educatorii, cu toate clasele, dar cu particularizarea contextului fiecăreia dintre acestea și cu stimularea cercetării concret reflexive a cât, cum, în ce condiții se aplică aici, ce schimburi de experiență și reconstrucții, reglări sunt necesare. Sintetizând referințele mai ample în temă, organizarea și coordonarea, antrenarea, stimularea unei asemenea instruiri centrate acum pe învățare, pe activitatea directă și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în implicarea în învățarea prin cercetare directă, • abordarea în sistem a instrumentelor variate care să asigure funcționalitatea curriculumului (ca totalitate a experiențelor de învățare), • facilitarea condițiilor pentru exersarea capacităților variate implicate în construcția cunoașterii științifice (concrete, analitice, sintetice, interpretative, critice, reflexive), • formularea și prelucrarea diversificată a sarcinilor necesare construcției înțelegerii, învățării. Însă în educație, instruire sunt multe situații, obiective de realizat și prin transmitere, deci nu se elimină, ci li se restrânge aria, conținutul, metodologia, lăsând loc afirmării tot mai intensive
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]