1,737 matches
-
și nimic mai mult, apoi Cristi se întoarce la discuțiile cu instrumentiștii săi, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat : Ne-am înțeles, Mariane, da ? Vreau să aud mai multă vioară la început, vioară și clape. De patru ori linia refrenului, abia apoi vin cu vocea. Iar dacă fac semn, atunci mai mergeți încă de două ori cu instrumentalul, vedem cum reacționează și sala. Și, Mișule, ți-am mai spus de o sută de ori, zâmbește, omule, mai mult. Ce ești
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scenă : Femei sunt multe-n lumea asta mare, Frumoase ca seninul înstelat, Găsești plăceri nebune-n fiecare Și-s dulci ca o clipită de păcat. Cei de la mese îl acompaniază imediat, fredonând și ei versurile. Se apropie punctul culminant, al refrenului, și chiar atunci, când tensiunea piesei crește, pornește scandalul. În salon năvălește deodată un grup de polițiști, alături de câțiva ofițeri, iar în spatele lor, urlând la ei să stea potoliți, șeful de salon. Lumea se ridică speriată în picioare, neștiind ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
rezultat că acolo s-a adunat scursoarea societății românești. „Golani“, i-a numit Iliescu. Apelativ asumat cu mândrie de cei În cauză. Piața Universității a devenit Golania, „țara golanilor“. S-a compus un imn al golanilor, care răsuna fără Încetare. Refrenul era: „mai bine golan decât activist“ (cu trimitere la trecutul de activist comunist al lui Iliescu și al tovarășilor lui) și „mai bine mort decât comunist“. La 13 iunie, piața a fost evacuată de forțele de ordine. Au urmat tulburări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mea, dar nici eu nu mă obișnuisem cu a lui. Eram amândoi temători și precauți unul față de celălalt, eu fiind cel care ar fi trebuit să fac o încercare să ne apropiem, dar reținerea lui - stridentă și insistentă ca un refren - părea imposibil de depășit. Nu exista nici o modalitate de a-l câștiga de partea mea. Îl dezamăgisem total - iar faptul că își pleca privirea ori de câte ori intram în cameră îmi reamintea de asta. Și totuși, încă mă deranja faptul că el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mare, iar turiștii străini vin destul de rar pe aici. Le mulțumesc pentru informații și le spun de unde sunt. Îmi zâmbesc amabili, dar n-au auzit de Moldova. Merg și mă gândesc amuzat cum ar suna, transpus pe pământ lusitan, acel refren basarabean, ridicol și patetic, produs de un poet patriot de la noi (îl invoca pe Eminescu): „portughez cosmopolit și demolator de valori naționale, Pessoa să te judece!”. VITALIE CIOBANU: Înregistrăm al doilea eșec al zilei, în fața porților zăvorâte ale cimitirului Prazeres
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
realitățile basarabene. Observ că publicul francez reacționează, devine mai atent când aude rostindu-se cuvântul „comunism”. Urmează la rând și ceilalți scriitori. Din ce citește în germană Richard Wagner, înțeleg doar cuvântul „securitate”, care se repetă destul de des, ca un refren. Trecutul nu se lasă... VITALIE CIOBANU: Recitalul lui VASILE GÂRNEȚ și cel al letonului Maris Caklais de la Café de la Mairie, din arondismentul 6, a avut aerul unei serbări de familie: la etajul localului, într-o sală de mese pentru aproximativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un preț de nimic - valoarea unui apartament la Moscova -, investitorii promițând că vor da clădirii o înfățișare onorabilă și o funcționalitate modernă, dar au abandonat proiectul după câteva luni. E o clădire ce nu se lasă terminată și locuită - răsună refrenul oamenilor cu care vorbesc. Se cade în misticism, se spune că asupra acestui loc planează un blestem. Scheletul neterminatului sediu de partid fusese ridicat pe ruinele (dinamitate în 1963) unui castel medieval, numit „Citadela Celor Trei Regi”. După război, zidurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
n-a mai fost de o lungă bucată de vreme. Are o anume interpretare a lucrurilor pe care n-o accept. E puțin derutată de invazia mentalității occidentale peste noi, esticii, care riscăm astfel să ne pierdem specificul. E un refren pe care îl aud și la Chișinău, și la București, și iată, acum, și la Riga, ce-i drept, din gura unei românce basarabence. Maria este interesată de... daci, de originile noastre strămoșești, de arhaisme și elemente cosmice - pe acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
afacerilor. Avea o firmă prosperă la Riga. A murit acum un an, într-un stupid accident de mașină, lăsând în urmă soția și trei copii. Destine de basarabeni... 29 iunie, joi VASILE GÂRNEȚ: Și astăzi plouă - sună aproape ca un refren la Riga. Până la 14.00, când vreau să mă duc la întâlnirea românilor cu publicul la Biblioteca Națională, întâlnire moderată de Leons Briedis, ne plimbăm prin oraș. Trecem pe lângă sediul televiziunii asaltate de trupele OMON, pe vremea perestroikăi târzii a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spiritului rus”, ceilalți pledează pentru o mai mare deschidere către modelele europene. „Tradiționaliștii” sunt comuniști sau nostalgici camuflați în ortodoxiști, iar „experimentaliștii” s-au „vândut” Occidentului, nu au nimic cu viața din Rusia și consumă - „fără demnitate” - granturi străine... Un refren pastișat, parcă, după procurorii literari de la Chișinău. Din punct de vedere fizionomic, reprezentanții celor două tabere adverse împărtășesc, cu câteva excepții, același stil hirsut, aceeași barbă „sălbăticită”, tolstoiană... Discuția e aprinsă, dar nu degenerează în violență. O spun, pentru că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au disipat în asociații mai mici, toate sărace... Ea, Irina Andreeva, mă asigură că nu este deloc nostalgică după vremurile de dinainte, dar e obligată să spună că era mai multă ordine și un mai mare respect pentru valori. Un refren cunoscut... VITALIE CIOBANU: Programul la Moscova este supraaglomerat cu diverse acțiuni, de la care e greu să te sustragi fără a fi bănuit de sabotaj organizat. Suntem doar în patria lui Dzerjinski! Azi, de pildă, suntem repartizați pe la diverse biblioteci din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care sunt și ei prezenți la conferință. Ar fi și superfluu: trenul, vorba ceea, a plecat demult, la propriu și la figurat... Vorbesc și reprezentanții organizațiilor scriitoricești care au delegat scriitori pentru Expresul Literar. Albanezii interpretează, în franceză, din nou refrenul despre succesul prozei lor în Europa, mai ales în Franța. Îmi sună cumva redundant pledoaria, dar, trebuie să recunosc, e dreptul și meritul lor. Am văzut, cel puțin, cărțile a șapte prozatori albanezi în librăria de la Bordeaux... Reprezentanta Rusiei, doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
patriot). Desigur, dar faptul că moștenitorii autohtoni ai primei comunități din Ierusalim sunt unși în străinătate (în vreme ce patriarhia din Antiohia s-a arabizat cu mult timp în urmă) nu-i oare un cui în plus bătut în sicriul Bisericilor locale? Refrenul Bysance first continuă să-i mire pe occidentali, care au uitat că Evangheliile sunt scrise în greacă, că părinții creștinismului gândeau în greacă (sufixul-ism însuși este un elenism). Lumea romană și limba latină n-au preluat ștafeta decât târziu; iar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu chipul descoperit! Occident, îți mulțumesc că exiști! 6. Exaltarea drumului (rubrica mediologică). Vezi mai sus. Felicitările juriului încep de obicei cu "singura democrație din regiune", o calificare foarte aprecită pe coordonatele noastre geografice. Prefer să las la urmă acest refren foarte frecvent auzit. Pentru că a) nu e chiar singura: chiar alături de Israel, Libanul multitribal are din acest punct de vedere și mai multe merite; b) Off-limits, democrațiile sunt capabile și de ce-i mai rău. Abuzurile comise în colonii au fost
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Din nou tensiune în Orientul Apropiat... Ieri, unsprezece morți și douăzeci și doi de răniți în Gaza. La Sderot, un grav rănit..." Postul de radio France Inter, în dimineața asta, în taxiul care mă aduce acasă de la aeroportul Roissy. Veșnicul refren. Flux, reflux. Și asta de atâția ani. Pe cine mai impresionează oare această cadență monotonă? Violența însă îi descurajează până și pe ziariști și pe diplomați, furnizând în același timp morfina pentru ultimele dezbateri furtunoase din cadrul "conferințelor de pace". Ca să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
schimbat. Nici degenerescență, nici regenerare. Nimic nou în natura lucrurilor, în dendrite și în hormoni. Fiecare val, în Mediterana ca și în alte părți ale lumii, e o surpriză și-i ca marea mereu luată de la început. Arta modestă a refrenului, a șansonetei uitate, reluată la radio și care ne face să savurăm pe neașteptate un crâmpei de tinerețe regăsită: iată minuscula, dar consolanta plăcere de care se privează veșnicii îndrăgostiți fără noroc respinși de arleziana numită Apocalipsa. 6. Serviciu inutil
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Foc de paie, în primul caz, jeratic acoperit de spuză în cel de-al doilea. Pînă la urmă, eșecul sau succesul unei preziceri depind de răspunsul la întrebările: cine va avea interesul s-o repete, unde, când și în fața cui? Refrenul alinător al formulei Two-States Solution aduce, la noi, apă la moara diplomaților, a miniștrilor, a mass-mediei. A susține, așa cum poate face un funcționar ONU, cu ajutorul cifrelor și al hărților, că dosarul palestinian este închis pe fond și că nu mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
încărcat cu virtualități situaționale. „În interiorul narațiunii repetarea la diferite intervale a acelorași fraze construiește stilistic «schema» de desfășurare a conflictului între personajele - funcții, expresie a opoziției bine-rău”. Deși aparțin genului liric, colindele de fecior se structurează pe tiparul ritmic al „refrenului”: „Se luară, se luptară,/ Zi de vară până-n seară./ Se luară a doua oară,/ Zi de vară până-n seară”. Efortul cu care se măsoară forțele egale dintre neofit și fiara haosului necesită o transpunere poetică adecvată: perfectul simplu transmite o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
avut noroc: nu ne-a văzut sau s-a făcut că nu ne vede nimeni... După o iarnă grea, abia așteptam să evadăm din bârlogurile friguroase din anexa de la Casa "Pogor" și să cântăm, liberi, în parc și pe străzi, refrenul ludic: "E primăvară, iar e primăvară/ Își scot strămoșii degetele-afară...". După două culegeri de versuri, publicate la editurile "Junimea" și "Albatros", înaintasem un mic roman pentru aceeași editură "Junimea" (unică în Moldova de dincoace de Prut). Manuscrisul purta titlul "Mona-Ramona-Simona
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am sorbit din slove, Peste veacuri multe pășind, Biruit-au vrerea-mplinirii Ce să dea lumii un nou gând. Vise mari și blânde speranțe Luminat-au ani mulți de-nălțări, Noi văzut-am cu ochii gândirii Drumul ce-aveam de-mplinit. Refren În sălașul cu șapte coline Văd mici stele pealee trecând, Și-n liceul, cu mândru renume, “Miron Costin” noi cântăm din priviri. Din locașul unde nici teii nu mai dorm, Risipiți fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
stele pealee trecând, Și-n liceul, cu mândru renume, “Miron Costin” noi cântăm din priviri. Din locașul unde nici teii nu mai dorm, Risipiți fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei ai zidirii Răsărind din dragi și înțelepte-ndrumări. Refren Iubite cetitoriu, Biruit-au gândul să ne-apucăm de-această trudă, să dăm lumii la vedere feliul nostru, urmașii marelui cărturar. De unde este începătura cestii școli, carea-a fost mărsul și creșterea ei, care-au fost și care sunt cinstiții dascăli
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
și trăiește Tot ce-i mai frumos și mai curat Pe câmpie și în munți răsună Glasul vitejesc clocotitor Care toate inimile adună Pentru un destin nemuritor El este goarna ce n-o auziți Și spune tuturor ce-i despărțiți Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va pieri Românul știe să înfrunte ceasul greu El crede în dreptatea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va pieri Românul știe să înfrunte ceasul greu El crede în dreptatea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
frământările noastre. Când vei uita, îți vei pierde rădăcinile și atunci ne vom pierde neamul.” Era bunica un om profund și deseori mă gândesc cât de mult și-a identificat existența cu neamul și comunitatea căreia i-a aparținut. Asemenea refrenului cântat de Jean Moscopol: „Căci tot ce-i românesc nu piere / Și nici nu va pieri.” IV. Sunt fiica părinților mei Am venit pe lume într-o zi de joi, în joia verde din săptămâna patimilor, dis-de-dimineață, pe la orele 4
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dorinți ca un june stătut, cum eram. În curte cu mine locuia notarul satului, cu tinerețile și sănă tatea lui mâncate de nopți petrecute prin șantanele de la oraș, de unde rămăsese cu nervii zdruncinați, stomacul ruinat și cu amintirea unor stupide refrene de cuplete: Holera este datoare să te ducă mai curând, să te ia la sub țioară și să-și facă apoi vânt, apoi vânt... Nenorocitului de notar, deși tânăr Încă și de felul lui fecior de țăran pricăjit din acest
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]