104,030 matches
-
variante regionale și populare cuprinse în dicționar, sau al influenței limbii ruse: aproximativ 2000 de cuvinte cu aspect deformat sau sens deviat (prin calc) și împrumuturi din rusă utilizate numai în Basarabia (deci contravenind normei literare supradialectale prin caracterul lor regional). Modul de structurare a articolelor are în vedere în primul rînd facilitarea accesului la informație al cititorului. Cum scopul declarat al lucrării este cultivarea exprimării în sensul normelor literare unice, informația se organizează în jurul termenului acceptat de aceste norme, care
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
aibă urechi de auzit la Cotroceni. * Se pare că unii dintre consilierii de azi ai dlui Iliescu au studiat cu atenție punctele forte ale fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Unul dintre ele, ironizat de mulți din cauza pretențiilor de lider regional al dlui Constantinescu, a fost că predecesorul dlui Iliescu i-a adus în România și pe Bill (Clinton) și pe Tony (Blair) și pe Vaclav (Havel), personalități dintr-o listă mai lungă, absolut remarcabilă. Poate că dl Constantinescu nu și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
apare cuplul tinerică/zambilică: "Iat-acum se scoală doamna-i tinerică/ Rumenă, suavă, ca o zambilică". Un exemplu de umor involuntar, produs de caracterul vag al termenului ales în explicație și de juxtapunerea definiției și a unicului citat, apare la cuvîntul regional zăicănar: "Vietate care prinde gaițe. Zăicănar cu părul creț / Fură rața din coteț". N-aș vrea, totuși, ca aceste divagații, prin frivolitatea tonului și a selecției unor exemple, să pună sub semnul îndoielii seriozitatea și utilitatea dicționarului; ceea ce n-am
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
descriere foarte amănunțită a sufixelor -ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele 575 de derivate în -ui (împrumuturi analizabile sau formații românești), numai aproximativ 90 (...) sînt literare actuale, restul fiind regionale sau populare" (p. 122); sufixul -ăi (cu variantele sale: -îi, -ei etc.) are un "caracter pregnant popular" (p. 35), care explică și puținătatea atestărilor sale în textele scrise ale limbii vechi. Sufixele în discuție sînt folosite mai ales pentru a
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
ilustrativ a fost și va continua să fie o bază și un mijloc de control riguros pentru numeroase investigații asupra evoluției limbii române. Prudent, în mod firesc, cu neologismele de ultimă oră, dicționarul e scrupulos în înregistrarea variantelor vechi și regionale. Aș vrea să notez doar cîteva observații marginale asupra ultimelor volume apărute. Se observă, de pildă, o schimbare de perspectivă în interpretarea etimologică: la țap (Tomul XII, partea 1, Litera Ț, 1994), sau la vatră (1997) explicația e tranșantă: "cuvînt
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
parte a tomului XIII (V - veni) cuprinde, păstrînd tradiția dicționarului-tezaur, forme vechi rare, adevărate ciudățenii lingvistice, cu cîte o singură atestare, precum substantivele vacsinar ("persoană care vaccinează", la 1840), vederoi ("grup de persoane care merg la pețit, la "vedere"", termen regional), a varvarizmi ("a folosi barbarisme", la Cantemir) etc. Nu e însă neglijată nici actualitatea: volumul cuprinde destule uzuri și locuțiuni familiare, precum valea! a lua la vale, a-și face veacul, a-și da foc la valiză, vaporean; e interesant
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Cele ce urmează sînt doar niște sugestii în acest sens, pe baza unor date obținute prin consultarea în Internet a listei abonaților din București (am preferat-o pe aceasta pentru numărul mare de nume înregistrate și chiar pentru diversitatea provenienței regionale a purtătorilor lor); sper că, citînd cîteva nume reale, nu voi răni sensibilitatea celor ce le poartă; ar fi chiar interesant dacă, în eventuala calitate de cititori ai revistei, ar avea de făcut corecții sau precizări. Revenind la Gheorghe, constatăm
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
limbile din culturi asemănătoare), ci deosebește limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil diferențele
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
publicului școlar, iar această familiaritate dădea iluzia că e un scriitor care nu ne mai poate rezerva nici un fel de secrete. Ca scriitor popular, Coșbuc este, în poezie, echivalentul lui Creangă, cu o la fel de rafinată și densă erudiție a tradițiilor regionale și naționale. Dacă însă Ion Creangă beneficiază de multă vreme de o ediție critică de opere complete, posteritatea lui George Coșbuc nu s-a învrednicit încă într-o astfel de performanță, ce ar fi ținut de domeniul firescului cu atât
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
la tipărirea volumelor 21 și 22 din ediția critică de Opere Liviu Rebreanu, realizată de Niculae Gheran - ceea ce dovedește că în vremuri anormale, ca ale noastre, se pot găsi soluții disperate pentru editarea clasicilor, revendicați pe bună dreptate de comunități regionale. Îndrăznesc să sper că o ediție critică de Opere complete George Coșbuc s-ar putea realiza mai repede cu sprijinul forurilor culturale județene din Bistrița-Năsăud decât prin decizia unei instituții centrale. Gavril Scridon a inițiat în 1966, la Editura pentru
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
ardelenești, în care observația formei se conjugă permanent cu paroxismele cromatice ale unui expresionism nordic și cu o energică dezlănțuire a tușei, el părea să fi optat fără ezitări pentru un spațiu estetic, moral și expresiv cu o puternică amprentă regională. Iar izolarea sa la Zalău, în județul Sălaj, unde nici pe departe nu există o atmosferă artistică și culturală comparabilă cu cea din marile centre universitare, ducea și ea cu gîndul la o carieră sigură în limitele enunțului și la
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
mare vitalitate se dovedește romanul istoric pentru că istoria rămîne un rezervor generos de subiecte, cu atît mai mult cu cît în Italia beneficiază implicit de un aport etnografic de substanță, nereductibil la un simplu element de culoare locală. Marea varietate regională - geografică, de stratificare etnică și lingvistică, așadar culturală, de iter economic și social - necorodată total de timp, continuă să intereseze. Între recentele apariții se impune Mătușa marchiza (La zia marchesa, Feltrinelli, septembrie, 2004) de Simonetta Agnello Hornby, palermitană, avocată, stabilită
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
au fost defel încîntați de atacul împotriva Afganistanului. Guvernarea Bush a socotit însă curînd că datoria sa patriotică și internațională pe termen lung este să recurgă la măsuri mai radicale, și anume să transforme fundamental tipul de cultură și mentalitate regională ce zămisliseră în trecut și, inevitabil, aveau să producă și în viitor pericole incalculabile pentru ansamblul lumii civilizate și democrate. Guvernarea Bush a stabilit o analogie între islamismul radical/ fundamentalist și fascismul în faza sa inițială, de germinare, și a
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din Lelești, comună din Bihor, cu lungirea vocalei din silaba finală, e foarte tranșantă, arătînd cum sînt percepute diferențele regionale chiar de la un sat la altul: "ei așa vorbește mai pă lung"; "noi rîdem de ei"). Magdalena Vulpe a studiat caracterul popular al limbii pe baza sintaxei, elementul cel mai stabil, dar și cel mai neglijat de cercetătorii precedenți (de
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă regională de prezumtiv: viitorul popular o să fie), domeniul stilistic și pragmatic (dialogul reprodus în narațiunea orală, formulările stereotipe - de tipul c-o fi, c-o păți -, repetițiile, tautologiile - ce-o fi o fi -, eufemismul în limba de lemn - a epura, a
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
și o depui acolo și în câteva zile ai rezolvat problema postului tău. Dacă te hotărăști îl sun pe șeful Secției Învățământ și totul se rezolvă în câteva minute. Încă mai lucrez în învățământ și mai sunt membră a Consiliului Regional de Partid. - Bine, atunci rămâne cum ai hotărât tu. - Nu eu am hotărât. Mi-am propus să nu mai mă amestec în viața ta. Ești mare și știi ce-ți dorești de la viață. Și dacă îți place fata așa de
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
de au asemenea relații, întrebă Ramona curioasă dintr-o dată. - Tatăl său este medic primar chirurg, foarte bine cunoscut în oraș, cu lucrări publicate prin revistele de specialitate din Europa, mama sa prorector la Universitatea din Galați și membră în Consiliul Regional P.C.R. - M-ai dat gata. Dar ai câștigat la loto lozul cel mare când l-ai cunoscut? Ai văzut unde stătea ascunsă găina care făcea ouă de aur? Și el ce căuta pe aici? M-ai făcut curioasă. - Ce să
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Deși interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate oglindirea ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
ș.a.m.d. Expresivitatea noului verb e desigur legată de omonimia parțială cu mai vechiul a hăcui - "a tăia în bucăți, a sfîrteca, a ciopîrți". Surpriza stă aici în regăsirea unei legături etimologice. Pentru că a hăcui (prezentat în DEX ca regional, iar în DLR ca specific Moldovei, dar de fapt intrat de mai multă vreme, prin literatură, în limba comună) provine în română din germanul hacken. Acesta e legat direct - prin origine comună, formă și sens - de englezescul to hack, verbul
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
epocii; ea putea comporta mai multe riscuri: mai întîi, de a vorbi de teritoriile României Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de a recunoaște că existau diferențieri și conflicte regionale - pe care ideologia unității naționale perfecte și armonioase le nega. Trebuie spus că discursul lexicografic s-a descurcat în mod absolut onorabil printre atîtea zone minate de cenzura totalitară. în edițiile actuale ar trebui totuși adăugat ceea ce rămăsese nerostit (și
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
27 martie 2003: cat. a II-a - 4 var. a 91 036 125 lei, cat. a III-a - 513 var. a 709 833 lei. Report la cat. I - 1 484 046 000 lei. METEO Perioada 29 martie - 4 aprilie Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Banat-Crișana ne-a informat: În prima parte a intervalului, vremea va fi caldă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare sâmbătă, când izolat va ploua slab. Vântul va sufla slab la moderat din sector sudic. Temperaturile
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
S.R.T.V.; dacă cererile nu sunt aprobate, soluția se va opera în baza de date a Electrica l sesizările și reclamațiile referitoare la reglementările legale (afișate în casierii) se vor adresa direct S.R.R. / S.R.T.V. l sumele plătite în avans la Direcția Regională de Poștă Timișoara se vor restitui prin mandat poștal la domiciliu. V. CORDUNEANU Pesah l Sărbătoarea primăverii Pentru credincioșii cultului mozaic, sărbătoarea de Pesah reprezintă amintirea eliberării providențiale a poporului evreu din robia egipteană, sub conducerea lui Moise. Pesah, denumită
Agenda2003-15-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280902_a_282231]
-
pentru integrarea în U.E. Etapele concursului sunt următoarele: 24 aprilie - termenul limită pentru depunerea dosarelor la Registratura M.E.C.; 2 mai - anunțarea rezultatelor; 12 iunie - depunerea contestațiilor; 16 iunie - anunțarea rezultatelor finale. Direcțiile prioritare pentru formarea de specialiști sunt următoarele: politică regională, agricultură/politici agricole, justiție și afaceri interne, energie, politici în domeniul sănătății, politica în domeniul concurenței, politica industrială și de întreprindere, dreptul societăților comerciale, politica în domeniul transporturilor, politici sociale și de ocupare a forței de muncă, managementul fondurilor de
Agenda2003-15-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280891_a_282220]
-
noului primar. Reprezentanții Prefecturii urmăresc ca prevederile legislației să fie urmate întocmai, astfel încât alegerile locale din data de 11 mai să se desfășoare în bune condiții. *** Reprezentanții administrației publice județene au participat la ședința Comitetului pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională. Întâlnirea ce s-a desfășurat în 15 aprilie a avut drept scop avizarea documentelor conținând analiza socio-economică a Regiunii V Vest și analiza punctelor tari și slabe din aceeași zonă. În data de 16 aprilie, prefectul Horia Ciocârlie a avut
Agenda2003-16-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280911_a_282240]