2,315 matches
-
de afaceri de la firma “X”. V.2.3. Studiul evoluției fondurilor fixe Curba traiectoriei fondurilor fixe ale firmei “X” se prezintă astfel. Știind că sursele de finanțare a investițiilor în firmă sunt autofinanțarea și datoriile, am construit o ecuație de regresie liniară utilizând ca variabile endogene: profitul net, autofinanțarea, rata autofinanțării și datoriile pe termen mediu și lung. Rezultatul este următorul. Un rezultat nu foarte încurajator: modelul poate fi garantat cu un nivel de încredere de numai 72,9%. Totuși, cum
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cum se observă în figura 5.18, curba teoretică imită destul de fidel evoluția activelor fixe ale firmei pentru perioada studiată. Modele mult mai utile se obțin atunci când introducem capitalurile proprii și amortizarea ca variabile exogene. Să examinăm următoarea ecuație de regresie (figura 5.19). Coeficientul negativ al lui R (rata autofinanțării) poate fi explicat aici prin faptul că nu întreg profitul reținut de firmă este transformat imediat în fonduri fixe: o bună parte din el contribuie la constituirea diverselor categorii de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
adus la nivelul anului 2000 ținând seama de rata inflației pe anul 2000 (41%). Scopul acestui studiu nu a fost analiza evoluției fiecărei întreprinderi în parte (datele disponibile nu ne-ar fi permis acest lucru), ci descrierea unor modele de regresie care să exprime dependența dintre variabilele ce caracterizează dimensiunea sau dinamica firmei, pe de o parte, și variabilele ce descriu profilul său financiar, pe de altă parte. Variabilele dependente utilizate în modelele ce urmează sunt cifra de afaceri CA și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
vom construi pentru estimarea lui g’ un model neliniar adititiv de forma. Să studiem mai întâi dependența indicelui de creștere de rata profitabilității. Graficul se găsește în figura de mai jos. Forma curbei ne sugerează o dependență exponențială. Analiza de regresie rulată cu ajutorul programului SPSS ne permite să scriem următoarea ecuație. Mai departe, diferența dg’=g’'1g se exprimă ca funcție de rata autofinanțării R. Din graficul de mai jos deducem că este vorba de o dependență parabolică. Diferența o vom exprima
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Curba g’ ajustată se este reprezentată în figura 5.27. O posibilă formă a unui model neliniar multiplicativ pentru estimarea lui g’ este următoarea (utilizând aceleași variabile dependente). Liniarizarea ecuației de mai sus prin logaritmare conduce la. Valoarea coeficienților de regresie este determinată cu ajutorul programului SPSS. Modelul poate fi acceptat cu un nivel de încredere de 96,6%, dar calitatea ajustării este slabă (figura 5.28). Acest rezultat confirmă concluzia trasă pentru primul model: variabilele ce caracterizează profilul financiar al firmelor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
slabă (figura 5.28). Acest rezultat confirmă concluzia trasă pentru primul model: variabilele ce caracterizează profilul financiar al firmelor din eșantion explică doar parțial performanțele lor în ceea ce privește creșterea vânzărilor. Bazându-ne pe această concluzie vom face următoarea afirmație: modelele de regresie de tipul celor de la secțiunea 5.3.1, construite pentru o întreprindere, nu pot fi extinse automat la alte întreprinderi (nici chiar din aceeași ramură de activitate). Fiecare firmă își are traiectoria sa proprie și nimic nu garantează că modelele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
firme. Să încercăm acum elaborarea unui model neliniar aditiv pentru ajustarea lui log g’, utilizând ca variabile exogene logaritmii variabilelor P, R, L și T (aceasta va fi ordinea introducerii lor în model). Forma generală a modelului este. Ecuațiile de regresie parțiale care se obțin sunt următoarele. Se poate observa că modelul este mai bun decât cel anterior, prin prisma ambelor criterii utilizate (R2 și sp). Această concluzie este întărită de simpla comparare a figurilor 5.28 și 5.29. V.
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
parametrii ecuației de mai sus pot fi garantați cu un nivel de încredere de 99,9%. Interesante sunt și următoarele două modele neliniare care exprimă dependența cifrei de afaceri de singur volumul activelor totale. Graficul arată astfel. Cu privire la ecuația de regresie putem emite două ipoteze rezonabile: ecuația de regresie este una de gradul doi, de forma. Primul model are dezavantajul că unele valori estimate ale CA sunt negative. Modelul al doilea înlătură acest neajuns; în plus, coeficientul de corelație multiplă este
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cu un nivel de încredere de 99,9%. Interesante sunt și următoarele două modele neliniare care exprimă dependența cifrei de afaceri de singur volumul activelor totale. Graficul arată astfel. Cu privire la ecuația de regresie putem emite două ipoteze rezonabile: ecuația de regresie este una de gradul doi, de forma. Primul model are dezavantajul că unele valori estimate ale CA sunt negative. Modelul al doilea înlătură acest neajuns; în plus, coeficientul de corelație multiplă este mult mai mare. Acest lucru ne îndreptățește să
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
interesele și politicile externe a fost mai importantă decât cea națională a reprezentat un fenomen universal care, ca atare, constituia o sfidare la adresa coeziunii statului-națiune și chiar a existenței sale2. Această dezintegrare a solidarității naționale poate fi numită cu greu regresie a naționalismului, deoarece ea înlocuiește loialitatea față de națiunea proprie cu cea față de una străină. Comuniștii francezi au devenit, cum s-ar spune naționaliști ruși sprijinitori ai politicilor Uniunii Sovietice. Noutatea consta în pretenția ilogică de identificare cu o națiune, cea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
regiunii Knupenhaussen, situația evreilor din Prusia și Austria, rangul reprezentanților diplomatici, suprimarea comerțului cu sclavi și a piraților din Barbaria, precum și problema coloniilor spaniole. Concertul european În comparație cu aceste activități guvernamentale ale Sfintei Alianțe, secolul care a urmat a reprezentat o regresie. Spectacolul unui guvern alcătuit din mari puteri care stau și judecă marile probleme nu a mai apărut până la Consiliul Ligii Națiunilor din 1919, care a preluat rolul jucat de Sfânta Alianță. Totuși, perioada dintre Sfânta Alianță și Liga Națiunilor nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la mediu. Astfel, un manager poate simți că șeful său, colegii, subordonații sunt supărați pe el, în loc să conștientizeze că de fapt el este cel supărat. Dacă ceilalți sunt ostili, atunci desigur, agresivitatea sa este justificată ca o reacție de autoapărare. • Regresia. Aceasta constă în recurgerea la un comportament care asigură satisfacerea unor nevoi de nivel inferior atunci când individul se confruntă cu o situație care îi provoacă anxietate. Regresia se poate manifesta la un manager care, pus în fața unei situații dificile, începe
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sunt ostili, atunci desigur, agresivitatea sa este justificată ca o reacție de autoapărare. • Regresia. Aceasta constă în recurgerea la un comportament care asigură satisfacerea unor nevoi de nivel inferior atunci când individul se confruntă cu o situație care îi provoacă anxietate. Regresia se poate manifesta la un manager care, pus în fața unei situații dificile, începe să se preocupe de dimensiunile biroului său sau de grosimea covorului. • Raționalizarea. Este cel mai utilizat mecanism defensiv. Oamenii își inventează adesea scuze pentru actele lor sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și În mod nuanțat: „Nu mai există răspunsuri simple la Întrebările legate de identitate. De fapt, alegerea unui răspuns simplu este de-acum o sursă aproape sigură de excludere și prezintă riscul, cu tendințe de naționalism politic, unui fel de regresie Înspre căutarea infantilă a unei origini pure” (Leroux, 1997, p. 12). Există, probabil, aspecte culturale În orice apartenență colectivă, unele dintre aceste apartenențe fiind de altminteri bazate mai ales pe astfel de trăsături, Însă există și alte elemente (politice, economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drepturile omului conțin În germene ingredientele propriei lor coruperi. În general, relele modernității democratice (totalitarismul, imperialismul, colonialismul) sunt analizate ca produse ale acestei deviații. Un astfel de proces intentat modernității nu trebuie ostracizat sub fragilul pretext că ar constitui o regresie romantică. Așa cum notează Luc Ferry și Alain Renaut, „dacă apariția modernă a drepturilor omului conține deja În germene, intelectual vorbind, cele mai dure negări ale acestora, apărarea drepturilor omului nu ar trebui oare să urmărească, În primul rând, desprinderea umanismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit ca și categorie de referință in analiza de regresie. Educația a fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe care persoana a petrecut-o în sistemul educațional. Pentru identificarea factorilor care determină practica religioasă în 1993, în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe care persoana a petrecut-o în sistemul educațional. Pentru identificarea factorilor care determină practica religioasă în 1993, în ecuația de regresie a fost folosit ca variabilă dependentă întrebarea: În afara serviciilor religioase vi se întâmplă să vă rugați: des, câteodată, foarte rar, numai în momente de criză, niciodată? III. AFILIEREA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ În studierea gradului de afiliere religioasă am optat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în schimbare, tipul dedicat muncii putea să crească și să afecteze practica religioasă. Un efect similar putea să aibă educația, mediat ce e drept tot de timpul disponibil și de venit. Pentru a determina acești factori am utilizat analiza de regresie, folosind regresia logistică în cazul practicii religioase publice în 1993 și 1999, al practicii religioase private în 1999și regresia lineară în cazul practicii private în 1995. Am făcut aceste opțiuni constrânsă fiind de modul de măsurare al datelor avute la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tipul dedicat muncii putea să crească și să afecteze practica religioasă. Un efect similar putea să aibă educația, mediat ce e drept tot de timpul disponibil și de venit. Pentru a determina acești factori am utilizat analiza de regresie, folosind regresia logistică în cazul practicii religioase publice în 1993 și 1999, al practicii religioase private în 1999și regresia lineară în cazul practicii private în 1995. Am făcut aceste opțiuni constrânsă fiind de modul de măsurare al datelor avute la dispoziție. Am
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
educația, mediat ce e drept tot de timpul disponibil și de venit. Pentru a determina acești factori am utilizat analiza de regresie, folosind regresia logistică în cazul practicii religioase publice în 1993 și 1999, al practicii religioase private în 1999și regresia lineară în cazul practicii private în 1995. Am făcut aceste opțiuni constrânsă fiind de modul de măsurare al datelor avute la dispoziție. Am folosit un set similar de predictori pentru toate cele patru modele, aceștia fiind: religiozitate, socializare religioasă în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dispoziție. Am folosit un set similar de predictori pentru toate cele patru modele, aceștia fiind: religiozitate, socializare religioasă în copilărie, venit pe membru în gospodărie, participare la forța de muncă, educație, sex și vârstă. O Prezentare detaliată a analizelor de regresie realizate se găsește în Tabel 2.1. Datele analizate relevă faptul că atunci când se ține sub control efectul credinței religioase, ceea ce are importanță cu adevărat pentru practica religioasă atât în spațiul public, cât și în cel privat este: socializarea religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dispoziție), încercându-se surprinderea variației valorilor religioase și la nivel de cohortă în două momente de timp diferite. Pentru identificarea factorilor care influențează nivelul de religiozitate în diferite țări europene, precum și al revitalizării religioase, au fost realizate o serie de regresii lineare, care permit determinarea efectului cumulativ al factorilor avuți în vedere. Trebuie menționat faptul că analizele cuprinse în prezentul capitol au fost realizate la nivel agregat, de țară, scopul fiind găsirea elementelor care îi fac pe români în general să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
păstrează totuși tendința ca creșterii simultane a vârstei și credinței religioase (efectul vârstei). IV. REVITALIZAREA RELIGIOASĂ: SCĂDERE ECONOMICĂ SAU DIVERSITATEA A CULTELOR? Pentru a identifica factorii care influențează nivelul de religiozitate al unei țări am rulat mai multe modele de regresie care au inclus seturi diferite de predictori. Utilizând drept variabile independente doar gradul de diversitate religioasă și Produsul Intern Brut, rezultatele regresiei au indicat o dublă determinare nivelului general de religiozitate al unei țări (Modelul 1 din Tabel 3.1
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Pentru a identifica factorii care influențează nivelul de religiozitate al unei țări am rulat mai multe modele de regresie care au inclus seturi diferite de predictori. Utilizând drept variabile independente doar gradul de diversitate religioasă și Produsul Intern Brut, rezultatele regresiei au indicat o dublă determinare nivelului general de religiozitate al unei țări (Modelul 1 din Tabel 3.1). Însă relația indicată de date dintre diversitatea religioasă și gradul de religiozitate este inversă celei prezise de teoria cererii și ofertei, cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de religiozitate este inversă celei prezise de teoria cererii și ofertei, cu cât diversitatea este mai scăzută, cu atât credința este mai răspândită în rândul populației. Această relație puternică și înalt semnificativă se găsește în toate cele trei modele de regresie din Tabel 3.1. Astfel, datele empirice arată că pluralismul religios este cel care se asociază cu secularizarea și nu generează religiozitate, fapt susținut de către Berger (1969) și Bruce (1999). Conform autorilor citați pluralismul facilitează contactul cu alte religii și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]