8,522 matches
-
doar ca stăpânul neapărat s-o fi mierlit... (la urma urmei și Tacitus pățea la fel)... Dar ce face Cucoana noastră, Limba română?... Să luăm corupția, nu foarte mare, corupția de rutină, cum era ea tratată odinioară... Nu știu cum ar suna relatarea în ungurește, limbă mândră și expresivă, dar pe românește ar veni cam așa, - și rog președintele țării, cam dator cu lecturile, dar și pe intratabila, pe formidabila, pe indestructibila doamnă... nu de fier, ci de un surâs,... cu împărțirea dreptății
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
aflat undeva în afara lumii civilizate. Interesul călătorului s-a concentrat asupra situației în care se afla Basarabia după schimbarea intervenită în anii 1917-1918 și a celor petrecute acolo în ultimul deceniu al regimului țarist. Pentru o mai bună percepere a relatării sale, mai întâi câteva remarci asupra limbajului utilizat. O limbă moldovenească cu iz regional, cu tendințe arhaizante și aproape total lipsită de neologisme. Caracteristică valabilă, de altfel, pentru întreaga manieră de a scrie a povestitorului Sadoveanu, dar subliniată de directa
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
de funcționari români, cinovnicii. Sadoveanu a adoptat, astfel, în stilul lui toate aceste expresii tradiționale basarabene. în fine, ca un ultim exemplu, păstrătorul arhivei unei mânăstiri e prezentat drept cărturar, cercetător al hârțoagelor iezite prin podurile mănăstirilor (p. 90). Întreaga relatare a călătoriei e dominată de dragostea de patrie a autorului sau, mai exact, și, într-o accepție mai restrictivă, de iubirea de pământul natal. Căci nicăieri în Drumuri basarabene nu se întrevede o explicită conștiință națională românească. Sufletul lui Sadoveanu
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
intelectuale și ai cuvântului scris. Dintre toți, mai aproape îi este Ioan, mai aproape chiar decât Elena, în bună tradiție erotică a lumii antice. În acest peisaj apare Pavel, străinul, hotărât, pragmatic și alunecos ca însuși Diavolul. El dorește "o relatare apologetică a vieții și morții unui proroc evreu", în mai multe variante; și îl interesează nu atât adevărul propriu-zis, faptic al celor petrecute, cât o anumită idee-forță, pe care să poată fi constituită o doctrină. Pavel e ideologul perfect și
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
și se comportă ca atare. Știe ce vrea. Ajustează realitatea pentru a o face să intre în tiparele sale, utilizează oamenii ca pe niște trepte în atingerea scopurilor proprii și e conștient că evenimentul, în sine, nu contează. Esențială e relatarea acestuia, versiunea scripturală care îl va oferi - sub un unghi deformator convenabil - posterității. Un al doilea personaj pregnant al acestei piese realizate cu economie de mijloace, fără risipă de vorbe, gesturi, culoare locală. Al treilea și cel mai important este
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
e repetat cu insistență. Proiectul este detaliat, într-o notă de subsol, în al doilea capitol: la 30 de ani, autorul reia un text scris la 26, o versiune "îngrozitor de statică și cât se poate de plicticoasă la lectură". Prima relatare e cea "pe bune", a doua fiind ficționalizată și upgradată, cu un ton nou, "contrafăcut", și aserțiuni "in a way simulate". Între versiunea pe bune și cea pe invers a romanului, autorul a fost plecat în Noua Zeelandă, unde nu a
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
mire: “Să mă dau bătut? Doar sunt Arcaș din Țara de Sus!” [Arcașul este una dintre revistele fondate de Vasile Tarateanu] La Început a fost Cuvântul, așa ar trebui, poate, să Înceapă orice istorisire despre cuvinte și purtătorii lor. Când relatarea se referă la oamenii care le-au „țintuit” pe hârtie, din dorința de a nu li se șterge visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Securității. Iar începând cu anii optzeci, societatea românească s-a aflat sub conducerea exclusivă a Securității, care-și anexase în mod brutal și autoritar aparatul de partid și de stat. Oricine va citi cartea lui Mircea Răceanu, Infern '89, și relatarea zguduitoare a experiențelor trăite în beciurile din Calea Rahovei ale Securității, va avea de câștigat atât în înțelegerea mecanismelor de conducere a țării sub comuniști, cât și a metodelor prin care bolșevico-securiștii s-au menținut la putere. Las deoparte dezvăluirile privind
Sandvișuri cu bolovani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10776_a_12101]
-
presiunea atmosferică a unei zile de mult trecute". De la G. Călinescu încoace, astfel de ,reconstituiri ale efemerului" i-au ispitit pe mulți cercetători ai trecutului național, cultural și istoric, doritori să răzbată dincolo de litera strictă a documentelor mărturisitoare (acte, scrisori, relatări ale presei din epocă etc.), să refacă acel aer al timpului despre care Ioana Pârvulescu ne spune că i-a fost țintă. Și altora le-a fost țintă, dar puțini au izbutit să o și atingă. Ne vor fi lăsat
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
acestora, făcând apel la mărturia epistolară a unor oameni ca doctorii Davila sau Severeanu, care s-au confruntat cu ele direct și dramatic, practicându-și profesia, sau la alte documente revelatoare, rapoarte emise de primării sau de spitale, sau la relatări ale ziarelor, sau la jurnalele unor contemporani. Răul din epocă nu este, prin urmare, ocultat, atât că autoarea vede și binele din epocă, spre a vorbi în termeni generici. Iar binele consta în faptul că ne urnisem, că ieșeam, ca
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
stranii. Nichita Danilov este un optzecist atipic. Fantezist inconturnabil, poet și prozator de mare rafinament stilistic, Nichita Danilov este, la nivelul prozei, un povestitor de factură clasică (modele cele mai la îndemînă sînt Creangă, dar și povestitorii ruși) ale cărui relatări mustesc însă de simboluri, înțelesuri parabolice, intertextualitate și aluzii livrești. Oricum, nimic din scrisul său de pînă acum nu îl recomandă ca pe un posibil autor de literatură science fiction. Mașa și extraterestrul este un roman tipic pentru proza lui
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
mai puțin transparente, viziuni simbolice, totul concurînd la o sublimă lipsă de sens. Reacția femeii în fața logoreii fără leac a ,Extraterestrului" este una cît se poate de clară și la ea ar putea subscrie, fără probleme, fiecare cititor al cărții: Relatarea oaspetelui sosit din alte galaxii i se păru Mașei a fi destul de incoerentă. Prea se amesteca acolo totul de-a valma. și spațiul, și timpul, și oamenii, și lucrurile, și animalele, și viziunile... Dar își puse în minte să nu
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
spune, zicea Paleologu, era răsplata lui Nae pentru filogermanismul lui. Altminteri, adăuga Paleologu, gînditorul avea relații cu firma germană de medicamente Bayer. După Revoluție, tot ceea ce povestea el pentru ascultători cultivați și discreți, înainte de '89, a devenit un fel de relatare pentru reprezentanții spiritului Pieții Universității. Altminteri, conu Alecu nu credea că spusele lui ar fi fost interesante pentru publicul obișnuit. A apărut de curînd la Cartea Românească, a III-a ediție a cărții sale Despre lucrurile cu adevărat importante. Se
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
obsesii existențialiste. În tablourile regretatului Baruch Elron regăsim chintesența timpului și spațiului în valențele lor eterne. Aviva Beigel caută în culori puternice adâncimi spirituale. Beatrice Ben Maor subliniază într-un cadru elegant relațiile între generații. Nitzi Bacal e expresiva în relatarea cromatică a relațiilor umane. Avraham Hazan, în căutări plastice, conferă interpretări noi lucrărilor. Victor Franco evocă timpuri și locuri mângâiate de nostalgie. Hilă Ciolski , în gravuri monocrome, reîntâlnește natură. Miriam Cojocaru interpretează plastic versurile prietenului nostru Zoltan Terner. Hava Sherf
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în termeni diplomatici - de prestigioasa instituție a Consiliului Europei, în fapt, de Comisia de la Veneția, n-a scăpat neobservată presei apusene. Ziarul berlinez Die Welt se semnalează evenimentul într-o scurtă notă, în timp ce Frankfurter Allgemeine Zeitung îi consacră o lungă relatare, iar Süddeutsche Zeitung un succint, dar incisiv editorial. Cotidianul din Frankfurt amintește de afirmația președintelui care, înainte de alegeri, se declarase gata să îngurgiteze la nevoie "o broască, dar nu să înghită un porc", sugerând că nu l-ar desemna ca
Ziarele germane consideră justiția și democrația României în pericol by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/40178_a_41503]
-
grilă, esențială, unde toate acestea erau lipsite de importanță. Cred că acestui moment atât de determinant în viața mea, a morții Tatei, ar trebui să-i mai adaug - pentru a fixa toate nuanțele prin care avea să-mi influențeze evoluția - relatarea unei întâmplări. În toate acele zile de inenarabilă suferință, lângă patul Tatei stătea, alături de Mama, de Geta, de mine, de mulți alții, dar mai mult și mai continuu decât oricare dintre noi, Bunica, mama Tatei, Mamana, cum îi spuneam cu toții
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
Alecsandri, studiile ample dedicate romanului românesc din secolul XIX, interferențelor literare româno-franceze. Sunt rodul miilor de ore consumate în bibliotecă de acest cărturar. O viață. Îmi mai rămâne să semnalez umorul presărat de Vârgolici în cartea sa de amintiri, în relatarea unor evenimente pe care le-a trăit, unele aducând în scenă mari oameni ai istoriei contemporane. A făcut parte dintr-o delegație culturală care a vizitat China, protocolul prevăzând și o primire a românilor la Mao Tse Dun. Primirea are
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
a părăsit, și până la bogatul capitol de comentarii și corespondențe. În concluzie, Lettre Internationale - o revistă bine gândită, cu autori valoroși și subiecte pe măsură. O ruptură care ne afectează pe toți Din OBSERVATOR CULTURAL (392, 15-21 noiembrie) am reținut relatarea Cristinei Sabău despre Bienala Națională de Arhitectură București 2012, organizată de Uniunea Arhitecților din România. Această ediție jubiliară, a zecea, are în centrul său „valorile patrimoniale ale spațiului arhitectural ca și posibilitățile de ameliorare a calității vieții prin arhitectură, urbanism
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
de istorie, de sociologie, de științe politice. Ar fi măcar de amintit câteva dintre aceste lucrări apărute către sfârșitul anului trecut și primite atât de rece, dacă nu cu deplină indiferență. Astfel: Școala Memoriei 2011 , culegere masivă de prelegeri și relatări de la ediția a XIV-a a Școlii de vară de la Sighet, moderatori Ana Blandiana, Stéphane Courtois, Romulus Rusan, editor Traian Călin Uba; Alexandru Zub la Sighet , editori Ioana Boca și Andreea Dobeș, cuvânt introductiv de Romulus Rusan; Nistor Man, Sfinții
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]
-
apar acolo decriptate în detaliu. Este de fapt o construcție retorică elaborată, speculînd cu abilitate convenția fabulei. Două registre distincte se împletesc de-a lungul romanului: cel al retoricii pure, ascultînd doar de propria dinamică internă; și cel istoric, aparentă relatare a unor lupte politice din Muntenia și Moldova. Registrul retoric rămîne însă de departe cel mai important, bază a unei uriașe ficțiuni literare. Iar cel istoric, deși pretutindeni prezent, face figură palidă și tot mai lipsită de interes cu fiecare
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
copleșitoare bogăție, dominată însă de reguli misterioase, veritabil ținut de basm, centru al lumii puse în scenă de Cantemir. În schimb, părțile V-XII, a doua secțiune a cărții, oferă un spectacol diferit. Varietatea din prima jumătate scade treptat, iar relatarea se transformă într-un fel de autobiografie simbolică a Inorogului: doar ceea ce i se întîmplă acestuia mai contează! Numărul personajelor se reduce drastic (rămîn ca protagoniști Inorogul și Hameleonul - Cantemir și dușmanul său Scarlat Russet), precum și cîteva apariții care sprijină
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
elegant pune din nou stăpînire pe text, Cantemir uită că este nepot de răzeși moldoveni și redevine elevul snob al Academiei. Ghidat de un simț superior al echilibrului, prozatorul încearcă să fugă totuși de monotonie, alternînd pe cît posibil tonalitatea relatării. Cînd, de exemplu, înduioșat de propria-i soartă, Inorogul vedea în nefericirea sa un cataclism cosmic, compus din „sunete jealnice, eleghii căialnice și traghicești ca acestea prin poticile a tuturor munților...”, autorul cîntă pe coarda tragică; inventînd discursurile mincinoase ale
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Parlamentare în Moldova, Elena Udrea - în încercarea de a obține, cu orice preț, imunitate parlamentară - dovedește, în ciuda tocurilor de 25 de cm și a cunoscutelor poșete - că nu a fost niciodată altceva decât o personalitate de periferie. Am citit o relatare despre ceea ce a scris recent pe blog, afirmând că actuala Constituție este rezultatul unui conflict pe care „pușcăriașul Adrian Năstase” l-ar fi avut cu Ion Iliescu. Las la o parte faptul că, în perioada 2002 - 2003, Elena Udrea nu
Adrian Năstase despre Elena Udrea: „O personalitate de periferie” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40982_a_42307]
-
pe covorul roșu al protocolului de stat, ci pe ușile discrete ale serviciilor speciale, pe care Churchill, mai în glumă, mai în serios, le denumea "ale afacerilor neonorabile". Un alt comentariu readuce în actualitate, cu un consistent supliment de informații, relatările publicate ale fostului procuror Ciprian Nastasiu în legătură cu faptul că Mihai-Răzvan Ungureanu a facilitat vizitarea în detenție a lui Omar Hayssam de către avocatul Mordechai Tzivin. "Comentatorul" ne precizează că vizita fără martori a avocatului Mordechai Tzivin a fost anterior pregătită, prin
Ciutacu face teoria conspirației în cazul deputatului Ion Stan () [Corola-journal/Journalistic/41027_a_42352]
-
versuri și proză), dar abia acum are șansa, prin numele unei edituri prestigioase, să devină cunoscut în lumea literelor. Cele trei povestiri din Radiografia unei zile de mai au „fabule” diferite, însă discursul narativ este unul comun, chiar dacă în prima relatarea se face la persoana I, iar în celelalte, la persoana a III-a. În proza care dă titlul cărții, un scriitor-ziarist ajunge, înainte de 1989, la ospiciu. Îngerii de pe pereții capelei din apropierea stabilimentului de boli psihice îi îndeplinesc trei dorințe, ca
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]