1,378 matches
-
semantică a acestei familii de cuvinte contribuie și substantivul memoria, care include atât sensul temporal al amintirii faptelor vechi, cât și pe cel de informație de dată recentă (memoria recentiorum temporum - "istoria timpurilor mai noi"). În chip necesar, procesul de rememorare creează relația cu alte câmpuri semantice, cele ale cuvintelor: narratio (povestire); fabula (poveste); historiae (operă istorică), făurită gradual, conform ritmului ordonat și ordonator, la rândul său, al timpului. Într-un larg bazin al confluențelor semantice, derivat din observațiile precedente, între
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
serii etimologice de termeni își subîmpart într-un mod mult mai nuanțat câmpul de semnificații, conducând: prima, către rezultatul procesului de configurare a schemei acțiunii și către denumirea rolului subiectului−configurator, respectiv narațiune și narator; a doua, către specializarea formei rememorării/ recuperării textuale a acțiunii și către diferențierea rolului agentului-performator, respectiv istorie și istoric; cea de-a treia, către performanța mai curând interpretativă (conform și unuia din sensurile de bază24) și către rolul corespunzător acțiunii de reprezentare, respectiv fabula (teatrală, dramatică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de labirint vegetal. Străzile din Botoșani sunt largi și pustii și deși am fost dus prin oraș nu mi-a rămas în minte decât ideea unui infinit..." În timpul războiului se refugiază în Moldova, pierzând contactul cu școala. După propria mărturisire (Rememorări, în Națiunea, 25 dec. 1947) ideea de literatură i-a apărut în mod spontan. 1919 După război, în toamna anului 1919, se înscrie la Facultatea de litere din București. E custode la biblioteca facultății. Are ca profesori pe: N. Iorga
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În strânsă corelație cu atenția și concentrarea) (Grafic nr. 6.13., Tabel 6.10.) . Tabel nr. 6.10. Principalele complângeri ale subiecților cuprinși În cercetare, referitoare la memorie, comparativ cu starea anterioară Îmbolnăvirii au fost: dificultățile de memorare a cifrelor, rememorarea numelor, rememorarea sarcinilor zilnice, rememorarea figurilor, dificultăți de localizare În timp a unor evenimente importante În viața personală. Dificultățile de concentrare s-au reflectat În special prin timpul limitat de concentrare Tulburari de somn pentru sarcinile dificile cu apariția senzației
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
corelație cu atenția și concentrarea) (Grafic nr. 6.13., Tabel 6.10.) . Tabel nr. 6.10. Principalele complângeri ale subiecților cuprinși În cercetare, referitoare la memorie, comparativ cu starea anterioară Îmbolnăvirii au fost: dificultățile de memorare a cifrelor, rememorarea numelor, rememorarea sarcinilor zilnice, rememorarea figurilor, dificultăți de localizare În timp a unor evenimente importante În viața personală. Dificultățile de concentrare s-au reflectat În special prin timpul limitat de concentrare Tulburari de somn pentru sarcinile dificile cu apariția senzației de oboseală
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și concentrarea) (Grafic nr. 6.13., Tabel 6.10.) . Tabel nr. 6.10. Principalele complângeri ale subiecților cuprinși În cercetare, referitoare la memorie, comparativ cu starea anterioară Îmbolnăvirii au fost: dificultățile de memorare a cifrelor, rememorarea numelor, rememorarea sarcinilor zilnice, rememorarea figurilor, dificultăți de localizare În timp a unor evenimente importante În viața personală. Dificultățile de concentrare s-au reflectat În special prin timpul limitat de concentrare Tulburari de somn pentru sarcinile dificile cu apariția senzației de oboseală și tensiune, afectarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
v-ați plasat deplin în amintire, alegeți o anumită combinație de senzații și sentimente care să acționeze ca un declanșator pentru a regăsi acea amintire cu maximum de detalii. Acum ridicați-vă, plimbați-vă puțin și apoi verificați funcționarea declanșatorului. Rememorarea cu cât mai multe detalii a unei stări de spirit anterioare duce la transformarea stării prezente într-una asemănătoare. Cu ajutorul elementului care declanșează amintirea unui moment în care erați plin de încredere, stăpân pe situație și învingător, vă creați o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și cuvinte sau forme improprii, rămase în număr mare chiar și după intervenția „stilizatorilor”. Portretele Smaragdei și al lui Iorgu Răutu, ca și fresca de mediu sunt substanțial completate în volumul al doilea al ciclului, unde locul central îl ocupă rememorarea câtorva din primele trăiri ale lui Vania Răutu, în ambianța familială a Năpădenilor, apoi în pensionul germanului Faltin și în „gimnaziul nobilimii” din Chișinău, rememorare dirijată prea vizibil, parcă spre a „documenta” ce putea fi simptom sau cauză a firii
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
mediu sunt substanțial completate în volumul al doilea al ciclului, unde locul central îl ocupă rememorarea câtorva din primele trăiri ale lui Vania Răutu, în ambianța familială a Năpădenilor, apoi în pensionul germanului Faltin și în „gimnaziul nobilimii” din Chișinău, rememorare dirijată prea vizibil, parcă spre a „documenta” ce putea fi simptom sau cauză a firii insurgente a protagonistului. Abia în partea a treia, intitulată Inițierea, se intră pe făgașul narării cursive a faptelor și întâmplărilor ce culminează cu arestarea proaspătului
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
hârtia (2000) și Sfârșit de coridă (2001). Goana după sacru rămâne impulsul poetic dominant, însă acum divinul nu se mai oferă, ci se refuză cu obstinație. În consecință, euforia lasă loc depresiei ori măcar stării elegiace, iar eul liric învestește rememorarea cu rolul de strategie compensatoare. Poemele își păstrează deopotrivă dimensiunile și caracterul bipartit, cu diferența că aici prima secvență e aceea conotată cu atributele hierofanicului, pentru ca piesa finală să marcheze o crudă sfâșiere a iluziilor: „Ar fi trebuit să adorm
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
în „Cronica” (1963), iar un grupaj de versuri, Ceruleum, îi apare, mult mai târziu, în volumul colectiv Incantații (1989). Își strânge poeziile în cărțile Planetă la marele bal (1995), Într-o bună dimineață (1999), Despre libertatea calului (1999) ș.a. O rememorare încărcată de emotivitate și admirație se află în paginile intitulate Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut (1998). Versuri, articole referitoare la actualitatea literară, eseuri și interviuri publică în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Argeș”, „Pagini bucovinene”, „Literatura și
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Album de familie, JL, 1992, 15-18; Barbu Cioculescu, O prezență aulică, JL, 1992, 15-18; Aurel Martin, În algebra adevărului final, JL, 1992, 15-18; Al. Săndulescu, Vladimir Streinu - 90, RL, 1992, 18; Mihail Crama, Chenar pentru Vladimir Streinu, VR, 1992, 6-7; Rememorări: Vladimir Streinu, RITL, 1993, 1-2 (semnează Cornel Regman, Al. Săndulescu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu); Lovinescu, Unde scurte, III, 161-164; Barbu Cioculescu, Vladimir Streinu în albumul timpului, RL, 1997, 20; Regman, Dinspre Cercul Literar, 211-220; Vasile Fălcescu, Teiu, cuibul părăsit al
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Gavril Istrate, Un folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 258-259; Otilia Marinescu, Lăură Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 139-140. I. D.
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
1971; Momente din evoluția limbii române literare (în colaborare cu Gheorghe Bulgăr), București, 1973; Opțiuni și retrospective, București, 1989; Anii nimănui, București, 1992; Amintiri și evocări, București, 1994; Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi, București, 1994; Rememorări de istorie, literatură și cultură națională, București, 1994; Cântece de galeră, Timișoara, 1996; Interpretări și restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din poezia temnițelor roșii, R, 1991, 9; Gheorghe Bulgăr, Lirică discretă, VR, 1993, 2-3; Z. Ornea, „Amintiri și evocări”, RL, 1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F, 1995, 3; Iacob Mârza, Încercări de a sparge zidul tăcerii, ST, 1995, 7-8; G. Mihăilă, Literatura română în limba latină, CC, 1996, 1-2; Teodor Vârgolici, „Interpretări și restituiri”, ALA, 1996, 325; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 244-249; Alex.
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
normalității, a nuanțării, a armoniei. Dă, alături de alții, temeiuri criticii să vorbească de ivirea unui „nou realism”. Narațiunile din Povestiri cu pensionari pun în mișcare personaje dintr-o anume categorie socială, dar nu în exclusivitate, căci pensionarii sunt evocați, prin rememorări, la diferite vârste, în jurul lor gravitează alți oameni, nu neapărat vârstnici. Definitorie rămâne oralitatea, textele fiind frecvent prezentate ca monologuri ori ca dialoguri „înregistrate” cu fidelitate, iar partitura naratorului colorată cu atributele oralității ori incluzând diferite forme ale citatului, recursul
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
preocupat de istoria mai veche a orașului, amintind - poate cu secretă invidie - de memoriile prin cipelui Carol care ofereau, în primele file, o imagine colorată a Bucu reștilor din 1866.41 Ocupația Capitalei i-a prilejuit, înce pând din 1918, rememorări cu un caracter foarte personal și prea aproape de evenimente pentru a înregistra întotdeauna esențialul. Revenit la Adevărul în 1919, el își va crea aici, îndată ce lucrurile aveau să intre în normal, o rubrică hebdomadară („Cronica săptămânală“ - apărea sâmbăta, pe paginile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
memorialistică și istoriografie“, căpătând „vivacitatea și prezența însemnărilor la zi“60, așadar fiind memorii realizate la un grad mare de obiec tivitate, dar consemnate în maniera strict cronologică specifică jurnalului, datorită succesiunii riguroase pe care i-au oferit-o narațiunii rememorările prilejuite de foiletarea sârguincioasă a gazetelor vremii. Străbătute de ideea deseori și explicit exprimată că amintirea nostalgică a trecutului nu exclude considerarea lui în spirit critic, precum și de încrederea nestrămutată în progres (unui confrate de la Adevărul, B. Brănișteanu, bătrânul ziarist
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se revine sînt cele agreabile. Reprezintă, dacă pot zice așa, un material verificat în timp, o „antologie”. Adesea sînt începute odată cu aperitivele. S-ar părea că toți le au uitat și abia așteaptă să și le reamintească. Ce anume declanșează rememorarea lor? Principalul motiv e oroarea de tăcere. Fripturile „merg” cu puțină vorbă, dar vinul nu. Cel mai interesat de aceste povești e cel mai interesat de prelungirea petrecerii. Știind repertoriul, n-are altceva de făcut decît să indice una, două
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
profundă, care ne implică pe toți. * Alegem ca prim reper al traseului anul 1936. Nu doar pentru a forța și o complicitate de calendar Între cel care vorbește și cel despre care se vorbește, ci pentru că marchează argumentul central al rememorării noastre, proba prin care Blecher Își Înfruntă decisiv posteritatea, Își confirmă prezența, ca și cum ar fi azi, acum, aici printre noi, ca și cum ne-ar plasa, dintr-o dată, În vecinătatea sa, Într-o actualitate de destin În multe feluri instructiv. * Europa anului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
irealitatea imediată a lui Blecher. Humulești, lângă apa Ozanei - aproape de Neamț, aproape de Roman... La Creangă, situarea temporală și spațială („locul nașterii”), dar și toate detaliile unei lumi ingenue și pline de neastâmpăr sunt perfect fixate. Ca și climatul sufletesc al rememorării: „Și, Doamne, frumos era pe atunci”... Stabil și senin În această lume, oricâte dureri sau revolte i-ar produce, povestitorul nici nu există decât În descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros, cu o psihologie mai curând sedentară, Într-un regim
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
95-96; Horst Fassel, Valentin Franck v. Franckenstein și barocul românesc, ST, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 373-374; Gh. Ceaușescu, Valentin Franck von Franckenstein, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 191-193; Țepelea, Rememorări, 45-47; Mazilu, Recitind, II, 26-27; Cărtărescu, Postmodernismul, 232-233. A.Sm.
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
și situații) și literaturizată (cu vădite concesii făcute comandamentelor propagandistice ale epocii), prin narare obiectivată, la persoana a treia, sub aspectul unui roman „de acțiune” realist-socialist. Eclipsa este o scriere-mărturie, o autobiografie propriu-zisă, construită pe mai multe registre: cel al rememorării anecdotice și al confesiunii, cel al reconstituirii documentare și cel al comentariului de natură istorică și morală. Dacă în Masacrul G. cedase unor constrângeri care alterau parțial filonul mărturiei cu valoare documentară, în Eclipsa el evită, deliberat și consecvent, orice
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
și se configurează un fel de portrete-document focalizate pe statutul femeii în epocă. Saltul în evoluția scriitoarei e marcat de romanul Darul de nuntă (1986), carte a introspecției analitice, impresionând prin acuitatea psihologică. Aici, eroina, Sabina, își oferă o lungă rememorare, prilejuită de o călătorie nocturnă cu trenul. Fluxul memoriei recuperează, „cu privirea aburită”, intensitatea trăirilor, urzeala tainică a trecutului, pentru a ajunge, salvator, la „descoperirea de sine”. Purtată de amintiri, eroina redescoperă un „păienjeniș de aur”, traversat în surdină de
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
unei iubiri „naive” sortite eșecului. Problematica, personajele și tehnicile narative favorite se regăsesc și în Măștile (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București), roman al educației afective, în care ancheta orchestrată de un narator-martor, înzestrat cu fervoare analitică, declanșează confesiuni și rememorări care tind spre asumarea responsabilității morale într-o lume amenințată de proliferarea apatiei. Ciclul de romane cu ecouri autobiografice alcătuit din Războiul amintirilor (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hărțuiala (1984) și Oglinda salvată (1986) evocă, într-o formulă narativă ce polemizează
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]