3,239 matches
-
de inimă. Mi s-au deschis ochii spre miracolul crestelor de vibrații. Mă vindec și mă pierd în acorduri platonice. Repetiția pregăteste spectacolul ciocârliei. M-am aliniat la formele de relief ale venirilor, ramânerilor, plecărilor din galaxia armoniei. Simt că renasc și sunt fericită, mă bucur de propria-mi companie în caleașca spre izvorul simfoniilor, m-am împrietenit cu dirijorul. (6 sept.2015) Referință Bibliografică: Alinierea planetelor / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1711, Anul V, 07 septembrie 2015
ALINIEREA PLANETELOR de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343369_a_344698]
-
spune: Ce astăzi vine, mâine trece, la fel trec dorul și iubirea, rând pe rând... În depărtări văd zare de lumină, se-ntinde înspre mine, mă cuprinde blând, șoptind: Uită-ți tristețea, te închină, fulg de pământ, pe-altarul vieții renăscând! https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DyZfupAXF7rk&h=SAQG8wogY&s=1 Referință Bibliografică: Căutându-mă prin viață / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1711, Anul V, 07 septembrie 2015
CĂUTÂNDU-MĂ PRIN VIAŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343385_a_344714]
-
priviri înapoi cu mânie cu ură de sine ne.ostoită eter.n cuvinte mai ne.cuvinte ca acestea nu ex.istă !!! nu ne ramâne decât să reinventăm para.visul dincolo de eu dincolo de tu dincotro de noi în locașul din care renaște condorul uitării mundane cu aripi de pajură bicefală înfășurate plăpând într-un singur suflet uitat de gijă de mâine ce ne sufocă clipele râmase împreună... fire de EL C U V Â N T U L Lumină și Trup A
POEM HIERATIC XXXI NE.CUVINTE ŞI NOI.ME de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343424_a_344753]
-
CÂNDVA S-A NĂSCUT UN MEDIC... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Ziua de sărbătoare este comparabilă cu un repaos al timpului ce-și învinge zelul de a pieri și renaște, în sine, și-ngăduie clipelor un sejur. Neînduplecat plecăm din timp puțin câte puțin, în fiecare clipă, lacom devorând propria viață, sub irealitatea conștiinței că trăim mai mult, înaintând în vârstă. De fapt, ca și rodul copt al copacului, așteptat
DR. LUMINIŢA MARILENA PASCARIU. PENTRU FIECARE, CÂNDVA S-A NĂSCUT UN MEDIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343432_a_344761]
-
sensibilitatea unui grup de scriitori bănățeni ce schimbă vechea paradigmă culturală și spirituală patronată de vechile structuri. E o nouă categorie scriitoricească care s-a născut după decembrie 1989, fiind un model operațional, cum crede Umberto Eco, un eon care renaște odată cu apariția altei epoci.Sunt scriitori pe care îi cataloghez în noul curent proglobmodernist. În aceste condiții înțelegem în ce constă “distrucția ontologiei “, cum o numește Vattimo, amintită de Heidegger și, înaintea lui, de Nietzsche. A recupera, iată cuvântul de
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
azi ferestre către ce o să fie.” (Jar), „Poate că zborul își face datoria/Nimicul vrea să se afirme prin idei.” (Din adormire), „Poate visarea este o ultimă redută/ Păstrată pentru ziua ce încă n-a venit.”( Oferită), „O adormire ce renaște/Dorința aripilor de a zbura.” (Trecere pe stradă) Scopul creației sale este de a aduce purificarea, mângâierea, armonia, îmblânzirea răului, învierea atât a propriului suflet, cât și a celor din jur: „Poate visarea salvează astăzi melodia.” (Vânător), poezia este „o
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
ele cele mai mari din sud-estul Asiei și, pe deasupra, un noian de năvăliri peste care a existat și este încă și azi, misterioasă Indie! Vrei să vezi marea, ai atâtea locuri de ales însoțit de un soare teribil! Pe timpul musonului renaște verdeața al carui verde e de nedescris! Vrei să faci o plimbare în aer curat, e de ajuns să urci către Himalaya unde găsești deșertul și sălbaticia pe care ți-o imaginai doar! Iar dacă vrei să vezi India reală
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
își extinde autoritatea peste Konkan. Se va căsători cu fiica marelui Chalukya - Vikramaditya VI (1076-1127). Apoi se răscoală împotriva lui Chalukya dar e înfrânt de Achugideva. Atunci Goa a fost arsă până la cenușă. Jayakeshi ÎI moare în 1147. dar orașul renaște atingând din nou prosperitatea în timpul regatului lui Siva-chta Permadi, fiul lui Jayakeshi ÎI. El conduce până regatul până la 1171 fiind urmat de fratele său Vijyaditya ÎI până la 1201. Cum Shatha Deva a fost ultimul rege Kadamba care nu a avut
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
sacre, adevărurile universale, ca niște mărturii, cu semne de întrebare la început, monologuri conectate la Univers, răspunsurile fiind perpetue ape înspre atingerea segmentului de vârf, de unde acestea să curgă în nepotolite cascade poetice. Departe de zbor și dincolo de efectul scontat, renaște și sufletul Creatorului, o Pasăre Phoenix, cu aripile-i de cenușă, modele de dezinvoltură și devotament în fața creației. Scuturându-și penetul transfigurărilor materiale și gnoseologice, Pasărea Creației reînvie, ca un Demiurg, prin Logos, slăvit la ceruri, înălțimea ei putând a
PASĂREA CREAŢIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344057_a_345386]
-
apă ne-ncepută fă ochilor izvor Și sfărâmă blestemul ce în neant te cheamă. * Să nu omori speranța căci ea hrănește visul Clădește-o în cuvinte și dă-i vitalitate Nu-ți interzice cântul cât inima-l mai poate Doar dragostea renaște în tine paradisul! * Nu certa depărtarea nu-i căuta pricină Din luptă nasc eroii iar nu din renunțare Agăță-te de viață și luptă-n continuare Și lasă fericirea spre tine ca să vină! * În versuri ești stăpânul cuvântu-ți este
NEÎNVINSUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344107_a_345436]
-
mințile populației pentru propriul său plan. CONCLUZIE Și așa, lecția de istorie s-a sfârșit. Germania a devenit un stat-păpușă, controlat de Aliați până în anii 90, când Războiul Rece ia sfârșit, Zidul Berlinului e demolat, iar Germania e reunită. Aceasta renaște într-o putere economico-politică și țară care a influențat și încă influențează Uniunea Europeană. Evreii au devenit subiect de copertă, primind o țară a lor în Palestina, drepturi extinse și rambursări de milioane de dolari pentru populațiile lor exterminate. Chiar dacă aceste
„O LECȚIE DE ISTORIE CE NU TREBUIA PREDATĂ!” de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344138_a_345467]
-
emoția iubirii împlinite, netrăite, așteptate, uitate, pierdute sau rătăcite, se materializează într-un dinamism verbal când ager, când tandru, când plin de duioșie, ca în speciala poezie intitulată Dulce: ,,Lasă-mă să-ți scriu pe frunze de castan,/ Visele iubirii renăscând în suflet an de an,/ Lasă-mă să-ți spun cât mi-ai lipsit,/ De când ploaia gândului ne-a risipit./ Înflorind petală cu petală,/ Dulce era iubirea astă vară,/ Iar în toamnă, printre mere coapte,/ Respiram căldura unei șoapte;/ Să
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
mi te-a luat din cale;”(Anotimpuri minus). Sensibilă și profundă, Cristina Emanuela DASCĂLU dorește să pătrundă esențele lumii printr-o abordare atentă a miracolelor care se ascund în jurul nostru. Le simte cu inima, le iubește cu gândul, le trăiește renăscând ,,într-o lungă călătorie” în jurul ființei sale. Poemele ineditului volum Echinox sau Solstițiu cristalizează un destin poetic asumat, de excepție, și evidențiază convingerea că Timpul, Iubirea și Moartea rămân întrebările fundamentale asupra cărora se apleacă talentata poetă cu ochii unui
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
când raza verzuie va reveni-n văzduh, Aștept sfidător ziua când paloșul eliberator se va ivi, Aștept să mă ridic din starea muribundă, Să rămân veșnic acel Prometeu neînvins de nimeni Și să mă lupt cu întunericul din care am renăscut cândva. Închisoarea mea În scaun șed de când mă știu, Fără să mă pot folosi de al meu lut, Ca un criminal închis în temniță, Ce-n amintiri n-a fost altfel, Decât o stâncă înțepenită-n pământ. Cușca profană-mi
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ocrotește adesea Și nu-l lasă de izbeliște. Din criptele întunecate ale timpului Se zăresc cruci mici și mari: Păduri palide și stacoji, Ce nu-și mai găsesc odihnă... Dar un mărțișor cosmic se arată Și-n văzduh verzuia lumină renaște, Ridicând giulgiul funebru al nopții, Care-și adâncea colții mereu în cetatea profană. Fastuosul ocean albastru, Zămilsind încă din antice vremi Cerbul albului și-al negrului templu gând, Pază asupra Mărțișorului a devenit... Noi, azi, în al douăzeci si unulea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
în sine munți de poezie... pe sine din sine perpetuu născându-se, în sine din sine continuu murind, cum lava vulcanului, ce nu era lavă, ci însăși fierberea lavei, cum apa oceanului, ce nu era apă, ci însăși curgerea apei! Renăscându-se ca și cum nimic nu ar mai fi existat, murind, ca și cum ființa în totul. Cuvintele lui erau necuvinte, tăcerile lui erau netăcere, simțurile lui nu erau simțire, ci un ceva cu mult mai înalt, cu mult mai adânc, ca o sfredelire
OMUL CARE A CUNOSCUT INFINITUL de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343165_a_344494]
-
încarnându-se pasăre, încarnându-se om, până când mâinile sale, scrijelind în mințile noastre până la sânge, până la înălțare, s-au făcut aripi în zbor, devenind însuși Zborul, ce perpetuu pe sine din sine se naște, murind ca și cum nimic nu ar mai fi existat, renăscând, ca și cum ar ființa în totul. @Liubastra, 03.31.2017 Referință Bibliografică: Omul care a cunoscut Infinitul / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Liuba Botezatu : Toate Drepturile Rezervate
OMUL CARE A CUNOSCUT INFINITUL de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343165_a_344494]
-
spre semeni... Sau poate oamenii din voi învață și se înalță peste lume asemeni vouă, cei care trâmbițați asupra noastră credință nouă... Spuneți-mi, îngeri, cum se face că lumea-ntreagă vă adoră și Dumnezeu, pe limba noastră prin voi renaște viață nouă? Și plouă... cu lacrimi îngerești prin lumea nouă... Plouă. Liubastra, 05.25.2016 Photo by Djuno Tomsni Referință Bibliografică: Ploaie de îngeri / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de
PLOAIE DE ÎNGERI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343151_a_344480]
-
zborul... În mine se plimbă Cezarul și robul, și orbul, cutezătorul și văzătorul, În mine Iisus alină poporul, iar Iuda se vinde pe sine de dragul iubirii de pâine, în mine bărbatul se luptă pentru ziua de mâine, cucerește tărâmuri, femeia renaște și naște, se face iubire de pace, de semeni, de oameni, de lume... Și este, și sunt în tot și în toate ființă, știință și neștiință, fărâmă de conștiință, lumină, o formă de gând, eter, apă, foc și pământ. @Liubastra
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
-n luneta zării Se rostogolesc în ceață, Prin fereastra îndurării Se trezește... pom de gheață. Razele luminii reci Au topit mulțimi de vise, Presărându-i pe poteci Cicatrici de paradise. Căutând roua din stele Și sperând în soarta sa, Se renaște din mistere Și din omul plin de nea! Referință Bibliografică: Căutând roua din stele! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul V, 09 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate
CĂUTÂND ROUA DIN STELE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343195_a_344524]
-
Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 626 din 17 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trist și obosit de viață Vin la tine cu credință După sfat și mângâieri. Spune-mi mie, dragă frate, Iarna, când îți moare totul Cum renaști, și cum mai speri? Primăvara, cum te vindeci în lumină? Esența rășinilor lecuitoare Cum o picuri să-ți întremi Răni adânci ce dor din vremi? Codrule, să iubesc vreau, și să sper Că-s un arbor, ce sub trăsnet Încă
CODRULE, FRATE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343568_a_344897]
-
Îmi amintește că totu-n viață-i trecător... În jurul meu e Toamnă și e soare, O Toamnă blândă, aurită, visătoare. Toamna, a anului pictorială Doamnă, Nu-mi picură în suflet teamă, Ci liniște înălțătoare și raze de soare Să mă renasc în Primăvară, Floare ... Referință Bibliografică: Simfonia toamnei / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343621_a_344950]
-
de “eră”, dar și o trăire a momentului. Și, chiar melancolia pe care ne-o trezește-n suflet ... “toamna”, uneori, trebuie să ne apropie de noi, să ne îndemne la introspecție, să ne regăsim, să ne cunoaștem, să vrem să renaștem, și să ne dăm seama că putem. Dacă un măr înflorește toamna, atunci ... putem și noi să înflorim sufletește. Atâtea mistere se ascund sub mantia ei ruginie, și atâtea minuni se petrec...Uneori, “ea” este o “vară” întârziată. Și, în
VARĂ TÂRZIE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343619_a_344948]
-
împins în această prăpastie? Nu. Erai orb și nici nu e vina ta, pentru că nu ai fost învățat să privești viața mai mult decât o călătorie în care să te distrezi... cât mai mult. Nu să evoluezi, să crești, să renaști. Daca ai avea atâtea flori câte țigări ai fumat? Sau atâtea zâmbete câte shot-uri ai băut? Dacă ai avea amintiri frumoase, compuneri, iubire, poezii, glume, melodii, râsete, piese, emoții, n-ar fi frumos? Nu, nici eu nu știu. Nu pentru că
FII PUTERNIC, OMULE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343678_a_345007]
-
armonioase, un labirint de trăiri și doruri specifice unui bijutier al cuvintelor. Iese în evidență Eul său, purtat de gând cu lumea în privire, călător către porțile veșniciei. Omul, ochi la fereastra cerului se prinde de tprțe albastre poate va renaște,își va înbunătăți destinul. Cu siguranță prin credință și înțelepciune, speranță și iubire, prin generozitate, jertfă și dăruire de sine, pe altarul vieții, viitorul va deveni patria nemuritoare din sufletul nostru. Dorul sacru de-a ne naște din Lumină este
GHEORGHE STROIA METAMORFICE STĂRI -CUVINTE SUFLATE CU DRAGOSTE de IONEL MARIN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343690_a_345019]