2,953 matches
-
care semnalizează Iubire, dar care nu poate crea conținut. La fel și cu scenele de război. în partea a doua a cărții, Robbie se tîrăște, pe drumuri franceze, spre plaja de la Dunquerque, unde rămășițele zdrobite ale armatei britanice își așteaptă repatrierea. McEwan acumulează răbdător detalii oribile și din ce în ce mai halucinante. Wright nu-și poate permite să le acumuleze treptat, dar nu vrea nici să se lase mai prejos, așa că așteaptă pînă cînd Robbie ajunge pe plajă și atunci le bagă pe toate
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
corpul său avea să fie adus la Muzeul Omului din Paris și descoperit la mai bine de un secol de diplomații uruguayeni, ce au început o dispută "diplomatică" în care au fost angrenate ministerele de externe, ale culturii etc., pentru repatrierea "eroului național". În final, francezii au acceptat și rămășițele lui Vaimaca Peru au revenit în Uruguay și au fost depuse la Panteon, nu oarecum, ci cu protocolul cuvenit șefilor de stat! Deși despre indienii Charruas circulau tot felul de legende
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
oficial că nimeni nu are voie să se atingă de medicamentele din depozit. Din nefericire, alături de multe drame, cea a românilor basarabeni vânați de jandarmii prea zeloși pentru a fi trimiși înapoi în URSS, era peste înțelesul meu. Se dorea “repatrierea” tuturor celor care în 1940 se aflau pe teritoriul Basarabiei. Iar aceștia nu erau puțini. Așa a fost luat învățătorul Moisenco, soția și nepotul său, König și mulți alții. La serviciul de igienă și profilaxie a venit un nou comandant
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
putut de repede la Bichigi, am luat actele de care credeam că voi avea nevoie, adeverințe de plată a radioului și niște cărți poștale din perioada când eram refugiați la Coasta Lupii-Nicorești. A doua zi eram în fața președintelui comisiei de repatriere, căpitanul sovietic Cocorev. - Dumneata cine ești? - Brumă Constantin, refugiat cu familia din județul Ismail, Basarabia. - și ce vrei? - Văd că vrei să-mi ridici familia și probabil și pe mine și să ne duci în URSS! - De ce nu? Te sovietizăm
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și puține lucruri au putut lua cu ei. Pe de altă parte fiind iarnă, dezbrăcați și neobișnuiți cu frigul continental au murit cu miile. Ne având mijloace de trai la locul de exil li s-a aprobat de către guvernul turc repatrierea cu condiția să-și răscumpere propriile proprietăți și așa cu timpul au ajuns să-și refacă turmele de câte 15-20.000 capete. Nu li s-a permis să folosească limba maternă nici În familie În schimb și-au păstrat credința
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ați amintit de un coleg, Korpas, care s-a Întors din Germania. Da, el a fost și la Dachau, unde a fost și lagărul, și a fost acolo bucătar... A fost atât de naiv că, atunci când a fost decretul cu repatrierea, el a crezut În gogorița asta și s-a dus la ambasada din Paris și-a depus acolo toată averea, ca să vină În țară. Și ăia i-au păpat toată averea! Și-a venit golan aicea. Când a văzut ce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Decret al Consiliului de Stat de luare a cetățeniei mele. Cu acest pașaport ilegal eliberat am fost trimis în exil pe data de 28 mai 1980, exil în care mă aflu și astăzi, cu toate că am făcut mai multe cereri de repatriere întemeiate pe dreptul de reîntregire a familiei în patria de origine, căci toată familia mea se află în țară, cât și pe faptul că sunt legalmente cetățean român, în mod abuziv scos afară din țară. De curând mi s-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rămas-bun, deși se află, după cum v-am spus, în ultimele ceasuri ale vieții sale. [...] în ceea ce mă privește direct și personal, vă rog să binevoiți a dispune să mi se reanalizeze cazul, fără nicio părtinire, și să mi se aprobe repatrierea cât de urgent posibil, pentru ca biata mea mamă să-și poată lua rămas-bun de la unicul ei copil înainte de clipa neființei. Și vă mai rog totodată, în calitate de președinte al Consiliului Științific Național, să binevoiți a dispune să fiu repus în drepturile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se face același lucru cu Enescu, Brâncuși, Brauner, Marcel Iancu, Eugen Ionescu, Cioran, Saul Steinberg, Perlea, Celibidache, Silvestri, Tzara, Celan și alții, dacă nu ar fi vorba, În cazul lui Eliade, mai curând de o excepție, căci nobilul gest al repatrierii sale postume profesorul Zaciu Îl vedea „nu numai pentru valoarea extraordinară a operei sale, dar și pentru a răspunde În mod civilizat atacurilor ordinare la care memoria lui a fost supusă În ultimii ani”. Nu știu ce ar putea imuniza posteritatea cuiva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
abandoneze. O nouă formă a bolii Alzheimer, această revenire? Era, cu siguranță, cum avea să remarce, cu acuitate, Ion Vartic, o izbutită regresie. Un mod de a regresa Înspre starea prenatală și, În același timp, de inconștientă Întoarcere din exil, repatrierea Înspre patria pre-nașterii. „Inconștiența este o patrie”, scrisese Cioran. Avenit, apoi, izbăvitorul sfârșit, anunțat de mai toate ziarele importante ale lumii, un fel de ironie a soartei, cuvenită scepticului care Își tot reiterase indiferența față de glorie și plictiseala față de paradoxurile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prescris. 167. 3 octombrie 1943. Ordinul nr. 43.504 al Inspectoratului General al Jandarmeriei referitor la readucerea în țară a evreilor infractori la muncă obligatorie. 168. 5 octombrie 1943. Ordinul nr. 43.884 al Inspectoratului General al Jandarmeriei referitor la repatrierea din Transnistria a evreilor infractori la muncă obligatorie. 169. 7 octombrie 1943. Instrucțiunile nr. 430.000 ale Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la scutirile, concediile și clasările medicale privind evreii din cadrul muncii obligatorii. 170. 7 octombrie 1943. Nota nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nota de serviciu nr. 139.167 a Corpului 4 Armată, Stat Major, Biroul 9, referitoare la utilizarea prelungită a evreilor salahori la muncă obligatorie. 180. 7 decembrie 1943. Raportul nr. 432.623 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la repatrierea a 594 de evrei deportați în Transnistria pentru că s-au sustras de la muncă obligatorie. 181. 16 decembrie 1943. Ordinul nr. 330 al Batalionului 1016 Lucru referitor la măsurile ce trebuiesc impuse evreilor aflați la lucru pentru sporirea randamentului. 182. 17
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Poliției Comunale din cadrul Primăriei Municipiului București referitoare la pedeapsa ce urmează a fi aplicată evreilor care au absentat de la munca la zăpadă. 218. 16 martie 1944. Raportul nr. 55.093 al Inspectoratului General al Jandarmeriei, Direc țiunea Siguranței, referitor la repatrierea evreilor deportați în Transnistria. 219. 3 aprilie 1944. Nota nr. 600.352 a Cercului Teritorial București, Biroul Evrei, referitoare la îndatoririle ce revin comandanților de detașamente și șefilor de întreprinderi în subordinea cărora se află evrei ce prestează muncă obligatorie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Începe școala primară în satul natal (1942), într-o perioadă în care, după cedarea Basarabiei, tatăl său este arestat și deportat în Siberia (1941-1943). În 1944 întreaga familie se refugiază în România, reușind, în cele din urmă, să scape de repatrierea forțată în Basarabia. În 1946 G. intră în clasa I a Școlii Normale „Andrei Șaguna” din Sibiu, după care, din 1949, urmează cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din același oraș. Este arestat în mai 1952, pentru un jurnal intim „codificat”. A
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
al interferențelor dintre arta muzicală - o pasiune constantă a scriitorului - și literatură își găsește realizarea cea mai de seamă în Arta refugii (carte apărută mai întâi în limba franceză, în 1990), unde „mutarea” continuă a familiei Goma, urmărită de amenințarea repatrierii forțate în Basarabia ocupată de ruși, devine laitmotivul muzical al exilului în propria țară și, în același timp, nucleul unei proiectate arte poetice: „Dar și mai artă e să refugi, ca noi, basarabenii. Nu chiar pe muzică - e-he, de-
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
regiunea Omsk din Siberia pe urmele bunicului său, prizonier acolo timp de două decenii, după primul război mondial. Descrierea locurilor, oamenilor și a mediilor alternează cu reveniri asupra unor întâmplări petrecute pe Valea Sfârdinului din Banat, ținut al copilăriei, al repatrierii prizonierului și familiei sale. Octavian Goga și mesianismul (1998) analizează într-un limbaj didactic izvoarele concepției mesianice, apoi mesianismul ca trăsătură a romantismului, poezia mesianică în literatura universală, manifestări ale acesteia până la O. Goga. Cartea este însoțită de o bogată
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
contribuția adusă de CMN la realizarea unui excedent al balanței de plăți. Performanțele acestor firme sunt superioare celor realizate de firmele care nu au filiale În străinătate. Ieșirile de fonduri - prin investiții directe - sunt mai reduse decât veniturile obținute din repatrierea profiturilor, a drepturilor de autor, a dobânzilor etc. Susținătorii multinaționalelor afirmă că șomajul ar fi mai mare dacă acestea nu ar exista, deoarece respectivele companii exportă mai mult decât orice firmă locală, indiferent de profilul de activitate, investesc mai mult
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fiecare autoturism fabricat În țară trebuia să conțină 99% piese autohtone. Multinaționalele americane au acceptat aceste condiții draconice din două motive: pe de o parte, Își conservau partea de piață, iar pe de altă parte, guvernele le acordaseră drepturile de repatriere a tuturor beneficiilor. Chiar dacă era realizată de filialele multinaționalelor străine, producția de automobile din aceste trei țări se desfășura aproape complet În interiorul țării. Pentru a facilita posibilitățile de export, la Începutul anilor ’70, guvernele acestor țări au micșorat cota de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie 1913 întâiul număr al buletinului parohiei catolice din această localitate, pe care l-au numit Viața 668. Încă din prima ediție a revistei, preotul Grațian a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încercarea de a propune măsuri menite să dezamorseze tensiunea dintre israelieni și palestinieni; în concret, raportul propunea retragerea progresivă a Israelului din Teritoriile Ocupate, posibilitatea ca refugiații palestinieni să poată alege să se întoarcă la casele lor și să accepte repatrierea, care presupunea și acordarea de despăgubiri; legat de problema Ierusalimului, în raport, se preciza că trebuie să fie menținut sub jurisdicția internațională. Asupra acestui document Italia, Olanda și Germania vor avea rezerve și, ca urmare, Israelul va sugera celor șase
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dorința evidență de a influența cursul evenimentelor din Orientul Mijlociu. Așa cum s-a putut remarcă în subcapitolul 3.2,851 toate declarațiile oficiale ale UE reiterează, în esență, cele mai importante rezoluții adoptate de ONU, cu referire la dreptul palestinienilor la repatriere (și implicit recunoașterea tuturor celorlalte drepturi legitime), obligația Israelului de a-și retrage ocupația, de a recunoaște identitatea națională a palestinienilor, precum și oferirea/eliberarea unui teritoriu absolut necesar creării statului palestinian. În 1980, UE a avut o poziție tranșantă 852
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reveni în teritorii, în "țara strămoșilor lor", din care au fugit în urmă războiului arabo-israelian din 1948; de aceea, se menționa că orice soluție trebuie să fie realistă, iar "Israelul să nu fie forțat să accepte necondiționat un val de repatrieri care ar putea denatura caracterul național și politic al națiunii".931 Conform perspectivei americane, coloniile israeliene din Teritoriile Ocupate sunt "nefolositoare și subminează neîncrederea și speranța palestinienilor"; având în vedere acesta percepție toate generațiile de oficiali ai SUA au susținut
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
n timpul unui bombardament aerian, ceea ce a mai rămas din corpul său ar fi trebuit să aibă urme de schije sau de gloanțe de mare calibru, specifice mitralierelor de pe avioane. Cei ce au făcut parte din echipa care a organizat repatrierea rămășițelor generalului ar putea oferi mai multe amănunte `n legătură cu aceste chestiuni, susceptibile a oferi un plus de claritate acestei controversate probleme. Florica Dobre, Alesandru Duțu, op.cit., vol. II, pp. 274-275. Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 106-110; Florica
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1031 înaintată Marelui Cartier General de guvernatorul Basarabiei, generalul de brigadă Constantin Voiculescu, prin care se comunică măsurile adoptate de autoritățile germane din Ucraina în vederea retrimiterii peste Nistru a evreilor și se solicită adoptarea unor măsuri pentru stoparea "operațiunii de repatriere". 77. 14 august 1941. Nota nr. 32.064 adresată Comandamentelor Teritoriale și Cercurilor de Recrutare de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privitoare la întrebuințarea evreilor internați în lagăre la munca de folos obștesc. 78. 16 august 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 2592 adresată Inspectoratului General al Jandarmeriei de către Ministerul Afacerilor Interne, Cabinetul Secretarului General, prin care se comunică decizia referitoare la deportarea în Transnistria a evreilor comuniști identificați și aflați în libertate pe teritoriul țării, a evreilor care au cerut repatrierea în URSS după 28 iunie 1940, a evreilor comuniști sau simpatizanți comuniști internați în lagărul de la Târgu Jiu, solicitându-se înaintarea unor situații numerice cu aceste categorii până la data de 15 august 1942. 293. Nedatat, iulie 1942. Memoriul înaintat guvernatorului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]