7,864 matches
-
nu va păți nimic pentru asta, sau dacă este sigur sută la sută că nu va fi prins. Altfel, visează și iar visează, în clipele lui de repaus (și să știți că un adevărat român știe să transforme lesne în repaus și cele opt ore de muncă) cum ar face el ca să-și ucidă dușmanii și să aducă liniștea în sufletul său bântuit de aleanuri vindicative, sau prin supralicitare, visând că este un fel de superman care poate aduce binele omenirii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
modifică vizibil spațiul său de va labilitate. Propoziția referitoare la cele divine va lua mai ales o formă negativă (apóphasis). Se va spune, de pildă, că ființa supremă nu începe și nu încetează, nu este în mișcare și nici în repaus (XII, 1072 b). Odată cu saltul privirii dincolo (hyper bállein), dincolo de sciziunea dintre gândire și cele gândite, enunțul cunoaște o formă hiperbolică. Unele distincții tind să se estompeze, orientând către un gen de coincidentia oppositorum. Simțul comun se vede sigur în fața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
infinită, indeterminată ca atare pentru mintea omenească. Însă nu toate eforturile noastre speculative sunt absurde, ne consolează aici Kant. Nu este absurdă ideea lui Zenon din Elea că „Dumnezeu nu este nici finit, nici infinit, nici în mișcare, nici în repaus, nici asemănător, nici neasemănător unui alt lucru“.<ref id="76">Ibidem, p. 424.</ref> Cei care îl ascultau altădată au crezut că ar vrea să exprime intenționat ceva anapoda, „să nege complet două judecăți contradictorii, ceea ce ar fi fost absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de Zenon, nici o manieră speculativă de a vorbi, în accepțiunea veche a cuvântului. Consideră, simplu, că „dacă prin cuvântul «Dumnezeu» el a înțeles universul, atunci trebuia fără îndoială să spună că acesta nu este nici permanent prezent în locul lui (în repaus), nici nu-și schimbă locul (în mișcare), căci toate locurile nu sunt decât în univers, deci că acesta însuși nu este în nici un loc“. Așadar, Kant salvează ideea acestui grec socotind că ea este necontradictorie din punct de vedere logic
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
modifică vizibil spațiul său de va labilitate. Propoziția referitoare la cele divine va lua mai ales o formă negativă (apóphasis). Se va spune, de pildă, că ființa supremă nu începe și nu încetează, nu este în mișcare și nici în repaus (XII, 1072 b). Odată cu saltul privirii dincolo (hyper bállein), dincolo de sciziunea dintre gândire și cele gândite, enunțul cunoaște o formă hiperbolică. Unele distincții tind să se estompeze, orientând către un gen de coincidentia oppositorum. Simțul comun se vede sigur în fața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
infinită, indeterminată ca atare pentru mintea omenească. Însă nu toate eforturile noastre speculative sunt absurde, ne consolează aici Kant. Nu este absurdă ideea lui Zenon din Elea că „Dumnezeu nu este nici finit, nici infinit, nici în mișcare, nici în repaus, nici asemănător, nici neasemănător unui alt lucru“.<ref id="76">Ibidem, p. 424.</ref> Cei care îl ascultau altădată au crezut că ar vrea să exprime intenționat ceva anapoda, „să nege complet două judecăți contradictorii, ceea ce ar fi fost absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de Zenon, nici o manieră speculativă de a vorbi, în accepțiunea veche a cuvântului. Consideră, simplu, că „dacă prin cuvântul «Dumnezeu» el a înțeles universul, atunci trebuia fără îndoială să spună că acesta nu este nici permanent prezent în locul lui (în repaus), nici nuși schimbă locul (în mișcare), căci toate locurile nu sunt decât în univers, deci că acesta însuși nu este în nici un loc“. Așadar, Kant salvează ideea acestui grec socotind că ea este necontradictorie din punct de vedere logic. Este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
efort de a-l înăbuși sau a-l ascunde vederii. În timp ce doamna de onoare mă urma spre dormitor, unde se găsea telefonul, unchiul tatălui miresei și-a făcut apariția din celălalt capăt al holului. Fața lui păstra același aer de repaus feroce care mă derutase pe parcursul călătoriei, dar când s-a apropiat de noi, masca i s-a transformat: a executat în fața noastră o pantomimă de reverențe și ploconeli, iar eu m-am pomenit, la rândul meu, rânjind și dând copios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Înșeli, fată dragă... o contrazise el dus pe gînduri. Mai mult ca sigur: teoriile tale au acționat În mod negativ asupra sistemului meu nervos. Uite, Îți promit, mâine, voi curăța farfuria...!” IV ÎNTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE Uneori, În zilele de repaus duminical, Tony Pavone, hiberna În așternut până mai târziu. Întradevăr, era singura lui zi de odihnă În care Înțelegea să se relaxeze, refăcându-și forțele pentru săptămâna care urma și, În care nu reușea să doarmă decât - patru, cinci ore
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În timp, luă un taximetru care-l depuse rapid la birou. Aici, avu șansă să nu afle pe nimeni, astfel reuși să termine repede lucrul, apoi mai folosi un alt taximetru oprindu-se la Fabrica de Mobilă. Fiind zi de repaus duminical totuși, avu satisfacția să afle toți muncitorii În plină activitate. Pentru ca muncitorii să producă cât mai eficient, Tony Pavone Îi distribuise În mai multe puncte de lucru, atăcând obiectivul din toate direcțiile În așa fel Încăt construcția să răsară
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
trebue să te Întâlnești cu fata?” „În jurul orei șapte...” Nando exclamă. „Până atunci avem timp să mâncăm un pui fript...” Ajutat de nevastă-sa, fermierul lucra rapid. Mai avea de servit doi clienți după care curtea urma să intre În repaus. Așa dar, fermierul Îi lăsă În grija tovarășei lui de viață iar el se apropie de masa lor suspinând. „Viața trăită la țară e frumoasă Însă presupune unele sacrificii...” - Umplu din nou păhărelele, ciocni urându-le un an cât mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Biletele de avion au fost cumpărate În prealabil, eventual mai putem achiziționa unul, mai preciză el privind semnificativ la Atena. O mică dar delicioasă plimbare nu poate fi decât bine venită, având În vedere ziua de mâine, e zi de repaus duminical...!” „Mulțumesc - se simți fata datoare să răspundă. Dumineca eu am alte ocupații...!” „Foarte bine, preciză Tony Pavone... În locul prietenei mele, vom lua pe unul din colaboratorii mei care se va ocupa efectiv de bunul mers al acestei importante lucrări
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ce ne face și pe noi ne ferim de el.” Maiorul se ridică de pe scaun presupunând sfârșitul vizitei, monologând. „Trăim timpuri grele, domnul meu. E o fericire să fi-i milițian...? Nicidecum. Fără odihnă muncim douăsprezece ore zilnic, iar În repaus duminical trebue să anunțăm dispecerul unde plecăm, la ce oră venim acasă pentru a fi chemați În caz de urgență...!! A fost organizat un spionaj diabolic Încât nu mai ști-i de cine să te ferești. Fiecare din noi avem
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de afară, În timp ce la un singur duș se Înghesuiau zece, doisprezece arestați din care la unii nu ajungea nici măcar câteva picături de apă pentru acei ce Întradevăr doreau să se spele. Tony Pavone avea nevoie de cele câteva ore de repaus duminical. Renunță Însă În favoarea unei ambițioase investigații pentru al descoperi pe omul caruia i se datora arestarea sa. Se dovedi extenuantă căutarea. De fiecare dată când efectua așa zisul control prin camere, era asaltat cu Întrebările În legătură cu Decretul de Grațiere
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de paradă. Hop. UnuDoiTreiPatru. Hop. CincișaseșapteOpt. Hop. NouăZeceUnsprezeceDoisprezece. Era foarte bine, reflectă el, gândindu-se din nou la evenimentele acelei dimineți, ca soldații să sară și să mărșăluiască, dar la ce bun atâta disciplină? Stâng, drept. Stâng, drept. Pe loc repaus. Ce speranțe avea armata? Când sistemul de telefoane nu funcționa și, își aminti el rapoartele din ziarul de dimineață, când maimuțele prinseseră gustul băuturii și se apucaseră să vandalizeze? Încă așezat pe vasul de toaletă, se aplecă pe fereastră,cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu furtunul... Am mâncat afară, pe platforma udă, salată, pâine, brânză, am băut vinul alb și ușor, învăluiți în mirosul dulceag și greu de compostat și turbă udă. Shadow moțăia cu o mutră imploratoare lângă stăpâna lui, trăsăturile câinelui, în repaus, compunând imaginea cea mai fidelă a spaimei și somnului. Eu stăteam cu Hitler în poală - noaptea generalilor, pământ pârjolit, prăbușire, umilință și moarte; un final fericit. Acum ar trebui să recitesc Banii. Martina mi-a dat aceste cărți. Martina îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
rece. Între timp, durerea de cap se accentua. Cu degetele răsfirate deasupra pleoapelor, Noimann privea În gol. Înghesuite În dulap, costumele păstrau o tăcere respectuoasă. Ridicându-și cu un efort suprem mâna dreaptă spre tavan, Noimann dădu comanda: „Pe loc repaus!” și Întreg regimentul se destinse, adoptând o poziție de așteptare. „Vax”, spuse medicul, „azi n-am chef de voi...” Vârtejul de chipuri se roti deasupra patului, apoi, urmând bărbia, se strecură În dulap. Costumele se neliniștiră, animate de un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o poziție marțială, se Îndreptă spre dulap să-și inspecteze „trupele”. Pauza de respiro durase prea mult. Costumele se aflau În dezordine. „Soldați, drepți!” făcu Noimann. După care le dădu un ordin ce se bătea cap În cap: „Pe loc repaus, marș!”. Costumele Își umflară pieptul, apoi se destinseră. După care Începură să mărșăluiască pe loc, mișcându-și umerii În sus și În jos. Mulțimea de pantofi aflați În debara le ținu isonul. Îmbărbătat de ordin, medicul Noimann se Îndreptă, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
n-au nasturi la șliț, dar În poziția drepți nimeni n-are voie să miște. Căpitanul le administrează o morală scurtă, stabilește o pedeapsă, apoi rostește o serie de comenzi care pot sta la baza unui gag simplu. Pe loc repaus! Toți duc piciorul stâng la talpa goală În față pe linoleumul rece. Aranjați-vă ținuta! Toți Își pun la loc În șliț ce stătuse până atunci afară. Drepți! Toți iau poziția de drepți, dar unele șlițuri ar trebui din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mers. Până și niște băieți mâncători de cartofi aflaseră că pâinea se face stând Într-un loc și prinzând rădăcini. Joi este, după exprimarea, fastuoasă Într-un fel, a caporalului, „Sfânta Înălțare a Domnului Isus Hristos la ceruri și În loc să stăm repaus, ne-a pus la lucru ca și În ziua de 13 mai.“ În cinșpe mai se Împlinea un an de când fusesem concentrat și În noaptea aia n-am dormit deloc pentru că au venit avioane și ne-au bombardat și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
era armata destinată să meargă în ajutorul împăratului francez, potrivit cererii aduse de către ilustrul Rinaldo, venit ca ambasador al lui Carol Magnul, unchiul său. În acest timp, curiozitatea cavalerilor englezi a fost în parte satisfăcută privindu-l pe Hipogrif în repaus, iar Rogero, pentru a le reînoi surpriza și încântarea, încălecă din nou animalul și , dâmdu-I pinteni, l-a făcut să se ridice în văzduh cu rapiditatea unui motor, îndreptându-I zborul mai spre apus, până când a început a se ivi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
caporalul în rezervă Todiriță Mesteacă, fost infanterist. Dumitru și Todiriță, îmbrăcați în sumane, rămași în poziție de drepți, păreau puțin caraghioși... Căpitanul, un fel de bunicuț îmbrăcat în haine militare, cu tâmplele argintii, privind amuzat pe sub sprâncenele stufoase, a comandat: ― Repaus. Veți merge în încăperea de colo, să vă vadă medicul dacă sunteți sănătoși. Pe urmă, vă întoarceți aici. Executarea! Cu un „stânga-mprejur” cam moale, au plecat spre locul arătat de ofițer. Sergentul de serviciu a rămas în fața căpitanului... ― Ia
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de pluton, sergent Dinsus! Locotenentul a pornit spre formație. Dumitru s-a întors și l-a urmat pe ofițer până în fața plutonului. ― Bună dimineața, ostași! - a salutat locotenentul. ― Să trăiți, domnule locotenent! - a răspuns formația într-un glas. ― Pe loc repaus! - a comandat ofițerul. Celelalte plutoane au executat aceleași mișcări. Ritualul s-a repetat apoi în fața comandanților de companie. La un moment dat, s-a auzit glas de goarnă. Asta însemna că va apărea comandantul de batalion. Fiecare ofițer a luat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Dinsus! - a răspuns fără să clipească. ― Locotenente, după terminarea revistei, te prezinți la raport cu sergentul Dinsus! ― Am înțeles, domnule locotenent colonel! După ce a trecut prin fața ultimului pluton, colonelul s-a retras spre centrul platoului și a ordonat „pe loc repaus”. S a lăsat o liniște întinsă ca un voal de zefir. Doar câte un pițigoi care tocmai era în schimbare de ghiers - fiindcă venise primăvara - mai tulbura această pace a dimineții... ― Ostași! - s-a auzit glasul comandantului. Vocea îi era
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
sergent? ― Domnule locotenent, vă așteaptă domnul locotenent colonel. ― Bine - a răspuns ofițerul, pornind cu pas întins către biroul comandantului. Dumitru îl urma... ― Să trăiți, domnule locotenent colonel. Sunt locotenentul Coasă. M-am prezentat la ordinul dumneavoastră cu sergentul Dumitru Dinsus. ― Repaus - a ordonat colonelul, privind cu luare aminte la Dumitru. ― Spune-mi, sergent. Armata de drept unde ai făcut-o? ― Tot aici, domnule locotenent colonel - a răspuns Dumitru, într-o poziție de „drepți” exemplară. ― Tu nu ești cel care atunci, în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]