1,417 matches
-
a fost la hramul bisericii. De fapt el - bolnav fiind - se afla la Băile Repedea, unde, după cum afirmă Miron Pompiliu, la 12 septembrie 1886, într-o scrisoare către Titu Maiorescu: „Eminescu e mult mai bine. A fost câteva săptămâni la Repedea unde a făcut băi regulate”. Frumos spus, dragă ieșene, și află mătăluță că am să țin mereu aproape, nu care cumva să te pierd printre cele vii, care musai ascund și câte o cramă de mai mare dragul! Dacă-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Tărâsă să bem pe gratis la popă. Pe urmă ne întoarsem, îl luăm pe Grisa să ne ducă acasă si gata. Bună idee, sare Budușcă, are popa un vin de pomină. Sus fuguța. Revolver ai? Dacă ne ies hosii la Repedea, să le fasem fasă. Uite-l colea. Și au plecat la schit, lăsându-l pe Grișa la Bolta Rece. Acolo, chef nu glumă, până a doua zi dimineață. La înapoiere, beți fiind, scapă Budușcă, de pe capră, calul la vale și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tuturor necazurilor, puțintel și sub vraja pianului Marievici. Telefonul mobil scheaună: Terminat. Reîncărcați. Ce să mai reîncarc? Și mie, ca și tatei, tîrgul, dulcele, mi-a oferit circumstanțe constant nefavorabile. Dar îl iubesc. Și pentru mine "acoperișul lumii" e la Repedea. Am și eu o Coastă a Boacii, în Șorogari. Oxfordul se află pe tandrul Copou. Iar Ateneul e Ateneul Tătarași fondat în 1919. Amore more ore re. (Alte) bolduri pentru fluturi "O, el, el n-are gură el are-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acolo unde se Împreunează cele două brațe ce ocolesc insula plină de sălcii și unde apele se izbesc, formând valuri furioase, Într-un torent periculos nu se Încumetă oricine. Acolo Îmi plăcea să mă scald; să tai apa cu mișcări repezi de brațe, fiind atent cât avansezi la fiecare zvâcnire. Dar această fază aparține deja epocii de rafinatezza, când orice spaimă de Olt Îmi dispăruse. Scăldatul În Olt transcrie un ceremonial. Acesta Începea cu o stare de nerăbdare, un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce stai ? Mai întindem o palmă de acoperiș, că loc în curte mai e. Uite, Aurica. Fată muncitoare. N-o fi ea frumusețea pământului, dar mie, dacă am fost frumoasă, la ce mi-a folosit ? Petrache oftă, făcu trei cruci repezi, de mulțumire, și se ridică. — Mă duc până la bodegă, spuse. Mai povestesc cu cumătrul Fandarac. — Ți-ai găsit, altă minte spartă... Și nu mai schimba vorba ! — Unde să mă însor ? N-am bani nici să-i cumpăr lămâiță... — Păi, dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-ți umple sufletul de prospețime. Seara liniștea se preschimba în tăcere, avea o anumită oboseală și, în timp ce soarele apunea de partea cealaltă a orașului, devenea tânguitoare. Și tăcerea continua câtă vreme Petrache cobora drumeagul pietruit, luând-o uneori pe scurtăturile repezi care tăiau drumul mai lung, al căruțelor. Apoi năvălea orașul. Petrache nu se obișnuise încă, luminile noi ale orașului îl nelinișteau. Deprins, de ani de zile, cu atriul și ferit, ca într-un acvariu, el privea, cu fereală, spre vitrinele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
insistă femeia, neluându-și ochii de la ghiveci. — A fost o vară secetoasă, spuse Jenică, privind pe fereastră, de parcă ar fi așteptat un ajutor de afară. A plouat rar și doar noaptea. Ploi dintr-alea de vară, într-o dungă și repezi. Până să vii, se opreau... Dar cum îi spune la planta asta ? — Nu știu, am primit-o pe inventar de la cel de dinaintea mea. Nu știu dacă l-ați cunoscut, a murit de mult, era veteran de război, avea un picior
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pictorul își așeza într-un colț șevaletul, tuburile de vopsea și pensulele. Oamenii îi pozau neclintiți, cu capul ușor într-o parte sau cu privirile țintă înainte, după cum credeau că le șade mai bine. Își aranjau părul cu câteva gesturi repezi, femeile își reîntregeau conturul ochilor sau al buzelor, miopii își scoteau ochelarii, chelioșii își acopereau țeasta cu pălăria de pai pusă ștrengărește. Portretul trebuia să fie mai îngăduitor decât imaginea din oglindă. Numai că, primindu-și portretul, oamenii erau nedumeriți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi vrut să răcnească și să geamă deodată. Ridică deasupra capului castronul, lăsă bănuții să-i curgă pe creștetul pleșuv, pe umeri, pe brațe, veseli ca niște pietricele de râu. Lozurile deveniseră sidefii, luceau ca și cum ar fi înotat prin ape repezi de munte, se unduiau unele peste altele, ispitind ca niște lostrițe. Jenică își aminti cum răsturna maică-sa castronul cu hamsii și, apoi, dintr-o mișcare îndemânatică, le smulgea capul cu mațe cu tot. „Așa-i, mămică...“, șopti și luă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și legătură, precum și cu reflectoare (faruri) orientabile, pentru dirijarea fasciculului de lumină; ... d) Amenajări de drumuri (poteci din dale de beton sau din alte materiale rezistente) de acces pe perimetrul obiectivului, scări cu balustradă pe porțiuni de teren cu pante repezi, punți (podețe) peste canale, șanțuri și viroage dispuse pe căile de deplasare a schimburilor; ... e) În raport de topografia terenurilor și cu situația operativă, se vor executa baraje și obstacole genistice în locurile vulnerabile; ... f) Defrișarea zonei din apropierea perimetrului, marcarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266158_a_267487]
-
cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, Aleea Avrig nr. 14, bl P6, sc. 3, ap. 1, sector 2.(150/2004) 46. HOLDIȘ ANA, fiica lui Bejera Vasile și Ana, născută la data de 6 februarie 1962 în localitatea Repedea, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Oswald Redlich str. 23/24/7, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Satu-Mare, str. Iasomiei, bl J 10, ap. 1, jud. Satu-Mare.(607/2004) 47. HOLDIȘ ȘTEFAN, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169102_a_170431]
-
accidentele greu de evitat. Așa, de pildă, la 16 noiembrie 1786, domnitorul Alexandru Mavrocordat a anunțat pe ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută și de abia pe Siret se organizau convoaie. Plutele, dubasele, șeicele și chiar galioanele erau construite în Moldova. Centre de construcție de șeici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de confecționare a panerelor. În sfârșit, în regiunea de munte a Moldovei, de-a lungul apelor curgătoare, funcționau foarte numeroase ferăstraie. Cu aceste instalații meșteșugărești-mecanice, construite din mult lemn și puțin fier, puse în mișcare prin forța motrice a apelor repezi de munte, se fasona materialul lemnos. Proprietarii sau posesorii ferăstraielor angajau de regulă câțiva lucrători pentru fiecare ferăstrău. În documentele relative la regiunea de munte găsim frecvent mențiunea: locuitorii „cînd nu au de lucru se îndeletnicesc cu tăiere de chereste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în privința extinderii teritoriale a pivelor și a dârstelor, nici în privința numărului lor. Firește că pivele și dârstele erau răspândite mai ales în regiunea de munte, unde creșterea oilor ocupa un loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice necesară acționării lor etc. Din alte surse documentare reiese însă că și în alte ținuturi de la munte și chiar de la câmpie se aflau pive și dârste: în anii 1849-1851 funcționau două pive în ținutul Dorohoi, 31
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
regiune: Târgu Neamț - o regiune favorabilă propășirii lor; situată la poalele Carpaților, unde creșterea oilor este pentru o mare parte a populației ocupația de bază, regiunea de munte cea mai puțin izolată de marile căi de comunicație și unde apele repezi oferă și cea mai ieftină forță motrice. Desigur că regiunea Târgu Neamț nu era unicul loc în Moldova unde țesătoria căpătase o răspândire recunoscută. Mihail Kogălniceanu a semnalat, într-un memoriu din 16 decembrie 1855, că la munte, unde sunt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și un observator de moravuri, stând la fereastră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după cum explică profesorul Adolphe Pinard, inventatorul puericulturii, era necesar ca tinerele femei să aibă o sănătate înfloritoare și o constituție robustă, deoarece vigoarea fătului se formează încă din timpul vieții prenatale. Prin urmare, sub îndrumarea medicilor, igiena avansează cu pași repezi. Toaleta intimă este mai frecventă. Practicarea sportului începe să progreseze. În mediile înstărite, băieți și fete deopotrivă se apucă de tenis, gimnastică, echitație și încep să folosească faimoasa bicicletă, care devine o emblemă a modernității. Sunt descoperite de asemenea binefacerile
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Cu toate acestea, ca majoritatea tinerilor din generația lor, Jean și Pauline reușesc să înlăture aceste obstacole. Și asta deoarece, odată cu Secolul Luminilor care este în aceeași măsură cel al libertinilor ideea de fericire câștigase teren. Individualismul avansează cu pași repezi. În Franța și în întreaga Europă, "un talaz sentimental"31 a inundat toate clasele sociale. În acest veac al romantismului, sentimentul s-a descătușat, înflăcărând închipuirea tuturor. Într-un asemenea climat, aspirația tinerilor către o căsătorie din dragoste apare ca
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r?s�pirea cea iute a trecutului�� O na?iune nu se poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora asupra altora�, fiindc? această �amiroas? a egoism �nghesuit�. �n societatea rom�neasc? a vremii, unii au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Îngerul a strigat e un poem tribal; spațiul lui - un tărâm de baladă, unde vinul se bea, ca în Moldova, cu oala, și se vinde cu „burta”, unde fiecare țăran e „cumătrul lui Terente”, unde iubirile sunt aprige ca apele repezi, ibovnicii se întâlnesc pe clăi de iarbă, în tufe de scoruși, iar femeile (Netina, Tița, Bocu,Bișca și celelalte) sunt niște Kire Kiraline, făpturi de văpaie arzând până la mistuire lângă și pentru omul iubit. Fără a părăsi climatul dunărean, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
duhoare... că sîntem în tranziție... Este? Costache: Și nu sîntem? Octav: Da. Costache: Și nu-i normal să se întîmple ce se întîmplă? Octav: Da... Și nu! Groparul: Ei vezi, vezi? Octav: Ce să văd? Groparul: Stai, stai, nu te repezi! Pentru că ai dreptate... Așa e; e și da, și nu; da, pentru că tranziția asta care, de fapt, se numește criză -, înseamnă o situație în care vrei să rezolvi cu mijloace vechi o problemă nouă... și asta pentru că mijloacele noi încă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
amicii săi, E. Ocășianu, ne relatează că numai cu o săptămînă înainte de pră bușire, pe cînd se afla într-o seară în cafeneaua Union, se pomeni cu Eminescu că vine la dînsul și-i spune: "Eu mă apropii, cu pași repezi, de nebunie; să aveți grijă de mine"248. În seara de 23 iunie, mergînd la Maiorescu, ca să ia masa, le-a spus mesenilor că vrea să învețe albaneza! Vrea să se călugărească, dar să rămînă în București!?249 Despre unele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
postbelică au fost sistemele comuniste. Scopurile lor sunt sau erau autoritare, relativ participative și egalitare, deși diferențe au existat atât între țările est-europene înainte de prăbușirea comunismului în 1989, cât și în Asia din acel moment, China îndreptându-se cu pași repezi înspre o economie de piață. În țările comuniste, majoritatea sistemelor cu un singur partid au propus o diversitate de alte scopuri, în special conservatoare tradiționale, autoritare inegalitare și populiste, ultima categorie fiind cea mai amplă. Sistemele conservatoare tradiționale au devenit
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai solide, comentate în varii locații ("filosofia lui Kierkegaard, Heidegger, Jaspers, Jung, istoria religiilor și esoterismul creștin, iudaic și islamic erau subiectele de predilecție din lungile noastre conversații din casa Culianu, din casa mea din Țicău sau în plimbările la Repedea, Breazu sau Bârnova", își va aminti mai târziu Magistrul din "mahalaua celestă, Țicău"), orficii vizează reinstaurarea raporturilor ființei poetice cu lumea originară, arhetipală, în modalități doar în aparență diferite. Astfel, dacă Mihai Ursachi și Dan Laurențiu readuc în atenție îndeosebi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
P. se menține aproape peste tot în linia fină și înaltă a vocației sale epice. Sunt, în acest sens, câteva scene antologice. Cea care vine imediat în minte e aceea în care bătrânul țăran, udat până la piele de o ploaie repede și caldă de vară, sapă cu o hotărâre ce vine din adâncurile ființei lui șanțul care să apere șura de paie, în timp ce, în altă parte a satului, se pregătesc răsturnări spectaculoase. În îndârjirea cu care el vrea să apere nenorocitele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]