1,465 matches
-
pancreatic relativ înregistrat la diferite categorii de persoane, după date personale și unele date din literatură Substratul măririi masei β-celulare este reprezentat de creșterea numărului celulelor și a dimensiunilor lor. La rândul său, numărul celulelor β depinde de echilibrul dintre replicarea lor și de neogeneză, pe de o parte, și de moartea celulelor β pe de altă parte (148). Se acceptă că în perioada fetală, multe celule β se formează prin diferențierea din celule precursoare, în timp ce după naștere, multe celule β
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
pe de o parte, și de moartea celulelor β pe de altă parte (148). Se acceptă că în perioada fetală, multe celule β se formează prin diferențierea din celule precursoare, în timp ce după naștere, multe celule β noi ar apărea prin replicarea celulelor β existente (80). Limitarea capacității de replicare a celulelor β poate contribui la apariția diabetului la persoanele vârstnice (188, 195). Întrucât studiul anatomic prospectiv al masei β-celulare la om este practic imposibil, datele obținute la animal reprezintă încă o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
β pe de altă parte (148). Se acceptă că în perioada fetală, multe celule β se formează prin diferențierea din celule precursoare, în timp ce după naștere, multe celule β noi ar apărea prin replicarea celulelor β existente (80). Limitarea capacității de replicare a celulelor β poate contribui la apariția diabetului la persoanele vârstnice (188, 195). Întrucât studiul anatomic prospectiv al masei β-celulare la om este practic imposibil, datele obținute la animal reprezintă încă o sursă majoră de informație, cu importanta rezervă privind
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
vârstnice (188, 195). Întrucât studiul anatomic prospectiv al masei β-celulare la om este practic imposibil, datele obținute la animal reprezintă încă o sursă majoră de informație, cu importanta rezervă privind extrapolarea lor la om. Montanya și col. (147), urmărind minuțios replicarea și apoptoza celulelor β la șobolanul Lewis de-a lungul vieții acestora, au constatat că replicarea celulelor β s-a menținut până la vârste înaintate, chiar dacă într-un ritm mai scăzut. Masa β-celulară crește în cursul vieții paralel cu creșterea în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
obținute la animal reprezintă încă o sursă majoră de informație, cu importanta rezervă privind extrapolarea lor la om. Montanya și col. (147), urmărind minuțios replicarea și apoptoza celulelor β la șobolanul Lewis de-a lungul vieții acestora, au constatat că replicarea celulelor β s-a menținut până la vârste înaintate, chiar dacă într-un ritm mai scăzut. Masa β-celulară crește în cursul vieții paralel cu creșterea în greutate. Creșterea a fost selectivă pentru celulele β, întrucât alte celule endocrine insulare nu înregistrează o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
puține celule ale unui țesut să fie clasificate ca apoptotice la un moment dat. În 1995, Finegood, Scaglia și Bonner-Weir (60) au descris în pancreasul de șobolan o undă postnatală de moarte β-celulară, compensată prin neogeneza altor celule, apărute prin replicarea celulelor preexistente sau prin neogeneza din celulele precursoare. Același proces se petrece și la șobolanii diabetici (200), incluzând șobolanii BB și șoarecii NOD. În unele circumstanțe, o apoptoză „fiziologică” poate iniția un proces de autoimunitate distructivă β-celulară. Așa s-ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
consens pe care comunitatea științifică Îl poate atinge va fi În general mai mic În științele sociale care operează În afara laboratorului, din cauza gradului mai mic de reducere a plauzibilității ipotezelor alternative la care se poate ajunge. Incapacitatea de a face replicări după voie (și cu variații concepute astfel Încât să se elimine alternative specifice) constituie o parte a problemei. Ar trebui să folosim la maxim acele studii de caz pe un eveniment unic (care nu pot fi niciodată replicate), Însă trebuie, de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
generalizare analitică”, În care o teorie dezvoltată anterior este folosită ca un șablon după care se vor compara rezultatele empirice ale studiului. Dacă se dovedește că două sau mai multe cazuri susțin aceeași teorie, puteți pretinde că ați efectuat o replicare. Rezultatele empirice pot fi considerate chiar mai solide dacă două sau mai multe cazuri susțin aceeași teorie, dar, În același timp, nu sprijină nici o teorie alternativă, la fel de plauzibilă. În figura 2.2, acest tip de generalizare este reprezentat grafic ca
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nu sprijină nici o teorie alternativă, la fel de plauzibilă. În figura 2.2, acest tip de generalizare este reprezentat grafic ca deducție de nivelul doi. Generalizarea analitică poate fi folosită ori de câte ori studiul dumneavoastră implică unul sau mai multe cazuri. În plus, logica replicării și distincția Între generalizarea statistică și cea analitică sunt probleme pe care le vom aborda mai În detaliu În cadrul unor discuții pe marginea designurilor studiilor multiple. Punctul esențial În acest moment este acela că În efectuarea studiilor de caz ar
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cu identificarea acelor vecinătăți În care au avut loc tranzițiile. Prin urmare, tranziția locuitorilor ar fi constituit domeniul la care s-ar fi putut generaliza ulterior rezultatele. Totuși, generalizarea nu se face În mod automat. O teorie trebuie testată prin replicarea descoperirilor Într-o a doua și chiar o a treia vecinătate, despre care teoria a afirmat că vor oferi aceleași rezultate. Odată finalizate asemenea replicări, deși nu se vor mai face și altele suplimentare, rezultatele ar putea fi acceptate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ulterior rezultatele. Totuși, generalizarea nu se face În mod automat. O teorie trebuie testată prin replicarea descoperirilor Într-o a doua și chiar o a treia vecinătate, despre care teoria a afirmat că vor oferi aceleași rezultate. Odată finalizate asemenea replicări, deși nu se vor mai face și altele suplimentare, rezultatele ar putea fi acceptate ca fiind un puternic sprijin pentru teorie. Această logică a replicării este aceeași care stă la baza experimentelor (și permite oamenilor de știință să acumuleze cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
treia vecinătate, despre care teoria a afirmat că vor oferi aceleași rezultate. Odată finalizate asemenea replicări, deși nu se vor mai face și altele suplimentare, rezultatele ar putea fi acceptate ca fiind un puternic sprijin pentru teorie. Această logică a replicării este aceeași care stă la baza experimentelor (și permite oamenilor de știință să acumuleze cunoștințe) și care, după cum indică tabelul 2.1, va fi discutată mai pe larg tot În acest capitol, În secțiunea despre designuri pentru cazuri multiple. Fidelitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este de a vă asigura că un alt cercetător care ar face același studiu și ar folosi aceleași proceduri va obține aceleași rezultate și va ajunge la aceleași concluzii. (Observați că accentul se pune pe efectuarea aceluiași studiu, nu pe „replicarea” rezultatelor unui caz prin realizarea unui alt studiu.) Scopul testului este de a minimaliza erorile și biasurile. CASETA 7 Cum se poate generaliza pornind de la studii de caz pentru a ajunge la o teorie O obiecție clasică În privința studiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
la modul facil. Fiecare caz În parte trebuie să servească un anume scop În cadrul sferei generale de cercetare. Aici, o revelație majoră este de a aborda cazurile multiple la fel ca experimentele multiple - adică de a urma o logică de „replicare”. Nu este vorba nici pe departe de analogia greșită care se făcea În trecut Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În trecut Între cazuri multiple și seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
seria de respondenți ai unui sondaj (sau subiecții multipli ai unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui singur experiment, scopul imediat al cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
unui experiment), urmând vasăzică o logică de „eșantionare”. Deosebirile metodologice dintre aceste două perspective sunt ilustrate de două principii diferite ce stau la baza replicării, respectiv eșantionării ca logici opuse. Replicare (și nu eșantionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui singur experiment, scopul imediat al cercetării este de a replica rezultatele respective prin realizarea unui al
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să reproducă exact condițiile În care s-a desfășurat experimentul inițial. Altele ar putea Încerca să modifice doar una sau două din condițiile experimentale considerate irelevante pentru descoperirea inițială, pentru a afla dacă rezultatele pot fi replicate. Doar prin asemenea replicări descoperirile inițiale pot fi considerate viabile și demne de a fi investigate și interpretate În continuare. Aceeași logică stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Fiecare caz În parte trebuie ales cu grijă, astfel Încât (a) să prezică rezultate similare (replicare
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
replicări descoperirile inițiale pot fi considerate viabile și demne de a fi investigate și interpretate În continuare. Aceeași logică stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Fiecare caz În parte trebuie ales cu grijă, astfel Încât (a) să prezică rezultate similare (replicare literală) sau (b) să prezică rezultate diferite, dar din motive previzibile (replicare teoretică). Capacitatea de a conduce 6 sau 10 studii de caz, incluse În mod eficient În cadrul unui design pentru cazuri multiple, este aceeași cu abilitatea de a realiza
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
investigate și interpretate În continuare. Aceeași logică stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Fiecare caz În parte trebuie ales cu grijă, astfel Încât (a) să prezică rezultate similare (replicare literală) sau (b) să prezică rezultate diferite, dar din motive previzibile (replicare teoretică). Capacitatea de a conduce 6 sau 10 studii de caz, incluse În mod eficient În cadrul unui design pentru cazuri multiple, este aceeași cu abilitatea de a realiza 6 sau 10 experimente cu teme Înrudite; câteva cazuri (2 sau 3
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de a conduce 6 sau 10 studii de caz, incluse În mod eficient În cadrul unui design pentru cazuri multiple, este aceeași cu abilitatea de a realiza 6 sau 10 experimente cu teme Înrudite; câteva cazuri (2 sau 3) ar fi replicări literale, În timp ce restul (4 sau 6) ar putea fi concepute a urma patternuri diferite de replicări teoretice. Dacă toate oferă rezultatele așteptate, luate Împreună, cele 6 sau 10 cazuri ar constitui un important sprijin pentru seria inițială de ipoteze. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pentru cazuri multiple, este aceeași cu abilitatea de a realiza 6 sau 10 experimente cu teme Înrudite; câteva cazuri (2 sau 3) ar fi replicări literale, În timp ce restul (4 sau 6) ar putea fi concepute a urma patternuri diferite de replicări teoretice. Dacă toate oferă rezultatele așteptate, luate Împreună, cele 6 sau 10 cazuri ar constitui un important sprijin pentru seria inițială de ipoteze. Dacă se contrazic În vreun fel, ipotezele inițiale trebuie revăzute și testate din nou cu ajutorul unui alt
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fel, ipotezele inițiale trebuie revăzute și testate din nou cu ajutorul unui alt set de cazuri. Din nou, această logică este asemănătoare cu modul În care oamenii de știință abordează descoperirile experimentale contradictorii. Un pas important În toate aceste proceduri de replicare este dezvoltarea unui cadru teoretic cuprinzător. El trebuie să precizeze atât condițiile În care este probabil să apară un anume fenomen (replicare literală), cât și pe cele În care probabilitatea este redusă (replicare teoretică). Mai târziu, cadrul teoretic va deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
modul În care oamenii de știință abordează descoperirile experimentale contradictorii. Un pas important În toate aceste proceduri de replicare este dezvoltarea unui cadru teoretic cuprinzător. El trebuie să precizeze atât condițiile În care este probabil să apară un anume fenomen (replicare literală), cât și pe cele În care probabilitatea este redusă (replicare teoretică). Mai târziu, cadrul teoretic va deveni vehiculul prin care se vor face generalizări asupra altor cazuri, având din nou un rol similar celui pe care-l deține În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pas important În toate aceste proceduri de replicare este dezvoltarea unui cadru teoretic cuprinzător. El trebuie să precizeze atât condițiile În care este probabil să apară un anume fenomen (replicare literală), cât și pe cele În care probabilitatea este redusă (replicare teoretică). Mai târziu, cadrul teoretic va deveni vehiculul prin care se vor face generalizări asupra altor cazuri, având din nou un rol similar celui pe care-l deține În designurile pentru experimente comparative. Mai mult decât atât, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]