2,211 matches
-
deșănțată a exhibării publice, există și o bucurie a anonimatului. Nu toți intelectualii români suferă de histrionismul cinic al lui Răzvan Theodorescu. Mulți dintre ei își dedică energia gesturilor simple ale lărgirii spațiului respirabil, și nu deversării de ură și resentiment. De pildă, echipa alături de care mă aflam în acele momente, pe drumul dinspre București spre Iași. O echipă cât se poate de neobișnuită pentru România. Să-i vezi, în același microbuz, pe H.-R. Patapievici alături de Adriana Babeți și de
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
doar că n-avea contururi. Își mișcă mâna stângă și simți o materie ușor lichidă, extrem de fină. Dormea, visa, dormea din nou și se visa dormind. Se visa mereu doar pe el. Trăia o securitate totală, fără griji și fără resentimente. Timpul nu mai era timp și nimeni și nimic nu-l mai stânjenea. Și nici nu avea dorințe pe care să nu și le poată îndeplini. Timpul nu mai exista, dar el totuși trăia. Fără timp, fără pedeapsa capitală. Pe
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
depășește spațiul editat) adună obsesia amarului târg, ce riscă să se înscrie în istoria literaturii române alături de "mahalaua celestă" }icău a lui Ion Creangă și Mihai Ursachi! Iată câteva flash-uri asupra Amarului Târg, așa cum le-au reținut sentimentele și resentimentele surghiunitului: Cât de puțin îi trebuie Amarului / să fie-Amar / și cât de mult spre-a dispărea ; La picioarele mele / Jiul cel negru ca mâinile minerilor / demonizatul râu în care nu-mi mai pot / oglindi chipul nici ființa lăuntrică // obscuritate curgătoare
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
despre o nouă generație, aceea care va face din nazism religia ei, pentru că micii torționari dintr-un sat neștiut sunt soldații de mâine ai celui de-al Treilea Reich. Unde se pierde contactul între generații, unde greșesc, dacă greșesc, vârstnicii? Resentimentul îmbracă forme diferite, însă victimele nu sunt alese la întâmplare. Spre deosebire de tânărul care în urma morții mamei sale într-un accident de muncă se răzbună pe varza din grădina baronului, inegalabil mai perfid, copiii își aleg drept victimă pe fiul acestuia
Sfârșitul inocenței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6312_a_7637]
-
Evident că "fascismul liberal" e o problemă a campusurilor americane infestate de comunism. Din acest punct de vedere, putem vorbi mai degrabă de o dereglare psihică, creată de izolare și frustrare, decât de o ideologie propriu-zisă. Dar acele laboratoare de resentiment și aneantizare a individualității și-au trimis bacteriile pretutindeni în lume, beneficiind de formidabila forță și viteză de propagare a ideilor. Nu-mi propun să intru, de pe poziția mea modestă, în vreo polemică sau într-un război de hărțuire. Pur
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
fostele cabinete, ci și retoricii lor, în mod conjunctural națională și pro-europeană, minate de lipsa unei voințe politice reformiste. În același timp, votându-i pe comuniști, basarabenii au încercat să se autodisculpe, să reintre în pielea (familiară) a argatului abuzat. Resentimentul lor trebuia să-și afle o țintă și ea, doar aparent paradoxal, nu s-a numit ocupația sovietică, ale cărei consecințe au generat privațiunile de după 1989, ci a fost "identificată" la celălalt pol: în persoana intelectualilor democrați și unioniști (e
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
amintește, probabil, de șiroaiele de venin scurse, la sfârșitul anilor '80, din pana unui Achim Mihu și-a altor corifei de aceeași teapă la adresa ideii de "Europă Centrală". în numele luptei contra unui așa-zis revizionism maghiar, se dădea frâu liber resentimentelor naționaliste și frustrărilor unei clase politice troglodide. Că au existat și există revizioniști maghiari, nu e nici un secret. Dar parcă revizioniști români, sau bulgari, sau cehi, sau ciprioți nu existăî! Orice națiune conține un procent de oameni incapabili să-și
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
de amănunt a subiectelor luate în discuție. Deși incult și primitiv, el dovedea o înțelegere destul de clară a fenomenelor. Obsesia sa era însă ca nu cumva lucrurile să meargă bine. Dincolo de ideologie, întrevezi profilul moral al unui individ măcinat de resentimente, al unui primitiv pentru care singura culoare acceptabilă era cenușiul. El avea plăceri cvasisexuale în a ciunti instituții, a dărâma clădiri istorice, a distruge entități care funcționau. Așadar, mitul „dezinformării” la care „omul bine intenționat” ar fi fost supus de
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
un fagure ciuruit în care personajele încearcă în van să secrete noi certitudini. Iluzii înșelate, limitări angoasante infantilizează periculos omul lumii contemporane. O violentă criză a identității șterge granițe și diferențe, amestecând totul ca într-un purgatoriu degradat colcăind de resentimente, nesiguranțe, planuri mari și izbânzi mărunte. Căci nu e nimic de ispășit, vina e a tuturor și a nimănui, iar paradisul, un vis hărțuit de coșmaruri. În epoca relativismului extrem, crește din nou prețul ficțiunii, al fantasmei, al cuvântului. Ele
Un purgatoriu degradat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4203_a_5528]
-
n-ați arătat nici un regret în cele două ore cât am stat împreună. Nu mai erați apt pentru nici o pedeapsă” (p. 327). Literar, concluzia aceasta e cu atât mai zdrobitoare cu cât nu se simte în ea nici o urmă de resentiment. Doar deziluzia de a sta de vorbă cu un ins cu care, în realitate, nu se poate vorbi. O deziluzie perfect umană și situată deasupra oricărei suspiciuni de grandilocvență. Chețan e, în jocul acesta mut, un caz particular. Gabriel Liiceanu
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
Ziua bună, domnule comisar! I se adresase în franceză, cu un accent puternic, pronunțînd Megret. Avea o voce neplăcută, prea stridentă și parcă tăioasă, cu intonații vulgare sau mai curînd răutăcioase. Era, mai mult ca sigur, un tip plin de resentimente, un revoltat. Maigret se uitase la el ușor surprins. Mormăise bună ziua și ieșise fără să se mai gîndească la el. Dar acum își amintise pe neașteptate că, atunci cînd fusese prima dată la Donkey Bar, împreună cu Mac Gill și detectivul
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
Cernăuți, precum și suferințele pe care le-a îndurat în mai multe lagăre de concentrare. Povestirea este impresionantă atât din punct de vedere al episoadelor tragice care o compun, cât și datorită simplității și bunei-cuviințe de care dă dovadă Rosa Grădinaru. Resentimentele și exagerările lipsesc, tonul rămânând sobru chiar și atunci când sunt povestite momente dramatice. Din păcate, nu toate articolele din revistă au tonul reținut al acestei mărturii. Pe alocuri, indignarea împotriva regimului comunist se manifestă prin fraze patetice, de genul "așa
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
un prieten, fiecare am suferit o înfrângere în iluzia că omul poate fi smuls dominației iraționale a bestiei din noi. Lumea, lumea civilizată, a fost înjunghiată cu lașitate și e de datoria ei să reacționeze. Din păcate, orbirea, ura și resentimentul sunt atât de adânc înrădăcinate încât destui dintre cei din jurul nostru jubilează porcos: faptul că marea putere americană a fost atât de drastic lovită de-o mână de criminali vicioși constituie pentru această umanitate decăzută un motiv de satisfacție. S-
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
mi-a venit să cred că deși perfect informată despre oribilitatea petrecută, destui cumpărători rânjeau satisfăcuți: "Așa le trebuie! Până când să bombardeze ei pe toată lumea și să rămână nepedepsiți?" încă mai înspăimântătoare - pentru că nu depășeau nivelul grețos al invidiei și resentimentului - sunau cuvintele celor pentru care America e țara huzurului deșănțat: "Păi, de ce nu împart și săracilor din bogăția lor? Săracii n-ar trăi și ei mai bine?" Dincolo de astfel de considerații se întrevede cu limpezime eșecul de a înțelege mesajul
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
reduce pe președintele României la măruntul rol de executant al unor ukazuri aberante arată orice, în afară de un minim respect pentru acel președinte. Nu puteam spera la o mai eclatantă confirmare a bănuielilor pe care mi le exprimam în articolul incriminat. Resentimentul, invidia, revanșa au devenit idealurilor multor indivizi (doctori sau nedoctori) ce cred că dacă țin un pix în mână chiar știu să și scrie. Că unii dintre ei mint cu nerușinare, de la obraz, mă așteptam. Dar nu mă așteptam să
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
am auzit să se fi remarcat cu nimic notabil în spațiul public) simt nevoia să-l demonizeze public. Și, împreună cu ei, o grămadă de cetățeni de bine care, într-un mimetism dezgustător, like-uiesc și share-uiesc niște scriituri modeste, încărcate de resentimente, marcate de o linie directoare evidentă: încercarea de lapidare (ipotetic, simbolică) a realizatorului talk-show-ului cu cea mai mare audiență din România. Brusc, ca la o comandă (pușchea pe limbă), Mihai a devenit suficient, incult, obraznic, agresiv și mi-e lene
Text emoționant despre Gâdea, scris de Ciutacu. Revine la Antena 3? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/67655_a_68980]
-
a scrie ce, cum și cât vrea, suferă însă de faptul că nu a fost niciodată chemat să participe la consiliile de redacție sau la alte reuniuni redacționale. Exista o rezervă a colegilor germani, pe care el n-o înțelegea. Resentimente reciproce colcăiau undeva pe ascuns. A părăsit F.A.Z.-ul și s-a instalat la Hamburg, angajându-se la prestigiosul săptămânal "Die Zeit". În acei ani - '70 și '80 - era cea mai bună revistă europeană de cultură. A fost adoptat
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
de la Cotroceni. și să te ții plictiseală! Cuvinte mătrețoase, vocabule rostogolite din gâtlejuri obișnuite mai degrabă cu gradele votcii decât cu subtilitatea exprimării ideii, grohăieli cu pretenția de pamflete la adresa �dușmanilor culturii și limbii române", ce mai, o revărsare de resentiment și ură la adresa a tot ce nu e pe placul puterii. Trecerea într-o discretă dizgrație a lui Sergiu Nicolaescu a determinat împingerea în față a actorului cu providențialul nume Mălaimare. Pentru cine nu-și aduce aminte, e vorba de
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
adversar politic. Cer scuze de la toți cei atrași, fără vina lor, în acest proces. Mă bucur să constat că, în ciuda consecințelor pe care luptă mea cu Traian Băsescu le-a avut asupra vieții lor, acești oameni nu au arătat niciodată resentimente față de mine. Pe de altă parte, am îndrăznit să nu cenzurez în niciun fel libertatea presei și exercițiul liber al profesiei nobile de jurnalist. Doresc, în același timp, să le mulțumesc jurnaliștilor de la Antenă 3 pentru scrisoarea lor de suflet
Dan Voiculescu: "Vinovații fără vină" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81771_a_83096]
-
rezultatele au întârziat să apară. Cel căruia lucrurile îi merseseră din plin, avansând, între 1990 și 1992, de la modesta postură de lector universitar la aceea de candiat prezidențial, începuse să fie atins de aripa neagră a nemulțumirii, disprețului și a resentimentului public. Orice ar fi făcut, oricum s-ar fi străduit să întoarcă lucrurile, totul i se întorcea împotrivă.
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
titluri, epoci, stiluri și informații cvasiconfidențiale este de a cotrobăi în zonele de penumbră ale istoriei literare, de a risipi cețurile ce acoperă anumite zone, idei și destine scriitoricești, fie că este vorba de tabuuri etnopsihologice ori sexuale, fie de resentimente religioase, jocuri strategice la două capete, puseuri xenofobe, rasiale sau paricide (în efigie)”. Tehnica la care recurge adesea istoricul literar e aceea a corelațiilor, a asocierilor, a recontextualizărilor și situărilor „față în față” a unor scriitori (Eliade și Mihail Sebastian
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
și a lui „Jos Cutare!”, o țară a creierelor înfierbântate și a gesturilor iraționale, a calculelor prostești și a pașilor ce duc inevitabil spre prăpastie. Nu-mi propun să polemizez cu indivizii care, în zilele noastre, dintr-un amestec de resentiment, teribilism și nerușinare (pe cei cu „misiuni speciale”, cu haine ale căror cusături se întind până hăt la Tiraspol, Rostov ori Moscova, îi las deoparte) ne vorbesc despre binefacerile socialismului și despre paradisul fără fisură al comunismului. E vorba de
Despre decență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5054_a_6379]
-
nu voteze deloc!) Dar sunt sigur că în următoarele săptămâni Geoană va sări, precum țânțarul atras de umiditatea nesănătoasă a mlaștinii, mai ales în orașele și regiunile "defavorizate". E limpede că votul la care se așteaptă este unul provenit din resentiment și frustrare, din ură și neputință. Pesedeii sunt cei mai implicați în campania anti-Băsescu pentru că ei au cel mai mult de câștigat. Oricât de hidos le-ar fi chipul, oricâtă dorință de revanșă, oricâtă frustrare că sunt ținuți departe de
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
unele din altele“, spune Nicolae Manolescu. Realismul dependent de model e posibil dacă incandescența ideilor își asociază generozitatea față de subiect și pasul înapoi, rece, al țeserii detaliilor într-o configurație inedită - desenul din covor. Prins în forfota scandalurilor clipei, a resentimentelor și polițelor de plătit în stricta actualitate, nu vei accede la un model pe care lumea să-l recunoască. Manolescu - „comentator de lumi, reale sau imaginare, un parazit util al creației, umbra ei indispensabilă (căci îi ia măsura)“, cum se
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
Spectacolul ar fi putut fi amuzant, dacă n-ar fi fost de-a dreptul intrigant. Distincții imprecise, arbitrare, clișee, divagații, confuzii, improprietăți ale termenilor, două trimiteri bibliografice absolute: Harold Bloom și dicționarul, plus un acut sentiment că există un oarecare resentiment față de acest fenomen, de unde și tonul bășcălios și minimalist. Rareori se depășesc prejudecățile culturale binecunoscute. Dincolo de faptul că fiecare încearcă să priceapă ce e canonul plecând de la definiții de dicționar (model, listă, paradigmă, epistemă, ierarhie etc.), efect al lipsei de
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]