KorAP: Find »[drukola/base=respondent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...98 >

2,430 matches

Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602

bărbați sunt persoane fără școală sau cu școală primară (Figura 4). Figura 4. Distribuția nivelului de pregătire școlară pe sexe Ocupația. Structura pe ocupații este prezentată în Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
4). Figura 4. Distribuția nivelului de pregătire școlară pe sexe Ocupația. Structura pe ocupații este prezentată în Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică în eșantion a celor care și-au lansat propria afacere

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
ocupații este prezentată în Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică în eșantion a celor care și-au lansat propria afacere, majoritatea având un nivel de pregătire școlară ridicat sau mediu. Semnalăm că din

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Figura 5. În mare măsură aceasta reflectă nivelul de educație. Peste 20% din respondenți au ocupații care presupun studii superioare. Peste 19% din respondenți sunt înrolați în forme de învățământ (elevi sau studenți). Figura 5. Distribuția respondenților în funcție de ocupație Caracteristicile respondenților privind pregătirea școlară reflectă un relativ acord cu ocupația. Se observă ponderea mică în eșantion a celor care și-au lansat propria afacere, majoritatea având un nivel de pregătire școlară ridicat sau mediu. Semnalăm că din rândul celor cu nivel

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
52,2 47,8 100 Separată 56,3 43,8 100 Divorțată 50,4 49,6 100 Văduvă 71,2 28,8 100 Necăsătorită 46,1 53,9 100 Total 50,5 49,5 100 Tabelul 8. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de starea civilă pe sexe Se observă în Tabelul 9 că în rândul celor necăsătorite cele mai multe sunt în grupa de vârstă 15-24 ani, ceea ce demonstrează o creștere a vârstei la căsătorie față de perioadele tradiționale când perioada de instruire școlară era

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
1 46,2 37,0 100 Văduvă 0 1,0 8,7 90,4 100 Necăsătorită 62,5 28,3 6,9 2,3 100 Total 24,0 25,9 25,9 24,2 100 Tabelul 9. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de starea civilă pe grupe de vârstă Locuința. Majoritatea subiecților locuiesc în gospodării cu 2 sau 3 camere, respectiv (38,7%) și (34,7%) (Figura 7). Figura 7. Distribuția respondenților în funcție de numărul de camere ale domiciliului Gospodăria. În Tabelul 10

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
25,9 24,2 100 Tabelul 9. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de starea civilă pe grupe de vârstă Locuința. Majoritatea subiecților locuiesc în gospodării cu 2 sau 3 camere, respectiv (38,7%) și (34,7%) (Figura 7). Figura 7. Distribuția respondenților în funcție de numărul de camere ale domiciliului Gospodăria. În Tabelul 10 este prezentat numărul de persoane cu care locuiește respondentul. Se observă că pe gospodărie predomină talia familiei de 3 persoane (30,4%) și de 4 persoane (24,3%). De altfel

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Majoritatea subiecților locuiesc în gospodării cu 2 sau 3 camere, respectiv (38,7%) și (34,7%) (Figura 7). Figura 7. Distribuția respondenților în funcție de numărul de camere ale domiciliului Gospodăria. În Tabelul 10 este prezentat numărul de persoane cu care locuiește respondentul. Se observă că pe gospodărie predomină talia familiei de 3 persoane (30,4%) și de 4 persoane (24,3%). De altfel, vom vedea că numărul mediu de copii pe familie este sub 2 copii. Problema trebuie abordată și în relație

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
aglomerare este un indicator important al condițiilor de locuit, fiind necesar acest minim de confort existențial și de comunicare pentru o evoluție pozitivă a relațiilor intrafamiliale care se repercutează și asupra celor din afara familiei. Numărul de persoane cu care locuiește respondentul Frecvențe % 0 148 7,8 1 381 20,0 2 578 30,4 3 463 24,3 4 219 11,5 5 76 4,0 6 24 1,3 7 8 0,4 8 2 0,1 9 1 0

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
30,4 3 463 24,3 4 219 11,5 5 76 4,0 6 24 1,3 7 8 0,4 8 2 0,1 9 1 0,1 11 2 0,1 Total 1902 100 Tabelul 10. Distribuția respondenților în funcție de numărul persoanelor cu care locuiesc împreună Datele din Tabelul 11 reflectă faptul că într-o pondere însemnată nu se asigură o cameră de persoană și se observă un grad ridicat de aglomerare, mai ales în cazul gospodăriilor cu peste

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
scade pe măsură ce nivelul de instruire crește (Figura 9). Figura 9. Distribuția numărului de copii în funcție de nivelul de instruire Veniturile. În lei vechi, veniturile din gospodărie sunt repartizate procentual în Tabelul 12. Semnalăm că structura eșantionului este una în care majoritatea respondenților au venituri scăzute, până în 15 milioane (lei vechi). Venituri gospodărie din luna trecută % Sub 5 milioane 15,6 6-10 mil. 34,0 11-15 mil. 24,9 16-20 mil. 11,9 21-25 mil. 5,6 26-30 mil. 2,9 31-35 mil.

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
anume: * în grupa de vârstă 25-34 de ani, debutul vieții sexuale înainte de împlinirea vârstei de 15 ani a avut loc la 10,9% din subiecții din Craiova, față de doar 3,5% din subiecții din Constanța. În proporția cea mai mare, respondenții acestui sublot au raportat prima relație sexuală la vârsta de 15-17 ani în Craiova (30,9%), respectiv 18-20 de ani în Constanța (49,1%); * în Craiova, toți subiecții din grupa 35-49 de ani au început viața sexuală după împlinirea vârstei

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
4]. În acest lot preliminar, testul Pearson χ2 evidențiază o corelație semnificativă statistic (p < 0,05) între vârsta la care a avut loc primul contact sexual și opinia privind vârsta potrivită pentru începerea vieții sexuale ( Figura 17). Există tendința ca respondenții să aprecieze ca fiind potrivită pentru debutul vieții sexuale aceeași vârstă sau o vârstă mai mică decât cea la care și-au început ei înșiși activitatea sexuală. Astfel, majoritatea celor care și-au început viața sexuală la 15-20 de ani

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
femei în funcție de localitatea de rezidență Figura 24. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.5. Vârsta medie la nașterea primului copil și a celui de-al doilea copil La itemul referitor la vârsta respondentului în momentul nașterii primului copil au dat răspunsuri valide 946 dintre subiecți. Pe ansamblul eșantionului, vârsta medie observată a fost de 24,81 ani, cu o mediană de 24,00 ani și o deviație standard de 4,058 ani. Distribuția

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
NATALITATEA ȘI PLANIFICAREA FAMILIALĂ 5.1. Planificarea sarcinilor și dorința de a avea copii Natalitatea a fost apreciată în funcție de numărul de nașteri. La acest item bărbații au fost rugați să dea informații despre nașterile soției sau partenerei de viață. Majoritatea respondenților (49,9%) au raportat lipsa nașterilor. Atunci când nașterile au fost raportate, ponderea principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui singur copil (Figura 27). Figura 27. Distribuția numărului de copii născuți Influența regională în eșantionul cercetat este semnificativă. Testul Pearson χ2

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
semnificativă între numărul nașterilor și orașul de rezidență (Pearson χ2 = 36,94, df = 21, p = 0,017 < 0,05). În eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de două nașteri ale femeilor și ale soțiilor sau partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în Tg. Mureș (10,3%) (Tabelul 19). Numărul copiilor născuți Total Localitatea de rezidență Nu a născut Un copil Doi copii Trei sau mai mulți Nu a născut București 50,6 26,8 17

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
este diferit de cel al familiilor subiecților. În familia de origine ponderea maximă este reprezentată de familiile cu doi copii (42,0%) urmată de familiile cu trei sau mai mulți copii (37,0%) (Tabelul 20). Numărul copiilor născuți de mama respondenților % Nu a născut 0,4 Un copil 20,6 Doi copii 42,0 Trei sau mai mulți 37,0 Total 100,0 Tabelul 20. Natalitatea respondenților în familia consanguină (de origine, de orientare) Așa cum arată datele din Tabelul 21, modelul

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
trei sau mai mulți copii (37,0%) (Tabelul 20). Numărul copiilor născuți de mama respondenților % Nu a născut 0,4 Un copil 20,6 Doi copii 42,0 Trei sau mai mulți 37,0 Total 100,0 Tabelul 20. Natalitatea respondenților în familia consanguină (de origine, de orientare) Așa cum arată datele din Tabelul 21, modelul numărului de copii din familia de proveniență nu s-a păstrat. Numărul copiilor născuți în familia de procreare (proprie sau conjugală)* Numărul copiilor născuți în familia

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
ce urmează la persoanele fertile din punct de vedere demografic (nu și biologic): femei până în 44 de ani, bărbați până în 49 bărbați, iar dintre variabilele care influențează planificarea familială, vom analiza corelația cu sexul, vârsta și numărul de copii ai respondentului [2]. Prima sarcină A doua sarcină A treia sarcină Planificată, dorită la momentul respectiv Neplanificată, apărută mai devreme decât se dorea Nedorită Planificată, dorită la momentul respectiv Neplanificată, apărută mai devreme decât se dorea Nedorită Planificată, dorită la momentul respectiv

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Testul 2 nu indică diferențe semnificative statistic privind dorința de a avea/de a nu avea copii, bărbații și femeile exprimând opinii relativ similare privind planificarea familială a numărului de copii. Dorința de avea copii în funcție de numărul de copii ai respondenților Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
numărul de copii ai respondenților Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră ce nu a născut niciodată intenționează, în majoritate, să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți, având deja un copil, nu doresc repetarea evenimentului. Din toți

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră ce nu a născut niciodată intenționează, în majoritate, să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți, având deja un copil, nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii 79% nu intenționează să mai

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră ce nu a născut niciodată intenționează, în majoritate, să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți, având deja un copil, nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii 79% nu intenționează să mai aibă copii. Toți subiecții cu peste 6 copii nu mai doreau

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
4 87,5 0 0 0 0 12,5 0 100 6 100 0 0 0 0 0 0 100 Tabelul 24. Numărul de copii ai subiecților în funcție de dorința de a (mai) avea copii Dorința de avea copii în funcție de vârsta respondenților Sunt diferențe semnificative statistic pe grupe de vârstă privind dorința de a (mai) avea copii. Dintre tinerii între 15-19 ani, cei mai mulți nu știu dacă doresc (47,8%) sau doresc să devină părinți în următorii 5 ani (27%). Dintre cei cu

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
25. Dorința de a (mai) avea copii pe grupe de vârstă Așadar controlul fecundității țintește limitarea descendenței, nu evitarea completă. Este interesant de observat că atunci când au fost chestionați privitor la numărul de copii potrivit pentru o familie din România, respondenții au manifestat, ca și în alte țări ale Europei, o atitudine pronatalistă, deși descendența reală este sub cea ideală de 2,1 copii care asigură înlocuirea generațiilor. Numărul ideal de copii pentru o familie din România Pe ansamblul eșantionului, în

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]