4,724 matches
-
en de mai multe ceasuri cînd Marie ieși din jandarmerie sub pretextul că-și dezmorțește picioarele. Apelă numărul de mobil al lui Christian. În realitate, imaginea lui o obseda, se simțea prea vinovată față de el, trebuia să-i vorbească, să restabilească legătura Între ei. Rămase uluită auzind mesajul vocal care anunța că numărul respectiv nu mai era valabil. Christian Își pusese amenințarea În practică, tăiase toate punțile. Simți că nu-i vine să creadă, niciodată nu-și imaginase viitorul fără el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să-și conducă sigură soarta. Lucas o urmări pe Marie cu privirea, urca vioaie stîncile spre mica punte care lega farul de faleză. Gesturile Îi erau ușoare și sigure, pletele Îi străluceau ca flacăra. Desluși, În felul de a-și restabili echilibrul pe drumeag și În modul În care-i făcea semn cu mîna, o vioiciune, o bucurie pe care nu i le cunoștea. RÎse În sinea lui. El, dezlegătorul profesionist de mistere, investigatorul faptelor inexplicabile, se dădea bătut, renunțînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
avans. Care nu poate fi sub două mii cinci sute de dolari. Ba aș spune cinci mii de dolari. Chiar dacă n‑ai să scrii un rând din carte, măcar ai să‑ți plătești o parte din datorii și ai să‑ți restabilești creditul. Ce pierzi? Argumentul l‑a atins. Să mulgi un editor de câteva mii de dolari și, În același timp, să nu mai trebuiască să te sucești și să te Învârtești pentru un ban era un lucru foarte ademenitor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
vociferează și-l trimit din nou în spatele evenimentelor.) VIZITATORUL (Reacție la replica anterioară.): Pfui! OMUL CU SACAUA: Ce-i cu ăsta? PRIMUL BĂRBAT: Fugi! Fugi! Du-te! TOȚI: Huo! Ce mai vrea și ăsta? Ce-i eu ăsta aici? VIZITATORUL (Restabilind pulsul piesei.): Trăiască ultima piesă posibilă! Să bem pentru ultima piesă care se mai joacă astăzi în lume! Ura! TOȚI: Ura! OMUL CU SACAUA: Să bem pentru moartea autorului! Moarte autorului! TOȚI: Moarte autorului! Ura! MAMA: Să bem! Să bem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Așa? Omoară-mă... Da’ înainte... Da’ înainte... (Semiântuneric; gesturile aproape că se ghicesc.) PARASCHIV (Urlând.): Ce vrei? Ce te-a apucat? MACABEUS: Jos, jos! Cu fața la perete! PARASCHIV: Nu! MACABEUS: Scârbă! Ai s-o-nveți și pe asta! PARASCHIV (Încercând să restabilească dialogul lucid.): Te rog... Stai acolo... (Se târăște în jurul camerei, cu spatele lipit de pereți.) Stai așa... Ți-ai pierdut capul... (Duios.) Te doare capul? MACABEUS (Fascinat, dezumanizat.): Capul... întoarce capul... (Îl prinde de un picior și încearcă să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cunosc. - Cum să nu-l cunoști, e frate-meu, v-ați mai întâlnit la cheful Adinei. Bogdan, frate-meu, a repetat văzând că o privesc uimit. Primăvara se reîntorsese. Am băut berea rămasă, mi-am mai comandat una și am restabilit contactul vizual. Ea îmi susținea privirea și-mi răspundea cu un persifleu caracteristic, așa cum proceda când urma să facă pe cineva cu nervii. Totuși, ironia de acum era blândă și înțelegătoare. Eram martorul ridicării unei embleme, a steagului Înțelegerii Superioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mai conta o așteptare de o oră și ceva în parc pe lângă viața unui om? Nu-l judecase greșit. Nici pe departe. Acum era evident. Lipsa de egoism și de ezitare a lui Hugo, atunci când se repezise după urs, îi restabilise toată încrederea în el. Era o dovadă clară de dragoste. Când Hugo a dispărut în apa de sub pod, rămânând numai un punct întunecat în râul cenușiu și înspumat, Alice și-a împreunat mâinile în agonie. —Hugo! a țipat ea. Ursulețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
propriul său principiu, sau logos, fapt care definește diversitatea, dar și relația sa cu celelalte creaturi. Prin cădere, omenirea și-a trădat destinul cauzând diferențele între creaturi. Dumnezeu asumă natura umană în Cristos pentru a reînnoi această natură și a restabili unirea cu Dumnezeu. De asemenea, se relevă faptul că Maxim îi atribuie un rol central omului, în studiul căruia se folosește de schema neoplatonică a triadelor, din care cea fundamentală este formată din geneză (ghenesis), schimbare (kinesis) și liniște (stasis
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
prima vedere, reîntoarcerea la valorile familiei înseamnă renunțarea la imaginea familiei actuale în favoarea modelul tradițional, dar, de fapt, scopul nostru este întoarcerea la valorile care nu țin de un timp sau de un context anume, deoarece acestea sunt capabile să restabilească bazele, reperele unui cuplu, dincolo de modelele de familie specifice unui timp sau context particular. Am precizat „la ce” să ne întoarcem, dar mai important este să ne întrebăm, de la început, care este punctul la care ne aflăm acum și care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de creșterea procesului de secularizare. Boala nu mai este imputată cauzelor externe care au de-a face cu universul sacrului, nici nu este legată de responsabilitatea omului. Ea este considerată ca o consecință a proceselor biofizice alterate, care pot fi restabilite prin intervenția omului. Acest dat obiectiv nu diminuează totuși implicarea subiectivă, care devine transparentă în persistența sentimentelor de teamă și de vină, adesea suprapuse. De asemenea, evaluarea sănătății ca un bine natural suprem, promovat de către individ printr-o conduită adecvată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
strict. În sânul structurii antropologice din zilele noastre este mult mai puternică tendința de a privilegia itinerarii personale decât aceea de a merge cu turma pentru a urma, în ceea ce privește viața fraternă, reguli prestabilite și fixe. Faptul că dreptul canonic a restabilit așa-numitele ordo virginum și ordo eremitarum - de altfel, într-o constantă expansiune - este un semn ce nu trebuie subevaluat. Este ca și cum parabola vieții consacrate, ale cărei origini îndepărtate sunt tocmai fecioarele consacrate ale primelor secole și anahoreții și eremiții
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
închizînd ochii,îți vând eu una ieftin. Și Weissmann și Felix râseră, și acesta din urmă fu în fundul sufletului mulțumit de manifestările de avariție ale bătrânului, fiindcă asta dovedea integritatea facultăților mintale și era un semn că bătrânul se va restabili, spre bucuria Otiliei. Orice încercare de a convinge pe bătrân să se culce fu zadarnică, și moș Costache, așa de închis de obicei, avu gust de povestit și făcu celor doi tineri, așezați pe scaune de o parte și de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și să o motiveze să facă alegeri coerente cu opțiunea unei mărturii radicale pe care viața o cere. Este vorba, deci, despre faptul că trăirile psiho-afective specifice creșterii umane trebuiesc să fie în sintonie cu opțiunea fundamentală a acestei vocații, restabilindu-se astfel un proces de creștere de aceiași natură cu o viață fericită, întrucât este consacrată unui obiectiv plin de sens. Pentru aceasta, este nevoie ca persoana să se formeze, să se construiască, să învețe să trăiască în mod fericit
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
fapt, lupta conducătorului pentru putere începe într-un spirit de loialitate. Vrea să elimine nedreptățile trecutului, caută mijloace de-a vindeca o economie șubredă și ineficientă, încearcă să procure celor defavorizați bunăstarea fără de care viața ar fi mizeră, dorește să restabilească unitatea națiunii. La ieșirea dintr-o perioadă de criză, de război sau de revoluție, acest program oferă sens eficacității, o administrare optimă a lucrului public. De obicei se crede că haosul domnește acolo unde domnește anarhia, anume în sensul exact
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le permite să-și asume pretenția de-a reprezenta poporul. Trebuie să fie recrutați prin cooptare, întrucît contrar principiului egalității, este exclus recursul la moștenire deși secretarul partidului socialist francez își alege singur succesorul! Cît despre alegerile autentice, ele ar restabili libera concurență între candidați. Așadar, fiecare dintre aceștia este ales de un organ de vîrf (comitet director, birou politic, secretariat etc.) în funcție de gradul de asemănare cu un prototip uman și de loialitatea față de partid. Apoi sînt supuși ratificării populare care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
soldaților, vălmășagul mișcărilor sociale năvălind asupra Parisului ca odinioară hunii asupra Europei. În fața lor, doar moliciunea guvernelor și diviziunea funcțiunilor politice, incapabile să domolească răsculații. În mod normal, soluția ar fi trebuit să vină de la un guvern puternic, capabil să restabilească autoritatea. Singurul lucru rațional, îi scria Flaubert lui George Sand în aprilie 1871, este următorul: un popor condus de un guvern de mandarini va rămîne veșnic un popor minor". Cum adică? Și Comuna din Paris, cu insolenta ei pretenție de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
explică și slăbiciunea democrației parlamentare: ea vine-n întîmpinarea psihologiei. Clasele dominante au comis erori, nu au cunoscut cauzele, au ignorat legile mulțimilor. E suficient să recunoaștem eroarea și să cunoaștem aceste legi pentru a vindeca răul și pentru a restabili o situație îndelung compromisă. Această idee formulată în fraze atît de vii, bazată pe un așa-zis conținut științific explică succesul cărților lui Le Bon, "atît de mare, încît nici un alt gînditor social nu putea rivaliza cu el"49. De la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fiind exact opusul tezelor lor. Mai ales insistența lui asupra factorilor iraționali asupra rolului decisiv al maselor amorfe neorganizate și caracterul funciarmente conservator al acestora: "Istoria ne-nvață, scrie el, că mulțimile, extrem de conservatoare în ciuda instinctelor lor aparent revoluționare, au restabilit de fiecare dată ceea ce au distrus"71. Cea mai vie reacție la aceste teze a venit din partea lui Georges Sorel, autorul celebrelor Réflexions sur la violence. Darea lui de seamă asupra lucrării despre psihologia mulțimilor 72, deși în genere extrem de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
indivizi reuniți în același spațiu. 2) Individul, ca și masa, acționează, dar primul în mod conștient, iar a doua, inconștient, căci conștiința este individuală, iar inconștientul colectiv. 3) Mulțimile sînt conservatoare, în ciuda manifestărilor lor revoluționare. Ele sfîrșesc întotdeauna prin a restabili ceea ce-au răsturnat, căci la ele, ca la orice ființă hipnotizată, trecutul este infinit mai puternic decît prezentul. 4) Masele au nevoie să se supună unui conducător, oricare ar fi cultura, doctrina sau rangul lor social. El nu le
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
poporului. Toate aceste locuri, animate la anumite ore, în special seara, creează în om o stare psihologică de comuniune și de așteptare. Plutește în aer mireasma excepționalului și fiecare e avid să o respire. Iar cînd excepționalul se produce, grandiosul restabilește ordinea lucrurilor, căci conducătorul este sus iar mulțimea jos. Cel dintîi e singur, dar vizibil pentru toți, cea de-a doua e legiune, dar invizibilă în ciuda numărului. Primul are un nume ce se află pe toate buzele, a doua rămîne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Sînt cele două categorii de fapte elementare. În mediul organic, unele sînt numite mutații iar celelalte eredități. În natura socială avem de-a face cu invenții și imitații. O persoană care inventează tulbură ordinea lucrurilor. O persoană care imită, o restabilește. Cea dintîi produce variațiile succesive, o evoluție deci. A doua, uniformitățile repetate, adică o tradiție, o modă. Fie că avem de-a face cu un copil care se joacă schimbînd topica frazelor, cu un crescător care selecționează o varietate animală
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
e unul dintre punctele centrale ale teoriei sale, Freud revenind nu de puține ori asupra lui403. În realitate, prin reluarea unui sunet, a unui gest executat de celălalt sau, pe scurt, prin reluarea unei idei, repetiția are funcția de a restabili o armonie perturbată. Ea vizează întoarcerea sa starea anterioară în care se află subiectul, fie ca reală sau imaginară. Se șterge astfel diferența dintre el și ceilalți. Se înstăpînește asupra celor ce aparțineau celorlalți, avînd astfel impresia că îi controlează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și aceasta este îndeajuns pentru a pune bazele unei legături sociale stabile. Desigur că tensiunea între libido și mimesis rămîne constantă. Primul nu are știință de reîntoarcerea în același punct. Cel de al doilea aspiră să-l găsească și să restabilească starea anterioară. Fiecare individ, fiecare grup, se strecoară printre ele. Cu timpul, între acestea se produce o diviziune și o colaborare. Diviziunea se manifestă prin faptul că libidoul definește, pentru a spune astfel, subiectul dorinței și determină intensitatea acesteia. Identificarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
scadă, dezamăgirea începe a da tîrcoale, muzica nu se mai aude. Lumea revine pe calea bătută a repetiției, a rutinei mașinale. Identificarea cu o categorie, o meserie, o familie, o clasă trece deasupra tuturor. Supraeul se desparte de eu, își restabilește distanța și opoziția. Își reia munca lui de cîrtiță pentru a submina plăcerea. Mizeria depresiunilor se răspîndește precum o epidemie, virusul ei macină mulțimea, o împrăștie. "După exaltare urmează imediat o depresiune cu atît mai accentuată cu cît a fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În acest fel se manifestă și capătă trăsăturile incomparabilului și neuitatului întemeietor al colectivității, Moise, Hristos, Lenin, garant al trecutului, călăuză pentru viitor. Din acel moment, noul șef poate să adune în mîinile sale puterea distribuită fiecăruia. Își îndeplinește sarcina, restabilește inegalitatea într-o masă de oameni care tocmai a dus cea mai îndîrjită luptă pentru egalitate. La fel ca Napoleon, la puțin timp după Revoluția franceză, care restaurează gradele și titlurile din vremea. Vechiului Regim și ca Stalin, imediat după
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]