1,302 matches
-
pericol existența lumii și echilibrul planetei, rămâne secolul amenințărilor a numeroși agenți nocivi (fizici, chimici, biologici etc.) dar și al marilor speranțe, întrucât, în acest, secol toate disciplinele medicale progresează remarcabil. Apar și altele noi. Industria medicală înlocuiește instrumentarul, aparatele restructurează concepția medicală, laboratoarele chimice oferă noi medicamente, propun preocupări și tehnologii terapeutice noi. Radioscopia, radiologia, tomografia, cromatografia, descoperirea penicilinei (Fleming, 1929), a sulfamidelor (Domagh, 1935), a heparinei (Serpes, 1936), a microscopului electronic, a vitaminelor, hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spitalicești și universitare (30 decembrie 1958) care integrează învățământul medical cu cercetarea din spitale. Acestea intră într-o adevărată fază de modernizare din toate punctele de vedere. în 1970 în Franța se dă o nouă Lege a spitalelor care se restructurează pe tipuri de preocupări și finalități, beneficiind de importante credite, îndeosebi pentru înnoiri și echipamente. „Unitățile mobile spitalicești“ devin „Servicii de ajutor medical de urgență“, care dispun de o rețea telefonică amplificată, foarte necesară cardiacilor și bolnavilor vasculari, ca și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
taur sunt necesare pentru realizarea a 10 mg de testosteron. Precizăm că neuronii hipotalamici, poate și a altor zone, secretă substanțe chimice care sunt numite neurohormoni, probați prin izolarea lor, care s-a reușit. Implicarea hormonilor în etiologia bolilor, a restructurat optica patologilor, a terapeuților, explicația anatomică dublându-se de cea biochimică și metabolică. Excesele și minusurile de funcții hormonale sunt luate în calculul diagnosticării maladiilor. Endocrinologia clinică luminează și completează patologia și etiologia, deschizând noi orizonturi integrării învățământului medical cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care le ar lua cu ei pe o insulă pustie și să-și justifice alegerea pe baza unor principii universal valabile. În cazul în care valorile alese nu sunt în concordanță cu aceste principii profesorilor li se cere să își restructureze sistemul de valori în concordanță cu normele morale acceptate de majoritatea oamenilor (idem, 6. 6052). S-a pus problema, plecând de la aceste calități, în ce măsură profesorul responsabil este și un profesor eficient. Conform unei superstiții care se pretinde științifică, moralitatea inhibă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
conviețuiesc, făcând loc unor Îmbinări imprevizibile: dacă există un fapt asupra căruia cercetătorii fenomenului religios din societatea contemporană cad de acord, acela este că procesul secularizării, departe de a pecetlui sfârșitul sacrului, Îl obligă să se reformuleze și să se restructureze, să negocieze și să instituie raporturi noi cu partenerii sociali adverși, lăsându-i considerabile spații de acțiune, dar și funcții sociale, nu doar private, ci chiar semnificative. Alimentarea acestei situații este o caracteristică a societății noastre, răscruce nu doar de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
democrația. În timpul campaniei, Iorga a străbătut țara în cruciș și curmeziș. În centrul evreiesc de la Iași le-a vorbit evreilor despre "găsirea unei căi spre inima poporului român". La Chișinău a apelat la evrei ca să-și părăsească ghetourile, să se restructureze social și profesional și să-și trimită rabinii să studieze la Seminariile Rabinice Franceze. Din păcate, condițiile din Basarabia difereau de cele din Franța. În timpul campaniei sale, Iorga a făcut apel la unitate națională, care trebuia să nu țină seama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-și compromită idealurile pentru a-și atinge scopurile. Moștenirea dificilă a secretarului general al PCUS nu era un mister pentru nimeni. Impresionat de ce văzuse În Vest În timpul călătoriilor făcute În anii ’70, Gorbaciov a dorit de la bun Început să restructureze economia muribundă a Uniunii Sovietice și să elimine ineficiența și corupția din aparatul instituțional supradimensionat. După apogeul atins la sfârșitul anilor ’70, prețul mondial al petrolului (principalul produs de export al Uniunii Sovietice) a Început să scadă, iar datoria externă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu dinamica occidentală. Cauzele sunt multiple, dar cele mai importante sunt de natură politică - noul tip de societate dezvoltată transformă categoriile sociale care reprezintă baza politică a comunismului în clase sociale minoritare. Tehnologiile bazate pe microelectronică și prelucrarea informațiilor - care restructurează industriile și, totodată, societățile capitalismului dezvoltat - aveau ca rezultat social imediat diminuarea drastică, atât numeric, cât și ca importanță socială, a muncitorilor industriali. Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proprietății statului. Până atunci, inclusiv instituțiile financiare internaționale, dar și politicienii și tehnicienii români dezbătuseră problema ordinii în care trebuie realizate cele două componente majore ale tranziției economico-sociale. Două variante erau posibile. În prima variantă, economia românească urma să fie restructurată prin eforturile proprietarului, adică ale statului, și privatizată abia după ce devenea eficientă și atractivă. Acesta era, de altfel, modelul clasic al privatizărilor capitaliste. A doua variantă era mai apropiată de paradigma „îndepărtării de comunism” și presupunea că mai întâi trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în fața nevoii de a alege între terapia de șoc și tranziția graduală, în realitate nu dispuneau de nici una din aceste variante. Căci marea problemă a tranziției capitaliste românești nu a fost atât lipsa voinței politice de a privatiza sau a restructura economia și societatea, ci, mai simplu, lipsa capitaliștilor. Politicienii români, puternic presați și de populație, și de politicienii occidentali, erau dispuși să transfere proprietatea statului către particulari, atâta doar că nu aveau cui. Proprietățile mai mici erau transferate cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Marea Britanie. Principalele critici aduse Cartei s-au referit la pericolul pe care adoptarea politici sociale la nivel supranațional îl reprezintă pentru suveranitatea națională a statelor membre. Pe de o parte, este vorba despre statele puternice ale bunăstării forțate să își restructureze prin reducere generosul sistem de securitate socială. Pe de altă parte, statele mai puțin dezvoltate nu ar putea face față nici măcar standardelor considerate minimale. Nu în ultimul rând, țările din fostul bloc comunist confruntate cu disparități economice specifice vor bloca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărace posibilitatea de a beneficia de oportunitățile pieței libere și să își poată asuma riscul de a-și asigura o existență decentă (inclusiv prin acces la educație și formare profesională în acord cu cerințele pieței). Piața liberă, de asemenea, trebuie restructurată în sensul creșterii oportunităților pentru cei săraci și pentru a veni și în întâmpinarea strategiilor antisărăcie (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale pot sprijini construirea unor bunuri publice/comunitare, cum ar fi școli, dispensare, drumuri de acces în comunitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cînd celelalte națiuni luau în discuție "capacitatea militară" a unui articol 762. Așa se face că listele țărilor vest-europene cu articole aflate sub embargo erau mult mai scurte decît ale Statelor Unite. CSN avea de ales între două alternative. Putea să restructureze politica americană de export, orientîndu-se după COCOM, permițîndu-le comercianților americani să exporte articole considerate strategice după criteriul "potențialului de război" prevăzut de CSN 152/3. Sau dacă nu, putea rămîne la aceeași politică restrictivă, dezavantajîndu-i pe comercianții americani în competiția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2206. În acest timp, Bucureștiul și-a continuat negocierile cu băncile creditoare privind reprogramarea restanțelor. În cele din urmă, băncile au acceptat formula adoptată de Clubul de la Paris, în iunie 1982, și au convenit, pe data de 7 decembrie, să restructureze datoriile în valoare de 1,7 miliarde de dolari. România avea să achite 80% din restanțele pentru 1981 și din principalele datorii pentru 1982 într-un interval de șase ani și jumătate, cu o amînare de trei ani. Restul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
redusese istoria românilor la istoria luptei clasei muncitoare, după constituirea Partidului Comunist Român în 1921, aceasta din urmă este la rându-i redusă la istoria partidului. Pe fondul acestei conversii a naționalului în social, antreprenorii mnemonici însărcinați de partid să restructureze memoria românească efectuează o serie de "reșapări semantice" prin care întreaga ordine temporală cu conotații naționale pe care se fundamenta memoria românească este re-semnificată într-un registru socialist. Acest proces este evident în cazul a ceea ce am numit "calendaristica simbolică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
persecutările și represiunile claselor dominante. Mișcarea muncitorească și zbaterile acesteia în numele idealului dreptății sociale sunt așezate în prelungirea "luptei de veacuri a poporului [român] împotriva exploatării" (Roller, 1952, p. 6). Înlocuind ideea națională ca vector al istoriei românilor, istoriografia socialistă restructurează desfășurarea istorică a poporului român în funcție de marile momente de tensiune socială, exprimate prin răscoale și revoluții împotriva asupririi. Momentele critice care punctează firul istoric devin Răscoala țăranilor de la Bobâlna (1437), Răscoala condusă de Gheorghe Doja (1514), Răscoala țărănească a lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională elaborată de-a lungul unui întreg secol al naționalismului românesc este restructurată sub forma memoriei socialiste românești, evacuate de orice urmă de naționalism. Suntem în fața unei autentice tentative de revoluționare a memoriei urmărită programatic de noul regim de democrație populară. Atentatul demarat de M. Roller la adresa memoriei naționale consolidate treptat în tradiția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului nu au fost elaborate într-o manieră coerentă. De aceea, manualele din anii '60 formează o mixtură de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestuia cu un regim de "democrație populară" sub conducerea comuniștilor instalat prin presiunea tancurilor sovietice staționate pe teritoriul României. Sub înrâurirea doctrinei internaționalismului proletar și a patriotismului socialist (în fapt, ideologii antinaționaliste), prima fază a socialismului românesc (1947- 1964) a restructurat dramatic memoria istorică sedimentată în conștiința colectivă prin eviscerarea măduvei naționaliste a memoriei românești. Trecutul național este supus unui intens proces de socializare, rezultatul fiind o memorie antinațională sovietofilă; v) ieșirea statului român de pe orbita Kremlinului, proclamată enunțiativ prin "Declarația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merg în străinătate, nu vorbesc ce trebuie și nu numai despre filozofie. Dar acesta e un capitol care ține de anumite deprinderi rele ale românilor... Să mai moară și capra vecinului... Mi se pare că ar trebui să ne mai restructurăm în această direcție. Sper însă că pe măsura normalizării vieții noastre vom reuși să punem cu mai multă pregnanță în atenție ceea ce este pozitiv în științele noastre, și în filozofie, și în logică, și în literatură. Cu cât mai repede
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cu un an (de la 31 decembrie 2009 la 31 decembrie 2010), și nu cu 6 luni, așa cum solicitasem anterior. Având în vedere stadiul actual de implementare a Proiectului, în pofida tuturor eforturilor depuse de Ministerul Sănătății, activitățile Proiectului, așa cum sunt ele restructurate în prezent, nu pot fi derulate în intervalul de 6 luni de prelungire. Noua propunere de extindere cu un an a datei-limită de tragere va permite Ministerului Sănătății să finalizeze în mod corespunzător toate activitățile planificate, realizând astfel obiectivele Proiectului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225764_a_227093]
-
anterior aplicării măsurilor de restructurare și cărora le sunt aplicabile cerințele menționate la punctul 38 (13) din prezentele norme metodologice, precum și expunerile restructurate care au fost reclasificate din categoria performante, inclusiv expunerile aflate în perioada de probă care au fost restructurate din nou sau care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 30 de zile. Expunerilor cărora le sunt aplicabile prevederile punctului 38 (13) din prezentele norme metodologice vor fi raportate distinct în coloana "din care: restructurarea expunerilor neperformante". ... (19) Coloana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267961_a_269290]
-
modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăți și a crește performanța imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparține imobilizarea; - raportările interne dovedesc faptul că performanța economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut inițial etc. 81. - (1) Plasamentele se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279228_a_280557]
-
modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăți și a crește performanța imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparține imobilizarea; - raportările interne dovedesc faptul că performanța economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut inițial etc. 81. - (1) Plasamentele se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]