1,376 matches
-
scrisă altfel. La 12 iunie 1989, Gorbaciov, însoțit de o numeroasă delegație, a efectuat o vizită în Germania Federală. Poziția liderului de la Kremlin era ușor schimbată, atât în ceea ce privește relațiile URSS cu Germania Federală, cât și în privința viitorului Europei și a reunificării germane. Uniunea Sovietică și Republica Federală aveau să joace în viitor un rol comun important în Europa. Puțin rezervat față de criticile pe care Kohl le-a adus lui Honecker, Gorbaciov accepta că și în RDG ar trebui să existe deschidere
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu șefii de stat și de guvern din SUA, Franța și Marea Britanie. Liderii sovietici au fost foarte reținuți la început. Cancelarul federal a făcut din nou o vizită în Polonia, pentru a da garanții și a obține un acord în vederea reunificării Germaniei. Programul în 10 puncte a fost prezentat înaintea întâlnirii dintre Bush și Gorbaciov din 2-3 decembrie 1989 la bordul vasului "Maxim Gorki", lângă insula Malta 876. Speranța că Bush îl va susține nu i-a fost dezmințită. Cancelarul poartă
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
poartă însă o amintire de neuitat a vizitei pe care a făcut-o în RDG, la Dresda, în ziua de 19 decembrie 1989, pentru că întâlnirea și discuțiile cu Hans Modrow (președintele Consiliului de Miniștri al RDG) au fost decisive pentru reunificare 877. La fel ca și alegerile din 18 martie 1990, din RDG, care au determinat derularea evenimentelor viitoare în favoarea unității germane 878. O problemă delicată și foarte importantă în drumul reunificării germane a constituit-o statutul viitoarei Germanii față de NATO
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Consiliului de Miniștri al RDG) au fost decisive pentru reunificare 877. La fel ca și alegerile din 18 martie 1990, din RDG, care au determinat derularea evenimentelor viitoare în favoarea unității germane 878. O problemă delicată și foarte importantă în drumul reunificării germane a constituit-o statutul viitoarei Germanii față de NATO. De la origine, Republica Federală s-a aflat la intersecția a trei mari provocări ale lumii postbelice: relațiile Est-Vest, Alianța Nord-Atlantică și Comunitatea Europeană 879. Modrow, apoi de Maizière, ca de altfel
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
oficiale la Moscova, în iulie 1990882) și obligația guvernului german de a vărsa Rusiei suma de 12 miliarde mărci germane pentru a asigura întreținerea trupelor sovietice până la plecare și a facilita reintegrarea lor la înapoierea în țară. Reticența Poloniei cu privire la reunificarea Germaniei a fost îndepărtată definitiv odată cu semnarea la 14 septembrie, la Varșovia, a unui tratat bilateral privind intangibilitatea frontierei germano-poloneze, definită atunci prin linia Oder-Neisse. Tratatul de unificare între cele două state a fost semnat la 31 august 1990, la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
odată cu semnarea la 14 septembrie, la Varșovia, a unui tratat bilateral privind intangibilitatea frontierei germano-poloneze, definită atunci prin linia Oder-Neisse. Tratatul de unificare între cele două state a fost semnat la 31 august 1990, la Berlin. La 3 octombrie 1990, reunificarea Germaniei a devenit realitate, actul festiv desfășurându-se simbolic, în fața clădirii Reichstag-ului. Alegerile generale din 2 decembrie l-au declarat câștigător pe Helmut Kohl, care a devenit primul cancelar al Germaniei reunificate. 4. Consecințe și așteptări Acest final neașteptat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Alegerile generale din 2 decembrie l-au declarat câștigător pe Helmut Kohl, care a devenit primul cancelar al Germaniei reunificate. 4. Consecințe și așteptări Acest final neașteptat din perioada postbelică a Europei arunca întreaga lume într-o mare perplexitate 883. "Reunificarea Germaniei la 3 octombrie 1990 a fost o întâmplare, o necesitate sau nici una, nici alta?"884 Este întrebarea cu care începe demersul celui care rămâne în istorie ca unul din artizanii acestui, poate nesperat încă, act de reparație istorică. În
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
artizanii acestui, poate nesperat încă, act de reparație istorică. În noaptea de 2 spre 3 octombrie 1990, în timp ce se intona imnul Germaniei, steagul negru-roșu-auriu a fost înălțat în fața Reichstag-ului. Europa a hotărât, dar Europa a și reacționat diferit la reunificarea Germaniei. Probleme precum "o hegemonie reînnoită", "problema germană riscă să fie foarte periculoasă", "această superputere economică își va regăsi, fără îndoială, fostele câmpuri de expansiune în Mitteleuropa și le va extinde încă spre estul Europei..."885 definesc teama care a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
precum "o hegemonie reînnoită", "problema germană riscă să fie foarte periculoasă", "această superputere economică își va regăsi, fără îndoială, fostele câmpuri de expansiune în Mitteleuropa și le va extinde încă spre estul Europei..."885 definesc teama care a însoțit frenezia reunificării. Se cuvine să reflectăm însă la cuvintele pe care François Mitterrand le-a rostit la întâlnirea cu Helmut Kohl, cu prilejul vizitei din 4 ianuarie 1990 a cancelarului german: "Germanii numără optzeci de milioane 886. Și dacă optzeci de milioane
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și vest păreau că se accentuează 895. Cei patruzeci de ani au arătat curând cât de mult s-au îndepărtat germanii unii de alții, mulți est-germani considerându-se mai degrabă "obiecte ale unei anexări", și nu parteneri în procesul de reunificare. "Reconstrucția Estului", armonizarea condițiilor de viață din Est cu cele din Vest au rămas obiectivele prioritare ale politicii interne germane. În luna mai a anului 2000, cancelarul federal Schröder și miniștrii-președinți ai landurilor orientale au convenit să mențină prestația de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care numără aproximativ 82,1 milioane locuitori, fiind a doua țară ca populație după Federația Rusă. Densitatea demografică de 230 locuitori/km2 o plasează între cele mai mari densități. Marea regiune a Berlinului, care a cunoscut o creștere rapidă după reunificare, numără peste 4,3 milioane locuitori. Mari aglomerații urbane se găsesc în bazinul industrial al Ruhrului și al Rinului, în regiunea Rin-Main cu orașele Frankfurt și Wiesbaden, polul economic Stuttgart cu împrejurimile sale, ca și în zonele de mare activitate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
i-au marcat istoria. Între acestea, cel de-al Doilea Război Mondial a avut ca urmare împărțirea Germaniei și desființarea Prusiei, cel mai mare land. În forma lor actuală, landurile federale au fost constituite în mare parte după 1945. Până la reunificarea din 1990, Republica Federală a Germaniei se compunea din unsprezece landuri, create în zona de ocupație occidentală. Și în zona de ocupație sovietică au fost create landuri, în număr de cinci, din care unele aveau o veche tradiție. Desființate mai
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aveau o veche tradiție. Desființate mai târziu din motive politice, cele cinci landuri au fost reînființate după primele alegeri libere din 18 martie 1990 în RDG, fiind identice cu cele desființate în 1952. La 3 octombrie 1990, adeziunea RDG la reunificare a fost însoțită și de cea a landurilor Brandenburg, Mecklemburg-Pomerania occidentală, Saxonia, Saxonia Superioară și Thuringia. De asemenea, Berlinul de Vest a fost unificat cu Berlinul de Est. Astăzi Republica Federală a Germaniei se compune din 16 landuri: Baden-Würtemberg (Stuttgart
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
federale. Se compune din două Camere (Senat) care numără, fiecare, opt judecători. Jumătate dintre ei sunt aleși de Bundestag, jumătate de către Bundesrat. Capitala federală a fost stabilită la 10 mai 1949 în orașul universitar Bonn, situat pe malurile Rinului. După reunificarea Germaniei, Bundestag-ul a hotărât la 20 iunie 1990 -, cu 337 voturi pentru și 320 contra, mutarea instituțiilor supreme (Parlament și Guvern federal) la Berlin. La 27 septembrie 1996, și Bundesrat-ul a hotărât mutarea la Berlin, încheiată în 1999. Șase
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
este (doar) "o minusculă fetiță, a cărei vestimentație este aleasă de adulți pe măsura bunului lor plac exclusiv" aluzie la pericolele falsificării istoriei, de care nu a scăpat (nici) România postcomunistă. Dar cartea dedică gânduri și marii semnificații a momentului reunificării Germaniei. Pentru că reunificarea clipă de cutremurată glorie a unui mare popor european face, și ea, parte din cronologia evenimentelor, adică din opera lui Cronos. Este "încoronarea" istoriei Germaniei acest moment al căderii Zidului, descris în pagini care se citesc cu
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
minusculă fetiță, a cărei vestimentație este aleasă de adulți pe măsura bunului lor plac exclusiv" aluzie la pericolele falsificării istoriei, de care nu a scăpat (nici) România postcomunistă. Dar cartea dedică gânduri și marii semnificații a momentului reunificării Germaniei. Pentru că reunificarea clipă de cutremurată glorie a unui mare popor european face, și ea, parte din cronologia evenimentelor, adică din opera lui Cronos. Este "încoronarea" istoriei Germaniei acest moment al căderii Zidului, descris în pagini care se citesc cu emoție, dar și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
879 Renata Fritsch-Bournazel, op. cit., p. 38. 880 H. Kohl, op. cit., p. 183. Gh. Bichicean, op. cit., pp. 241, 259. 881 Renata Fritsch-Bournazel, op. cit., pp. 147-148. 882 Allemagne. Faits et réalité, pp. 133-134. A fost "unda verde" așteptată de germani pentru realizarea reunificării. 883 Renata Fritsch-Bournazel, op. cit., 1991, p. 10 884 H. Kohl, op. cit., p. 27. 885 Jacques Le Rider, op. cit., pp. 44-45. 886 Cifra mai exactă este de 78,3 milioane locuitori în 1990; apud Mary Fulbrook, op. cit., p. 14. 887 H.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
primul război mondial (1890-1914) O nouă Germanie: de la Republica de la Weimar la al treilea Reich Conferințe și tratate. Marșul (ne)forțat spre Al Doilea Război Mondial Germania în fața unei noi provocări a păcii. Un popor, două țări Forța unei idei: reunificarea Germania astăzi Postfață Bibliografie
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care cred îndreptățit să o numim România de Est - a fost alipită peste capetele românilor la Rusia. Așa cum în cazul Germaniei, divizată după al doilea război mondial, partea ocupată de ruși era supranumită Germania de Est, cum Vietnamul, pînă la reunificarea, era împărțit în Vietnamul de Nord și Vietnamul de Sud, Coreea continuă încă să fie divizată în Coreea de Sud și Coreea de Nord, nu văd nici un argument prin care să numim partea estică a României, cu provinciile Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condamnat categoric decizia guvernului israelian de a planifica construirea de noi locuințe în Ierusalimul de Est, majoritar arab anexat în 1967.980 O altă chestiune frecvent dezbătută de Cvartetul pentru Orientul Mijlociu este cea a unității 981 palestiniene, sugerând că o reunificare a Cisiordaniei și a Fâșiei Gază sub legitimitatea AP ar fi un plus pentru evoluția pozitivă a procesului de pace.982 Toate problematicile la care a făcut referire Cvartetul pentru Orientul Mijlociu, încă de la prima declarație oficială nu și-au găsit
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Oslo, ARENA Working Papers, WP 03/6, p. 12. 137 Pentru detalii despre extinderea CE, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 51-52, 59-60. 138 Anul răsturnării regimului militar și al instaurării democrației. 139 În octombrie 1990, prin reunificarea Germaniei, fostă Republică Democrată Germania a devenit parte din UE. 140 Negocierile de aderare au debutat în 2005. 141 Comisia Europeană a decis începerea negocierilor de aderare la 1 octombrie 2009. 142 Deși a depus cererea de aderarea la UE în iulie
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
gemelitatea suferă de disperare și disjuncție, fiecare din frați trăind separat, închis în propria sa poveste, astfel că avem două istorisiri conduse succesiv de el-ul unuia și al celuilalt. În fine, cu A treia minciună, regăsim un simulacru de reunificare monovalentă, care succede modului de eterogenitate discursivă vizînd reprezentarea denunțului fracturii identității personale visate ca un ideal de continuitate. Dar acest dublu subiectiv spre care ne îndreptam, acest eu al instanței enunțiative își contrazice "misiunea" sacră, de unitate identificatoare, dat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dezbaterea dintre paradigme, disciplina a fost divizată ideologic, iar neorealismul a oferit un mod de a reapropia majoritatea cercetătorilor în spatele unei fațade științifice mai neutre. Acum, odată cu profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, aceasta s-ar putea afla pe calea reunificării metodologice, dar, așa cum vom vedea în această secțiune concluzivă, cu prețul fragmentării realismului. Mai ales unul dintre scopurile majore ale realismului este dat deoparte, anume cel de a lega practica istorică de viziunea asupra lumii a politicienilor și cercetătorilor din
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Realismul la răscruce Școala realismului reunea cîndva metode divergente de cercetare în cadrul unei singure discipline. Acum, într-un mod asemănător, profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, mai ales în unele părți ale industriei americane producătoare de doctorate, poate contribui la reunificarea disciplinei pe baze metodologice. Totuși, ceea ce s-a petrecut a fost fragmentarea realismului în diferite programe de cercetare. Ca o categorie coerentă, folosită încă, fie și atît de tîrziu ca în disputa paradigmelor, realismul s-a strecurat afară din scenă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o moțiune de cenzură nu întrunește majoritatea. Vii fricțiuni opun, în majoritatea guvernamentală, RPR și Uniunea pentru democrația franceză (UDF), constituită în ajunul alegerilor din 1978. Acest cartel electoral reunește: Partidul Republican, provenit din Republicanii independenți; Centrul democraților-sociali, provenit din reunificarea centriștilor de inspirație democrat-creștină; și radicalii, adică cei care nu acceptă, spre deosebire de Mișcarea radicalilor de stînga, înțelegerea cu socialiștii sau comuniștii. La stînga, negocierile în vederea publicării Programului comun eșuează în septembrie 1977. Drept consecință a acestei divizări, opoziția nu găsește
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]