16,540 matches
-
intenționat să le plătesc și salariile din propria mea pungă. Cum sănătatea mea Începea să se șubrezească, În urma multor afaceri de care trebuia să mă Îngrijesc, eram Într-adevăr În căutarea unei schimbări. Indiferența care mi-a fost arătată de rezidență nu m-a Împiedicat să-i aduc În fața durbarului local al fortăreței pe acei nebuni care se vindecaseră, iar apoi mi s-a poruncit să-i trimit la casele lor. Pe femeia care Îl oprise pe șeful poliției la bazar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
călător (iunie 1844), că acesta ar putea produce un praf de pușcă sabotor, care să nu explodeze... Degeaba i-a explicat divanul că Honigberger nu poate face asta, dovezile lui de sinceritate fiind numeroase, căci construise din fondurile sale o rezidență În Lahore, a cărei valoare se ridica la 6.000 de rupii 1. Treizeci și cinci de ani În Orient duce cu ea multe amănunte de acest fel, și e mai norocoasă decât alte memorii importante ale epocii - cele ale generalului Claude-Auguste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și recompensează, bunicii sau alte rude, ocupă de obicei un loc modest. Comunicarea dintre părinți și copii este deficitară în abordarea subiectelor din viața lor cotidiană, dar mai ales cele caracteristice unei etape de vârstă. Migrația presupune schimbarea domiciliului de rezidență și a locului de muncă al unui individ sau al unui grup, pe parcursul unei perioade de referință. Migrația indivizilor poate fi analizată din două perspective: perspectiva demografică care implică schimbarea domiciliului în spațiul geografic delimitat de două unități administrativ teritoriale
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
acumularea absențelor nemotivate, scăderea performanțelor școlare, corigențe, scăderea notei la purtare. Tentația plecării în străinătate este foarte puternică în rândul băieților, aceștia întrerupându-și, în cele mai multe cazuri, studiile gimnaziale datorită rezultatelor mediocre la învățătură, veniturilor familiale scăzute, capitalului educațional redus, rezidenței rurale, în orașe foarte mici sau foarte mari. Un rol foarte important îl au expectanțele părinților, care intrând în contact cu un alt nivel cultural și dispunând de venituri mai mari, își îndrumă copiii spre continuarea studiilor medii, chiar și
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
universalism, continuitate producție-piață, piețe libere etc. (apud So, 1990). Obstacole politice, care trebuie depășite pentru a reuși să înlocuiești economia patrimonialistă și de rudenie cu organizații administrative raționale și cu instituții legale - această tranziție aduce după sine separarea locurilor de rezidență de cele dedicate afacerilor, distincția între corporativ și privat etc. (apud So, 1990). Obstacole psihologice, trecerea lor permite dobândirea unui etos spiritual (datoria de a munci conform unei vocații), respingerea magicului și cultivarea unei tensiuni între lumea de aici și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este undeva între unul și două hectare, în comparație cu o medie de 300-400 de hectare în Statele Unite și aproximativ 70 ha/fermă privată în Uniunea Europeană (Verdery, 2003, p. 85). Mai mult, din cauza îmbătrânirii populației rurale, a lipsei echipamentului agricol sau a rezidenței în mediul urban, marea majoritate a acestor proprietari formează un grup de minirentieri, prea puțin angajați direct în munca directă a pământului. În aceste condiții, asociațiile agricole au căpătat o importanță deosebită, ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poziții de conducere în PCR? Aș răspunde că au obținut poziții socioocupaționale mai bine recompensate care le-au permis să achiziționeze locuințe de mai bună calitate. Pe de altă parte, pentru generațiile celor din studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezidențială care a legat compoziția socioeconomică a rezidenților din blocurile de apartamente de procesele de stratificare socială - au făcut din familiile de muncitori calificați din generațiile născute între 1945 și 1960 categoria cea mai stabilă de locatari din tipul de rezidență luat în calcul de noi drept context de micromobilizare. Oamenii din această categorie prezintă cea mai scăzută probabilitate de a se muta din câteva motive evidente: în primul rând, din cauza vârstei și a statusului socioeconomic, le lipsesc resursele pentru a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
densitatea populației etc. Atât decalajele de standard al vieții, cât și de stil de viață și oportunități sunt foarte ridicate, stau la baza unor concluzii privind dualitatea societății și la specializarea cercetătorilor și a studiilor pe unul dintre mediile de rezidență; regiune statistică - este scara cea mai redusă la care, în prezent, sunt reprezentative anchetele din sistemul statistic social; județ - estimările utilizate sunt din surse administrative, prin agregarea informațiilor la nivel de localitate, la care se adaugă informațiile de recensământ și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la realizarea de stații de epurare. Tot în Anglia s-au pus bazele monitoringului. Parametrul "consum biochimic de 260 oxigen" CBO5 a fost introdus în 1898 și a fost conceput în concordanță cu realitățile englezești temperatură de 200C, timp de rezidență în râu 5 zile, tip de poluare predominantă fiind cea fecaloid-menajeră. În SUA tot mai puține ape uzate după epurare se descarcă din nou în emisar. Se infiltrează în sol sau se utilizează pentru irigații, în industrie, pentru recreere (lacuri
Epurarea apelor uzate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
sau alt specialist al profesiunilor auxiliare, direct de la subiectul în cauză sau prin consultarea persoanelor din anturajul acestuia, interesând în mod special antecedentele medicale sau accidentele morbide precedente. ancheta socială - reprezintă evaluarea asistentului social în urma vizitelor la domiciliul/locul de rezidență al subiectului și în urma intervievării membrilor familiei, rudelor, vecinilor, prietenilor apropiați, altor persoane sau specialiști din rețeaua de servicii sociale pentru persoanele în dificultate; în anumite situații se recomandă ca o parte dintre interviuri să se realizeze în echipă, de către
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
particularitățile sale: timpul și efortul depus în producție, locul producției, dacă munca este organizată în fabrică sau se desfășoară în cadrul familiei (la domiciliu) sau, în fine, dacă are un caracter sezonier, desfășurându-se în alte locuri decât în cel de rezidență (marinăritul), sistemul de obținere a bunurilor necesare, tipul de proprietate, sistemul de servicii sociale, tipul de stratificare socială etc. Toate acestea sunt aspecte esențiale pentru înțelegerea organizării familiei. Dacă femeia este atrasă în sistemul productiv sau este orientată doar spre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau rezidența În mediul rural (figura 3). Fig. 3. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau rezidența În mediul rural (figura 3). Fig. 3. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2% față de 41,8
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În privința mediului de locuire ponderea victimelor delictelor cu violență În afara familiei domiciliate În mediul urban Înregistra valori apropiate de cea a victimelor care locuiau În mediul rural, situația se modifică radical În ceea ce privește dinamica victimelor din mediul intrafamilial În funcție de mediul de rezidență (figura 10). Fig. 10. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de mediu de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Din totalul de 2 193 de victime ale unor delicte cu violență din mediul intrafamilial
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
valori apropiate de cea a victimelor care locuiau În mediul rural, situația se modifică radical În ceea ce privește dinamica victimelor din mediul intrafamilial În funcție de mediul de rezidență (figura 10). Fig. 10. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de mediu de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Din totalul de 2 193 de victime ale unor delicte cu violență din mediul intrafamilial, 1 749 de persoane domiciliau În mediul rural, ponderea acestora reprezentând aproximativ 66,0% din totalul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
8% victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (figura 13). Fig. 13. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (figura 13). Fig. 13. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul celor patru tipuri de delicte comise cu violență, victimele din mediul rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lucrarea de sinteză Foundations of Social Theory (1990), are ca prezumție centrală ideea că, În activitatea lor obișnuită și cu atât mai mult când este vorba despre decizii majore, cum ar fi alegerea unui loc de muncă, a locului de rezidență, actorii nu numai că judecă În termeni de costuri și beneficii, ci sunt capabili ca, În ciuda aparențelor, să identifice și soluția optimă (rațională). Fără a intra aici În discuția amplă pe care operaționalizarea de către J. Coleman a mai vechii idei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Timișoara și Cluj-Napoca și privesc Întreprinzători italieni din industria textilă, de Îmbrăcăminte, Încălțăminte și sectorul lemnului. Autoarele aplică noțiunile de cosmopolitism (Hannerz, 2001) și transmigrație (Glick Schiller, Basch, Blanc Szanton, 1995) pentru acei oameni de afaceri care ,,Își transferă doar rezidența dintr-o țară În alta”, ,,se integrează În instituțiile politice, economice și În modelele de viață de zi cu zi ale țării În care locuiesc” și ,,mențin, În același timp, relații cu țara lor de origine”. Studiul relevă că, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
competențelor sociale ale unor persoane duce la creșterea Încrederii În propria capacitate de relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de inițiere a comportamentului prosocial, concluzie desfășurată pe analizele În raport de apartenență la genul social, mediul de rezidență, profesia tatălui. Cealaltă cercetare este analiza secundară privind competența profesională a unui lot de 312 de cadre militare. S-a confirmat ipoteza conform căreia ,,competența intelectuală de excelență este În relație pozitivă cu competența profesională și reprezintă o condiție necesară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cognitive ale mediului acțiunilor. Coordonatele sociale fundamentale ale poziționării individuale în societatea industrială a modernității consacrate au fost reprezentate de statul național și cetățenie, de clasa socială și familie, de ocupația și nivelul de educație și cultură, de mediul de rezidență și comunitar. Acestora le-au fost asociate linii destul de precise de separare și demarcație, traiecte predefinite de mobilitate, cel mai adesea individuală și limitată, iar uneori de tip structural, adică implicând un număr mare și compact de actori sociali. Atât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin granițe și simboluri bine protejate. Ocupațiile erau ordonate pe straturi ce aveau o clară separare financiară, culturală și socială, grupându-se în clase sociale ce se asociau cu tipuri distincte de ideologii, politici și partide. Familia și comunitatea de rezidență se încadrau în tipare constituite istoric și reproduse riguros. La intersecția acestor coordonate, individualizarea și identitatea, modurile de producție și distribuție economică sau culturală, stilurile de viață și habitusurile culturale aveau traiectorii constitutive bine circumscrise și spații de variație atent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]