39,817 matches
-
sau științele biologice, dar și discipline bazate pe matematici aplicate. Aceste domenii care necesită nu doar muncă intelectuală sistematică, ci și nevoia de a schimba modele de gândire, a analiza și explora, o curiozitate vie și asumarea de riscuri în rezolvarea de probleme complexe. Îți recomandăm să studiezi în amănunt ofertele Facultăți de Medicină și Farmacie, precum și a altor facultăți care acoperă sfera științelor vieții (Biologie, Medicină Veterinară). Rezultatele reflectă o preferință mai ridicată spre aceste domenii decât spre disciplinele tehnice
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
economic, ale cărei caracteristici ar putea satisface nevoile tale intelectuale și înclinația pentru matematică). Preferința pentru independență în muncă, curiozitatea și spiritul metodic sugerează că profilul tău este potrivit unei cariere în științe, care presupune studiu,muncă de laborator și rezolvare de probleme abstracte. Rezultatele reflectă capacitatea de adaptare la exigențele mediului universitar și posibilitatea de a atinge performanțe ridicate în oricare din domeniile indicate mai sus. Caută să identifici felul cel mai potrivit în care ai putea să-ți exprimi
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
Ostrom, să putem identifica factorii care pot încuraja sau descuraja capacitatea indivizilor de a utiliza și administra bunurile comune (Ostrom, 2007, p. 41). Cu alte cuvinte, consider că importanța modelului ostromian este dată în primul rând de soluțiile oferite pentru rezolvarea problemelor de acțiune colectivă. Cadrul de analiză propus de Ostrom (1985, 1986, 2007) încearcă să răspundă la întrebarea fundamentală a posibilității organizării și autoguvernării pentru a obține avantaje comune permanente, în cadrul unui grup de beneficiari, în condițiile în care pot
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale. Acestea induc însă o maleabilitate în formularea soluțiilor (soluția unanimă asigură și legitimarea deciziilor colective). Respectarea regulilor ajunge să se așeze sub imperativul atingerii unanimității și de aceea hotarul dintre ce trebuie făcut și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
grad mare de coordonare remarcându-se la acțiunea mâinii, în special la fete, unele dintre ele prezentând chiar laxitate articulară. Aprecierea îndemânării se face pe baze subiective prin evaluarea în condiții standard sau pe baze obiective prin măsurarea timpului necesar rezolvării unei sarcini date (complexe, nestereotipe). 5. MOBILITATEA Reprezintă calitatea sistemului musculo ligamentar și a articulațiilor de a permite efectuarea mișcărilor cu mare amplitudine. În manifestarea acestei calități, un rol important îl are structura articulațiilor precum și anumite calități ale elementelor care
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
pășunea lui Hardin (1968). În secțiunea 1.2.3 discutăm cele două soluții clasice propuse pentru soluționarea problemelor bunurilor comune, soluția leviatanului și cea a privatizării. În 1.2.4 discutăm soluția alternativă propusă de Ostrom (1990, pp. 13-18) pentru rezolvarea dilemelor de acest tip, ce diferă de cele clasice în primul rând prin caracterul său endogen. În cea de-a doua parte introducem Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
problemelor bunurilor comune este așadar cum putem obține, în condițiile în care indivizii sunt actori raționali și bunurile sunt non-exclusive și rivale în consum, o gestionare a acestora mai bună decât cea prescrisă de echilibrul Nash? Soluțiile clasice propuse pentru rezolvarea dilemei și discutate în secțiunea 1.2.3 urmând structura lui Ostrom (1990, pp. 8-13) sunt intervenția „leviatanului” și privatizarea. 1.2.3. Soluțiile clasice: leviatanul sau privatizarea O primă soluție oferită pentru rezolvarea problemei pășunii lui Hardin, sugerată chiar
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
echilibrul Nash? Soluțiile clasice propuse pentru rezolvarea dilemei și discutate în secțiunea 1.2.3 urmând structura lui Ostrom (1990, pp. 8-13) sunt intervenția „leviatanului” și privatizarea. 1.2.3. Soluțiile clasice: leviatanul sau privatizarea O primă soluție oferită pentru rezolvarea problemei pășunii lui Hardin, sugerată chiar de acesta (Hardin, 1968, p. 1247), este crearea unei instituții coercitive de către o autoritate superioară care să sancționeze păstorii în cazul în care aceștia supraexploatează bunul comun. În practică, această rezolvare solicită instituirea unei
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
soluție oferită pentru rezolvarea problemei pășunii lui Hardin, sugerată chiar de acesta (Hardin, 1968, p. 1247), este crearea unei instituții coercitive de către o autoritate superioară care să sancționeze păstorii în cazul în care aceștia supraexploatează bunul comun. În practică, această rezolvare solicită instituirea unei anumite forme de coproprietate asupra bunului comun de către o structură externă, capabilă să controleze consumarea bunului prin exercitarea forței asupra celorlalți coproprietari. De regulă, această structură externă este reprezentată de stat, din moment ce se poate spune, în tradiție
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
putem concluziona așadar că jocul poate fi în anumite condiții redus la unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și supraexploatarea pășunii. Soluția leviatanului este așadar potrivită pentru rezolvarea tragediei bunurilor comune doar în anumite condiții, în care capacitatea de monitorizare, evaluare și sancționare a leviatanului este aproape de una maximală. A doua soluție la care Hardin face de asemenea referire, afirmând că, deși poate fi o sursă a nedreptății
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
diferite contexte. Păstorii pot supraestima sau subestima capacitatea de susținere a pășunii [...]. Agenția privată poate să nu fie capabilă să sancționeze ex post, în ciuda promisiunii de a o face ex ante” (Ostrom, 1990, p. 18). Mai mult, soluțiile endogene pentru rezolvarea problemelor de acțiune colectivă funcționează cu precădere în cadrul unor grupuri mici (vezi Olson, 1965, pp. 22-36), însă pe măsură ce grupul crește în dimensiune, probabilitatea ca toți indivizii implicați să fie satisfăcuți cu un anumit aranjament instituțional scade, la fel ca și
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
afectați de problemele de gestionare a bunurilor comune în crearea instituțiilor destinate să le reglementeze, reprezintă alternative serioase la soluțiile clasice ce solicită intervenția unor actori externi. De ce este importantă participarea directă a indivizilor în construirea arhitecturii instituționale ce vizează rezolvarea dilemelor sociale ce implică bunuri comune? Răspunsul nu poate fi găsit în soluțiile clasice. Acestea sunt universale, se aplică orizontal în mod identic și nu țin cont de contextele particulare ale fiecărei probleme de acest tip (normele sociale, transpunerea regulilor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
nu țin cont de contextele particulare ale fiecărei probleme de acest tip (normele sociale, transpunerea regulilor formale în practică la nivelul comunității, natura actorilor, cadrul natural diferențiat etc.), însă de cele mai multe ori aceste elemente contextuale sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea eficientă a problemelor. Prin contrast, soluțiile locale sunt create de indivizii direct implicați în dilemele sociale. Aceștia cunosc elementele contextuale relevante și au stimulente să țină cont de ele în propunerea aranjamentelor instituționale pentru rezolvarea dilemelor, care în acest mod
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea eficientă a problemelor. Prin contrast, soluțiile locale sunt create de indivizii direct implicați în dilemele sociale. Aceștia cunosc elementele contextuale relevante și au stimulente să țină cont de ele în propunerea aranjamentelor instituționale pentru rezolvarea dilemelor, care în acest mod pot fi atât mai eficiente, cât și mai stabile. Soluția contractualistă discutată aici este locală, însă pentru ca ea să fie relevantă în mod general, trebuie să fie generată prin intermediul unui sistem metodologic. Acest instrument general
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
mecanismelor care stimulează comportamentul uman, precum și înțelegerea modului în care pot fi depășite dilemele de cooperare într-o manieră inductivă. Astfel, CADI poate fi utilizat atât în soluționarea problemelor teoretice pe care dilemele de cooperare le ridică, cât și în rezolvarea problemelor ce țin de politici publice. Esența CADI este redată de faptul că „instituțiile sunt pretutindeni, guvernându-ne viețile în moduri fundamentale” (Ostrom, Polski, 1999, p. 2). Cu alte cuvinte, „instituțiile contează” (Miroiu, 2007, p. 229), iar dacă înțelegem modul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ceva ce noi n-aveam de unde să știm... Hamsterii lăsaseră rucsacele jos, și priveau încântați spre lac. Acum erau bucuroși că nu veniseră degeaba în expediție. Și cum o să luăm solzi de la dinozaurul ăla? m-au întrebat ei, interesați de rezolvare, ca și cum aparițiile fuseseră neîndoielnic adevărate și nu mai lipsea decât să ne dăm seama cum să culegem niște solzi, apoi puteam să ne întoarcem mulțumiți acasă. Te duci la el și-i spui „vă rog frumos să-mi dați niște
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
școlar era marcat de o serbare, cu ocazia căreia erau împărțite și premiile. Învățătorii erau numiți provizoriu (pe un an) de către prefectul județului, în urma recomandării revizorilor școlari iar numirea definitivă se făcea prin decizie ministerială. Această lege a urmărit și rezolvarea problemelor economice ale țării prin absolvirea învățământului tehnico-profesional. Legea s-a aplicat cu 1 septembrie 1865, iar pentru o cuprindere cât mai mare a copiilor de vârsta școlară se prevedea înființarea în fiecare comună, a cel puțin o școală cu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor pentru locuitorii satelor care erau supuși la o " exploatare grozavă din partea cămătarilor locali" . Aceste noi instituții de credit de la sate permiteau oamenilor procurarea unor sume de care aveau nevoie pentru rezolvarea problemelor cu dobândă mică. Procesul de formare a acestui tip de instituție a continuat în toate zonele Gorjului . O altă activitate extrașcolară în domeniul economic,vizata de S.Haret a fost și înființarea grădinilor școlare dusă cu succes de învățători
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Moina sălbatică silvo-pastorală poate fi interpretată ca o regulă de cuprindere stabilită la nivelul operațional. Având în vedere faptul că modalitatea de alternare a culturilor nu era clar stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
plată în lipsa unor posibi lități de monitorizare a aplicării regulilor. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care se face apel la răboj și la o persoană desemnată să țină evidența contribuțiilor individuale. La nivelul alegerii colective existau mecanisme de rezolvare a conflictelor și de reglare a disfuncționalităților apărute la nivelul operațional. Puterea de control pe care putea să o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
capitalului social. Acesta este cercul virtuos care a adus aranjamentul până în secolul al XIX-lea. Toate bunurile și serviciile publice, de altfel foarte limitate, erau furnizate în interiorul obștii prin structura de conducere colectivă. Dintre acestea, cele mai frecvente constau în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
democrațiilor locale, de scară mai redusă, care s-au dezvoltat în afara statelor ori în mediul unor teritorii vag controlate. Apariția lor nu a fost datorată unor lupte politice și sociale violente, ci unei dezvoltări oarecum organice și constructive, confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cea în care a fost expediata. 17.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părți, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitățile prevăzute la alineatele precedente. XVIII. SoluŃionarea litigiilor 18.1. În cazul în care rezolvarea neînțelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluționare organelor competențe. XIX. Încetarea contractului 19.1. Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenția unui/unei tribunal arbitral/instanțe judecătorești, în cazul în
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
dovedește astfel o experiență hermeneutică, o practică de interpretare și totodată de rigoare normativă specifică domeniului etic. Transferul paidetic ca interpretare (cultură vie, cu intimitatea autoractor) operează găsirea soluției în chiar problema ce definește entitatea umană subiect, comunitate -, antrenând în rezolvare respectiva entitate ce-și cultivă identitatea. În acest caz, ne-o spune aforismul, nu se poate edifica pe nimic; cine, pe piață, mizează pe îngeri? Totodată, „Cunoștințele nu pătrund singure în minte, ca praful în ochi”. Un laitmotiv al operei
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
simbolică. III. Artă și industrializare Complexul de țară eminamente agrară, care va fi însoțit discret, vreme de mai multe decenii, conștiința de sine a României, și-a găsit în anii totalitarismului comunist cea mai aberantă și mai grotescă formă de rezolvare: industrializarea sălbatică și popularea geografiei patriei cu giganți din diferite specii, în rîndul cărora erau răsfățate ramura metalurgică și cea petrochimică. Dacă dezvoltarea petrochimiei a dus, inițial, la raționalizarea drastică a benzinei și a combustibililor, în general, iar ulterior la
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]